Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 340/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 340
Ședința publică de la 14 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinet Av. din C, str. -.-, nr. 94, județul D, împotriva sentinței civile nr. 706 de la 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SRL cu sediul în comuna, județul V, SC SA cu sediul în,-, județul PRIN LICHIDATOR SC SRL cu sediul în S, str. -,. 1C,. A,. 1, județul O, CONSILIUL LOCAL cu sediul în comuna, județul O, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN cu sediul în S,-, județul O, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5 PRIN. cu sediul în B, nr. 202, sector 1, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat reprezentând apelantul reclamant și avocat reprezentând intimata pârâtă SC SRL, lipsind intimații pârâți SC SA PRIN LICHIDATOR SC SRL, CONSILIUL LOCAL, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN O, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Avocat a învederat că, din punctul său de vedere comunicarea actelor de procedură trebuie să se facă la domiciliul pe care apelantul reclamant inițial și l-a ales, susținând că, contractul de asistență juridică cu av. nu s-a reziliat, acesta a devenit incompatibil întrucât a fost ales într-o funcție de demnitate publică.
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat reprezentând apelantul reclamant a pus concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul O l t, întrucât, greșit s-a stabilit de această instanță că apelantul reclamant nu are calitate procesuală activă.
A susținut că instanța de fond nu-și motivează de ce a ajuns la această concluzie, preia o motivare a unei decizii a Curții de APEL CRAIOVA pronunțată într-o altă cauză, decizie care nu are autoritate de lucru judecat.
A susținut de asemenea că, cu actele de stare civilă s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, iar faptul că sunt unele inadvertențe cu privire la, nu înseamnă că nu este una și aceeași persoană pentru că, din toate actele depuse la dosar rezultă că este una și aceeași persoană cu. Sunt erori care se află în certificat și dacă se depuneau extrase de pe actele de naștere se vedeau aceste erori. Având în vedere că până în 1954 - 1956 nu exista o lege a actelor de stare civilă, înregistrările se făceau cu martori. În lipsa unor acte de identitate la vremea respectivă, se trecea după cum era cunoscut în localitate; exemplu era cunoscută sub numele de.
A mai arătat că, pe legile fondului funciar s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru.
Cu privire la decizia Curții de Apel nr. 3372/2001, acea decizie a stabilit doar că nu s-a făcut dovada proprietății, cauza nefiind soluționată pe fond.
Consideră că există identitate între, și, s-a făcut dovada proprietății cu acel act de partaj de ascendent din 1940 și a făcut dovada că s-a reconstituit drept de proprietate pentru teren in baza legilor fondului funciar.
A învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat reprezentând intimata pârâtă SC SRL a pus concluzii de respingere ca nefondat a apelului susținând că în mod corect instanța de fond a pornit de la ceea ce anterior s-a judecat și s-a stabilit irevocabil. Curtea de APEL CRAIOVA în 2001 statuat irevocabil și pe proprietate și pe acte de stare civilă că acest reclamant nu a făcu dovada primei condiții a acțiunii în revendicare, respectiv dovada calității de proprietar; în al doilea rând nici amplasamentul proprietății nu este același cu moara care există în prezent. Instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada calității de proprietar în baza acelorași acte care s-au depus și acum; există un dubiu. Instanța, inițial în 2001, nu a greșit cu nimic, acel dubiu a fost invalidat. Aceleași acte de stare civilă au fost depuse și atunci și acum și acest dubiu există și în prezent și profită pârâtului, nu reclamantului. A mai susținut că pe Legea 18/1991 s-a validat dreptul după, nu s-a validat după. Cu privire la decizia din 2001, arătat că, a invocat și autoritatea de lucru judecat care nu a fost primită.
A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Avocat a arătat că, dacă s-ar accepta punctul de vedere al pârâtei, ar însemna că nu ar fi descendentul lui, care a făcut notificarea.
A mai arătat că nu s-au făcut cereri de rectificare acte de stare civila si ca probabil erorile sunt strecurate in actele de stare civila, iar nu in registre.
Avocat a susținut că divergența există între din recensământul din 1941 și reținut în partajul de ascendent nu între și.
Avocat a susținut că recensământul din 1941 este un recensământ al populatiei și dovada proprietății nu se face cu un recensământ; prin partajul de ascendent s-a transmis dreptul de proprietate.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
1. Prin sentinta civila 886/2007 pronuntata de Tribunalul Olt in dosar -, s-a admis cererea formulata de () așa cum a fost precizată la 4.09.2007 și obligata SC SA S prin lichidator SC SRL S, să emită decizie motivată la notificarea formulată de la data de 8.02.2002 - pentru succesibilul.
S-au respins capetele de cerere formulate împotriva SC SA S și SC SRL - având ca obiect constatarea nulității absolute a vânzării cumpărării morii și terenului aferent situate în comuna - O, ca premature.
S-a respins ca nefondată cererea formulată împotriva Consiliului local și s-a luat act că la data de 29.05.2007 s-a renunțat la judecata împotriva Statului Român reprezentat de Ministerul d e Finanțe prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a se pronunta astfel, au fost avute in vedere urmatoarele considerente de fapt si de drept:
Prin plângerea înregistrată sub nr. - () a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va da în contradictoriu cu Statul Român reprezentat de Ministerul d e Finanțe, SC SA S, SC SRL și Consiliul local - să se dispună judecătorește restituirea în natură a imobilului "moară" și 8800. teren aferent, situate pe raza localității, jud.
In motivarea cererii petentul arată că s-a formulat notificare Primăriei care i-a comunicat că după naționalizare aceasta a fost preluată de SC SA căreia i s-a înaintat notificare.
SC SA a comunicat petentului că moara a fost înstrăinată la 4.10.-2001 către SC SRL - și nu există posibilitatea unor măsurii reparatorii prin echivalent deoarece societatea se află în procedură de lichidare judiciară din data de 27.06.2005.
În examinarea cererii petentului, instanța a avut în vedere probatoriile administrate direct în cauza ce face obiectul dosarului -, renunțarea la judecată făcută de petent împotriva Statului Român la data de 29.05.2007, precizările făcute de petent la data de 4.09.2007 precum și toate probatoriile administrate în cauzele civile ce au făcut obiectul dosarelor nr. 668/2000 (revendicare) soluționat de Judecătoria Slatina, dosarul civil nr. 8091/2000 soluționat de Tribunalul O l t, dosarul civil nr. 4513/98 soluționat de Judecătoria Slatina, dosarul civil 928/1995 soluționat de Tribunalul O l t, dosarul civil 9284/1995 soluționat de Judecătoria Slatina, dosarul civil 2084/1999 soluționat de Tribunalul Olt și dosarele civile 9253/1999, 2084/1999, 5156/2002 și 347/2003 soluționate de Curtea de APEL CRAIOVA, dupa cum urmeaza:
= Prin sentința civilă nr. 1133/19.02.1997 pronunțată de Judecătoria Slatina acțiunea reclamantei a fost respinsă ca prematură deoarece (deși pârâta SC a recunoscut că a preluat bunul în 1956), nu s-a făcut dovada preluării printr-o formă legală, în cauză fiind incidente dispoz. art. 77 din Legea nr. 58/1991 (reparațiile pentru bunurile preluate de stat în mod abuziv se vor reglementa printr-o lege specială) și cu raportare la art. 26/3 din Legea nr. 47/1992 (reparațiile pentru daunele suferite anterior intrării în vigoare a Constituției din 1991 se reglementează prin lege).
Soluția a fost atacată prin apel care a fost soluționat de Tribunalul Olt prin decizia civilă nr. 757/2.04.1998 pronunțată în dosarul 5243/98.
Tribunalul a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la fond, constatând că s-a soluționat cauza cu lipsă de procedură față de SC SRL.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Slatina sub nr. 4513/R/1998 și a fost soluționată prin sentința civilă nr. 7496/4.12.1998, cererea reclamantei fiind respinsă ca neîntemeiată.
În această cauză la data de 9.09.1998 reclamanta și-a precizat cererea în sensul că pârâți chemați în judecată sunt SC SA S și Consiliul local.
S-a reținut de judecătorie că din înscrisurile depuse nu rezultă cu certitudine dreptul de proprietate revendicat, iar în actele de stare civilă și certificatul de moștenitor există neconcordanțe în ce privește prenumele autorului (soțul petentei decedat) și anume " " și " ".
S-a mai reținut că proprietar conform certificatul Arhivelor Statului nr. 989/2.07.1996 și Registrului comerțului din 1946 - este pentru moara situată în comuna, jud. O iar reclamanta este moștenitoarea lui și nu a autorului -proprietar al morii în anul 1946.
Soluția a fost atacată cu apel care a fost soluționat de Tribunalul Olt prin decizia civilă nr. 2443/5 iulie 1999 pronunțată în dosarul nr. 2084/1999, decizie prin care apelul formulat de a fost respins ca nefondat, constatându-se că aceasta nu a făcut dovada că sau au fost proprietarii unei mori pe raza comunei - O, nu a dovedit dreptul său de proprietate și nu este succesoarea lui.
Este de reținut cu raportare la localitatea în care s-a stabilit a se afla bunul, că instanța nu a observat precizarea din 9.09.1998 prin care se arăta că bunul se afla pe raza Consiliului local care a fost chemat în judecată.
Împotriva acestor două soluții - a formulat recurs care a fost soluționat de Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr. 458/18.01.2000.
Curtea a admis recursul împotriva deciziei nr. 2443/1999 pronunțată de Tribunalul Olt și a sentinței civile nr. 7495/1998 pronunțată de Judecătoria Slatina și a dispus casarea ambelor hotărâri, trimițând cauza pentru rejudecare Judecătoriei Slatina.
S-a reținut că prin acțiune au fost chemați în judecată detentorul de fapt și organul administrației de stat - și, pentru că preluarea s-a făcut de Statul Român, în condițiile art. 12 din Legea nr. 213/99, se impunea citarea în proces a statului prin Ministerul d e Finanțe.
S-a reținut de asemenea că imobilul a trecut în proprietatea statului și apoi în administrarea pârâtei SC SA S - după administrare, consolidându-se un nou drept de proprietate pentru pârâta SC SA
Instanța de control judiciar a statuat în sensul că situația de fost proprietar al autorului reclamantei trebuie cercetată doar în contradictoriu cu Statul Român.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Slatina la 2.03.2000 sub nr. 2668 și a fost soluționată prin sentința civilă nr. 4452/3.07.2000.
Coroborând și reinterpretând probatoriile, instanța a reținut că în anul 1940 a testat (partaj de ascendent) fiului său "o față de teren în care se cuprinde conacul împreună cu moara și toate clădirile" pe raza comunei -
In acest partaj de ascendent s-a testat de celor 4 copii:, C, și - doar în actele de după 1940 apărând numele și prenume inversat.
este soția lui și succesoare a acestuia conform certificatului de moștenitor nr. 1493/18.11.1987 - și, fiind una și aceeași persoană, instanța examinând și soluționând inadvertențele în ce privește prenumele testatorului "" și "" prin raportare la dovezile existente.
S-a constatat că în speță sunt întrunite condițiile art. 480 Cod civil, dispunându-se restituirea morii și a terenului de 1800 mp. teren - "parte integrantă" din suprafața de 10 ha. teren reconstituită reclamantei și statuându-se că bunurile au fost confiscate abuziv, obligația a fost impusă SC SA S, Consiliului local și Statului Român prin Ministerul d e Finanțe.
Împotriva acestei soluții a formulat apel SC SA S, care a fost soluționat de Tribunalul Olt prin respingerea apelului ca nefondat prin decizia nr. 4614/18.12.2000.
SC SA S și Statul Român prin Ministerul d e Finanțe au declarat recurs împotriva deciziei, recurs ce a fost soluționat de Curtea de APEL CRAIOVAprin decizia civilă nr. 3372/31 mai 2001.
Recursul declarat de Ministerul Finanțelor a fost respins ca inadmisibil, constatându-se că recurenta nu a formulat apel împotriva sentinței, în cauză fiind aplicabile dispoz. art. 312 rap. la art. 300 Cod procedură civilă.
Recursul declarat de SC SA Saf ost admis, dispunându-se casarea atât a sentinței cât și a deciziei și respingându-se acțiunea reclamantei ca nefondată, deși recursul nu viza și era motivat doar împotriva deciziei civile nr. 4614/2000 pronunțată de Tribunalul O l
Prin deciziile nr. 5520/9.12.2002 și 229/29.01.2003 pronunțate de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 5156/2002 și 347/2003 au fost respinse ca nefondate - contestația în anulare și respectiv cererea de revizuire formulate de împotriva deciziei Curții de APEL CRAIOVA nr. 3372/31 mai 2001.
In decizie Curtea a reținut că nu există certitudinea calității de proprietar a bunului imobil prin neconcordanțele prenumelui, nu s-a făcut dovada neaplicării decretului de naționalizare și a preluării abuzive de către stat, nu s-a făcut dovada capacității morii făcându-se prezumții greșite în ce privește preluarea, neputând fi verificată susținerea că moara nu mai este aceeași cu cea preluată de la autorul reclamantei.
= La data de 8.02.2001 s-a publicat Legea 10 privind regimul juridic al unor bunuri imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 1989, lege prin care se dădea posibilitate pentru cei care promovaseră acțiuni în revendicare fie să continue aceste acțiuni, fie să ceară suspendarea lor până la data la care solicitările făcute în condițiile legii speciale erau soluționate.
la 8.02.2002 (5156/2002) a formulat prin executor judecătoresc, NOTIFICARE comunicată de executor cu actul nr. 108/13.02.2002 Prefecturii O, act care se refera la restituirea în natură a proprietății ce face obiectul dosarului de față.
Notificarea a fost transmisă Primăriei și ulterior SC SA S care nu a răspuns notificării.
Referitor la notificare, instanța a reținut că persoana îndreptățită avea obligația în condițiile art. 21 din lege să facă această operațiune în termen de 6 luni de la publicarea Legii 10/2001, termenul fiind prelungit succesiv cu câte 3 luni prin OUG 109/2001 și OUG 145/2001 - situație în care notificarea a fost depusă în termenul impus de lege la organul abilitat cu executarea comunicării actului.
Consiliul local a comunicat instanței că bunul se află în proprietatea SC SA S căreia i s-a înaintata notificarea pentru soluționare, instanța constatând că deși unitatea deținătoare cunoștea situația bunurilor pe care a recunoscut-o în mai multe acte depuse la dosar nu s-a conformat dispozițiilor obligatorii din art. 23 din Legea nr. 10/2001 de a răspunde în termen de 60 zile de la înregistrare prin decizie sau dispoziție motivată, care să fie comunicată în 10 zile de la emitere persoanei îndreptățite - act care în condițiile art. 24/3/1 din lege putea fi atacat în 30 zile de la comunicare la instanța de judecată.
în cauză nu există această decizie sau dispoziție motivată, astfel că nu există cadrul legal pentru petent de a se adresa cu plângere instanței - plângerea făcându-se doar împotriva deciziei sau dispoziției.
În această situație instanța a considerat că cererea petentului de obligare la emiterea deciziei sau dispoziției motivate - este îndreptățită în sensul ca unitatea deținătoare SC SA S care stă în proces prin lichidator judiciar SC SA S, de la lege este obligată să emită acest act, ca răspuns la notificarea din 8.01.2002.
Instanța a admis cererea petentului constatând că acesta este succesor al autoarei, soția lui ( ) autor decedat, care la rândul său este fiul lui () și cu raportare la actul arhivelor statului și registrul comerțului a stabilit că moara și terenul au fost proprietatea testatorului, situație în care petentul este persoană îndreptățită în condițiile Legii nr. 10/2001 la restituirea proprietății.
Ca un element suplimentar al dreptului petentului instanța reține că suprafața de 10 ha. teren a fost reconstituită autoarei de pe urma aceluiaș autor (tatăl soțului său) în baza aceluiași act transcris la Tribunalul Olt la 6 martie 1940 (partaj ascendent).
In timpul soluționării cauzei de revendicare prin contractul de vânzare cumpărare din 4.10.2001 cu nr. 1876 SC SA S vinde moara și terenul aferent SC SRL încheind și factură la aceeași dată, deși cauza în revendicare nu fusese soluționată definitiv și irevocabil, bunul vândut constituind un "bun litigios".
Datorită acestei situații petentul a solicitat constatarea nulității absolute a vânzării făcută de SC SA prin contractul de vânzare încheiat invocând reaua credință a vânzătoarei care la data respectivă era în proces de revendicare promovat de mama sa pentru bunul vândut, pentru bunul înstrăinat vânzătoarea neavând acte oficiale de proprietate.
Instanța a considerat că această cerere este prematură față de pârâtele SC SA S și SC SRL, neputând fi examinată în cauza dedusă judecății atâta timp cât pârâta deținătoare nu și-a exprimat opțiunea prin decizie sau dispoziție prin care să soluționeze notificarea prin respingere sau admitere (în natură, prin oferirea altui bun de aceeași natură și valoare, prin oferire de bunuri sau servicii, prin echivalent), cererea de constatare a nulității contractului putând fi examinată doar după ce pârâta deținătoare își exprimă în scris opțiunea.
Calitatea succesorală este dovedită prin actul de naștere al petentului care este fiu al autoarei, decedată la 15.01.2004, soție a autorului, decedat la 20.07.1987, acesta fiind fiul testatorului care a testat bunurile solicitate la 6 martie 1940 prin partaj de ascendent.
In raport de această situație s- constatat că petentul este persoană îndreptățită la restituire în condițiile art. 2/2 din Legea nr. 10/2001 cu atât mai mult cu cât deși nu există un act de preluare pârâta deținătoare a recunoscut că a intrat în posesia morii, astfel că este evident că moara a fost preluată fără titlu valabil - familia păstrându-și calitatea de proprietar avută la data preluării, petentul fiind îndreptățită în condițiile art. 3 lit. a și 4/3 din lege succesibil.
Această soluție se impune având în vedere faptul că Statul Român a inițiat și legiferat proceduri de reconstituire a proprietăților pentru cei deposedați abuziv - cu sau fără act prin reconstituirea proprietății legitime, regula de bază fiind cea a restituirii în natură, soluțiile pronunțate de deținătoare putând fi atacate la instanța de drept comun.
Constatând că în speță nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că în patrimoniul Consiliului local s-ar afla vreunul din bunurile solicitate - instanța a respins acțiunea împotriva acestui pârât, ca neîntemeiată.
S-a luat act de faptul că la 29.05.2007 s-a renunțat la judecata împotriva Statului Român.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul (), prin apărător și pârâta SC SRL, județul
2. Prin decizia civila nr. 58/2008 Curtea de APEL CRAIOVAa admis cele două apeluri, a desființat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la Tribunalul O l t, motivat de faptul că instanța de fond nu a analizat cererea incidentală având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâte, solicitarea de restituire în natură, urmând a se examina cu precădere și excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocate de pârâte.
Împotriva acestei decizii s-a formulat recurs de către Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
3. Prin decizia civila nr. 5764/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul, astfel încât, cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr-.
Prezent în instanță, apărătorul reclamantului a solicitat termen la 04.05.2009 pentru a-și pregăti apărarea, iar la termenul următor pe care îl avea în cunoștință solicită din nou amânarea cauzei, ca urmare a concediului medical în care se află, depunând la dosar o cerere prin care precizează că solicită obligarea unității vânzătoare, respectiv a SA, prin lichidator și a Ministerului Finanțelor prin la plata despăgubirilor bănești fără a face mențiunea că renunță la celelalte capete de cerere formulate inițial.
Instanța a respins cererea de amânare pe motive de boală, ca urmare a faptului că din certificatul de concediu medical rezultă că motivele de boală au subzistat până la data de 04.05.2009, iar termenul de judecată a fost acordat la 11.05.2009.
Instanța a comunicat precizarea formulată de reclamant prin apărător, iar la termenul din 18.05.2009, s-au pus în discuția părților excepțiile reținute în decizia de casare a Curții de APEL CRAIOVA, cât și precizarea formulată de apărătorul reclamantului, amânând pronunțarea soluției pentru a da posibilitatea acestuia să depună la dosar concluzii scrise și pentru a nu se încălca dreptul la apărare al acestuia.
4. Prin sentința civilă 706 din 25 mai 2009 Tribunalul Olta respins excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată.
A constatat prescris capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1876 din 04.10.2001.
A constatat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local, județul
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și Ministerului Finanțelor Publice - O, cu sediul în S,- județul O, ca neîntemeiată.
A respins acțiunea formulată de reclamantul (), domiciliat în, nr. 18-68239, Germania, cu domiciliul ales la Cabinet Av. din S,-, bloc 7,. B,. 1, județul O, având ca obiect restituire în natură, cât și precizarea din 11.05.2009 având ca obiect obligarea pârâților SC SRL, cu sediul în comuna, județul V, SC SA cu sediul în S, -, județul O, prin lichidator SC SRL S, cu sediul în S, str. -,. 1C,. A,. 1, județul O și Ministerul Finanțelor Publice prin la despăgubiri civile, constatând lipsa calității procesuale active reclamantului.
A obligat reclamantul la 1400 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC SRL, cu sediul în comuna, județul
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
În baza art. 137 Cod procedură civilă, s-au analizat excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei procesuale active a reclamantului și pasive a Consiliului Local, a Statului Român și Ministerului Finanțelor Publice, reținute în decizia Curții de APEL CRAIOVA, cât și a prescripției capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1876/04.10.2008.
Instanța a considerat că excepția autorității de lucru judecat este neîntemeiată având în vedere că nu sunt îndeplinite cele trei condiții prevăzute de art. 166 Cod procedură civilă, întrucât obiectul cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta, a fost de revendicare a imobilului moară cu valțuri și teren aferent conform dispoz. art. 480 Cod civil, în timp ce obiectul acțiunii actuale îl constituie restituirea imobilului și a terenului aferent în baza Legii nr. 10/2001, nefiind identitate de părți în cauza actuală, cererea fiind introdusă de reclamantul (), în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, SA S, SC SRL și Consiliul Local, ultimele nefiind părți în acțiunea în revendicare formulată de reclamanta.
În ceea ce priveștecapătul de cerere având ca obiect constatarea nulitățiiabsolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1876/04.10.2001, s-a constatat că dreptul la acțiune în constatarea nulității absolute potrivit art. 50 din Legea nr. 10/2001 este prescris, întrucât s-a scurs un termen mai mare de 1 an, de la data luării la cunoștință de către reclamant despre vânzarea imobilului.
Astfel, prin adresa nr. 510/03.10.2005 reclamantului i s-a comunicat prin Biroul Executorului Judecătoresc că la notificarea făcută la 19.09.2005 de către reclamant, imobilul moară din comuna nu mai există pe același teren, fiind construit un alt imobil cu utilaje performante, motoare electrice racordat la rețeaua electrică, iar la 14.10.2001 acest activ a fost vândut către SC SRL, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1876/04.10.2001.
Cererea privind constatarea nulității absolute a acestui contract s-a făcut prin precizarea la acțiune din încheierea din 19.06.2007, peste termenul de 1 an prevăzut de Legea nr. 10/2001 pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității.
În această situație, s-a constatat prescris acest capăt de cerere.
Având în vedere că Consiliul Local nu este unitatea deținătoare a imobilului solicitat a se restitui, s-a constatat lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât.
De asemenea, s-a constatat că Statul Român și Ministerul Finanțelor Publice au calitate procesuală pasivă, în cauză având în vedere ultima precizare a reclamantului prin care solicită despăgubiri bănești conform Legii nr. 10/2001.
Astfel, preluarea de către stat a imobilelor foștilor proprietari determină calitatea procesuală a Statului și a Ministerului Finanțelor Publice, în cauzele ce au ca obiect acordarea de despăgubiri bănești ca urmare a preluării abuzive a acestor imobile.
În cauza de fațăs-a constatat că reclamantul nu are calitate procesualăactivă având în vedere decizia nr. 3372/31.05.2001, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 2764/civ/2001, prin care s-a reținut definitiv și irevocabil că nu s-a făcut dovada că numitul este una și aceeași persoană cu care figurează în recensământul din 1941, și care primește moara prin partajul de ascendent din anul 1940, și o lasă prin moștenire legală soției supraviețuitoare.
Prin aceeași decizie s-a reținut că nici localitatea de amplasament a imobilului nu s-a stabilit cu certitudinea necesară, deși reclamanta avea sarcina probei.
5. Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat apel reclamantul, in termen si motivat - criticand sentinta pentru nelegalitate si netmeinicie.
Criticile sunt in esenta urmatoarele: desi tribunalul explicit a respins exceptia autoritatii de lucru judecat, in realitate prin invocarea Deciziei nr. 3372/2001 a Curtii de APEL CRAIOVA, care ar fi stabilit definitiv si irevocabila lipsa de calitate procesuala activa, s-a admis implicit aceasta exceptie. Or, nu poate fi invocata ca avand autoritate de lucru judecat in cauza, intrucat cele doua procese au obiecte diferite, iar in prezenta cauza in mod gresit s-a retinut ca reclamantul nu are calitate procesuala activa. In dezvoltarea acestui punct de vedere invoca toate sustinerile facute in primei instante si enumera, subliniind, toate inscrisurile depuse la dosar in prima instanta, dar si in apel, din care rezulta calitatea sa de unic mostenitor al mamei sale, care la randul sau, in calitate de sotie supravietuitoare l-a mostenit pe sotul sau, iar acesta din urma a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, initial revendicat si ulterior solicitat in temeiul legii speciale, in baza partajului de ascendent. In legatura cu neconcordatele asupra prenumelui, arata ca acestea sunt minore si ca toate celelalte elemente privind: data nasterii, data mortii, numele sotiei, numele parintilor, locul nasterii, conduc fara dubiu la concluzia ca este vorba de aceeasi persoana.
Cea de-a doua critica se refera la modul de solutionare a cererii privind constatarea nulitatii absolute contractului de vanzare cumparare a morii. Sustine ca in mod gresit s-a retinut ca intemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune, astfel: in primul rand, odata luata stabilita lipsa calitatii procesuale active, instanta nu trebuia sa mai ia in discutie un capat de cerere formulat de o persoana fara calitate; in al doilea rand, arata ca nu a luat la cunostinta de instrainare prin adresa nr. 510 din data de 3.10.2005, care a fost comunicata executorului judecatoresc, iar nu reclamantului.
Solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului O l
S-au depus: imputernicire avocatiala, copii CNSAS din 26 august 2009, din Arhiva Fond informativ al al privind pe fiul lui si nascut la data de 25.03.1904 in com. jud.
Intimata parata SC srl a depus Concluzii scrise prin care solicita respingerea ca nefondat a apelului si depune adresa nr. 135/2008 a CL, prin care se fac precizari la cererea aparatorului cu privire la moara existenta in prezent in sat com., in sensul ca este constructie edificata in anii 1972-1974 prin contributia locuitorilor comunei si ca nu se cunoaste provenienta utilajelor. In ceea ce priveste modul de solutionare a celor doua exceptii, intimata sustine ca rezolvarea data este temeinica si legala.
In virtutea rolului activ, instanta de apel a solicitat atat Primariei com., cat si lichidatorului judiciar al SC SA, o copie de pe Notificarea adresata in temeiul Legii 10/2001 privind moara in litigiu si teren aferent de 1800 mp, act care nu s-a gasit la dosar.
Copia Notificarii 816/10.08.2001 BEJ formulata de mama apelantului, a adresei nr. /2005 adresata Prefecturii O si adresa nr. 17/2002 catre Primaria au fost depuse la dosar - filele 61,62 si 64.
Prin adresa nr. 618/2009 Primaria com. a comunicat instantei faptul ca Notificarea a fost inaintata spre solutionare unitatii detinatoare SC SA, imprejurare despre care a fost instiintat si apelantul prin adresa nr. 1665 din 12.09.2005.
Prin adresa nr. 2435/2009 - lichidator al SC SA, a comunicat instantei faptul ca in arhiva societatii, nu a fost identificata Notificarea privind imobilul moara si terenul aferent.
Apelul este fondat si se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Deși nu exista o definitie legala data de o norma de drept procesual civil cu privire la calitatea procesuala activa, este unanim acceptat ca are calitate procesuala activa doar persoana care se pretinde și dovedește în cursul judecații ca este titulara unui drept nascut dintr-un act sau un fapt juridic pe care pârâtul are obligația convenționala sau legala de a-l respecta, sau care are un interes juridic recunsocut și garantat de un text expres de lege.
Deci, calitatea procesuala activa consta in identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecatii, in cazul - calitatii procesuale pasive.
Intr-adevar, lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie in tot cursul judecatii si duce la respingerea actiunii, fiind o exceptie de fond, absoluta si peremtorie.
In cauza, in mod gresit prima instanta a rezolvat aceasta exceptie si a concluzionat in sensul caracterului intemeiat ala acesteia, pentru un dublu considerent, primul legat de autoritatea de lucru judecat si cel de-al doilea legat de obiectul procesului:
- Chiar daca a respins in mod corect exceptia autoritatii de lucru judecat, totusi prima instanta nu a construit considerente proprii bazate pe actele si lucrarile dosarului in analizarea exceptiei, ci a reprodus mecanic si a invocat in motivarea si argumentarea solutiei pronuntate vizand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aceeasi decizie a Curtii de APEL CRAIOVA nr. 3372/31.05.2001, definitiva si irevocabila, mai degraba ca o exceptie a autoritatii de lucru judecat, decat ca o prezumtie si ca o preocupare de a nu contrazice o judecata anterioara.
Or, autoritatea de lucru judecat constituie un principiu de interes general al procesului civil, în conformitate cu care ceea ce s-a hotărât în mod irevocabil se consideră că exprimă adevărul, iar judecata nu mai poate fi reluată.
Dar, autoritatea de lucru judecat îndeplinește două funcții, din punct de vedere procesual: una de excepție și una de prezumție.
Excepția are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată, impunând condiția identității de acțiuni care privesc același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Prezumția se întemeiază pe regula că o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, așadar, spre deosebire de excepție, prezumția reclamă intr-adevar, diversitate de acțiuni și identitate de chestiuni.
In orice caz, si intr-un caz si intr-altul, instanta a avut o reprezentare gresita a ceea ce s-a judecat prin decizia amintita, intrucat prin acea hotarare judecatoreasca s-a retinut simplu si fara echivoc faptul ca, nu există certitudinea calității de proprietar a bunului imobil prin neconcordanțele prenumelui, nu s-a făcut dovada neaplicării decretului de naționalizare și a preluării abuzive de către stat, nu s-a făcut dovada capacității morii făcându-se prezumții greșite în ce privește preluarea, neputând fi verificată susținerea că moara nu mai este aceeași cu cea preluată de la autorul reclamantei.
Deci din considerentele deciziei, nu rezulta ca s-a respins actiunea ca nefondata, ci rezulta ca s-a respins actiunea in revendicare imobiliara ca nedovedita, sigur retinandu-se si imprejurarea ca nu s-a facut dovada dreptului de proprietate. Or, in aceste conditii, chiar si o actiune in revendicare imobiliara cu aceleasi parti, dar cu o alta cauza juridica, facandu-se dovada proprietatii sau a altor elemente nedovedite in procesul anterior, ar putea fi admisibila, fara a se opune cu succes autoritatea de lucru judecat si, cu atat mai putin prezumtia de lucru judecat.
In dinamica imprejurarilor obiective vizand restituirile de proprietati preluate abuziv de stat, dar si in raport cu reglementarile speciale aparute, aceasta judecata anterioara surprinde doar limitele unei realitati faptice si juridice, dar care se pot schimba in evolutia lor ulterioara. Aceasta nu inseamna ca judecata anterioara este de natura sa paralizeze total o actiune ulterioara bazata pe elemente noi, ea reflectand doar un adevar judiciar contemporan cu data pronuntarii. Oricum, judecata anterioara prin continutul explicit al considerentelor, valabile momentului acelei proceduri judiciare, nici nu este susceptibila de a fi contrazisa printr-o hotarare ulterioara care se refera prin forta lucrurilor, la alta situatie faptica si juridica, iar nu la aceeasi.
- important de subliniat ca, prezenta cauza are ca obiect o actiune adresata tribunalului in prima instanta in sensul disp. art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, interpretate constant de ICCJ in jurisprudenta sa, in sensul ca instanta de judecata este chemata sa se pronunte atat asupra legalitatii si temeiniciei dispozitiei sau deciziei emise de catre entitatea notificata, cat si in situatia in care, nu s-a emis un astfel de act in procedura de solutionare a Notificarii.
Cert este ca persoana care se poate adresa justitiei si intr-un caz si intr-altul, potrivit legii in procedura speciala prevazuta de acest act normativ, este titularul Notificarii, deci acesta are calitate procesuala activa, in persoana lui existand identitate intre titularul dreptului subiectiv si cel care reclama.
Prin urmare, in procedura speciala a legii 10/2001 care reglementeaza parcurgerea unei etape prealabile declansate prin formularea Notificarii, are calitate procesuala activa si se poate adresa tribunalului in prima instanta daca este nemultumit fie de solutie, fie de refuz ori tergiversare, intotdeauna si fara exceptie - titularul Notificarii.
Or, in cauza, autoarea reclamantulu a formulat in conditiile si in termenul prevazute de legea speciala o astfel de notificare, asa cum s-a aratat in precedent. Prin urmare, succesorul acesteia - reclamantul de astazi a dobandit dreptul de a contesta in justitie si de a cere justitiei sa se pronunte asupra, fie a modului de solutionare a Notificarii adresate de autoarea sa, fie asupra refuzului sau tergiversarii in solutionare.
Faptul ca titular al Notificarii, pentru a parcurge cu succes pana la finalizarea procedurii, administrative si/sau judiciare, este necesar sa fie o persoana indreptatita sau un beneficiar al legii, asa cum sunt definite de art. 3 alin. 1 lit. si respectiv, art. 4 alin. 2 din legea speciala, este o alta problema care vizeaza fondul cauzei.
Cert este ca în prima instanta - pe langa faptul ca exceptia calitatii procesuale active nu s-a abordat din perspectiva legala corecta, fiind totodata rezolvata gresit si expediata prin trimiterea nedecvata la o judecata anterioara ce s-a demonstrat ca nu poate fi opusa nici ca autoritate nici ca prezumtie de lucru judecat - s-a facut si o confuzie intre calitatea procesuala activa si persoana indreptatita sau beneficiar al legii speciale, cea de-a doua reducandu-se la prima.
nu se poate sustine faptul ca reclamantul nu mai are posibilitatea niciodata sau ca i s-ar interzice in mod indirect, sa obtina mai tarziu si sa produca dovezile pe care nu a fost in masura sa le obtina mai devreme, intrucat i s-ar ingradi nepermis accesul la justitie, desi exista elemente noi.
Pe de alta parte, nu s-ar putea sustine ca s-ar contrazice judecata anterioara, daca se recunoaste reclamantului, ca succesor al titularei Notificarii, dreptul de acces la justitie, potrivit procedurilor prevazute de legea speciala.
Procedand in modul aratat mai sus, tribunalul a rezolvat gresit procesul fara a intra in cercetarea fondului cererii adresate instantei in temeiul art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, fiind incident cazul de desfiintare cu trimitere prevazut in art. 297 alin. 1 teza I Cod procedura civila.
de prioritatea in examinare a criticii vizand gresita solutionare a exceptiei calitatii procesuale active, apare de prisos examinarea criticii vizand fondul cauzei, dar si a criticii vizand modul de solutionare a cererii in constatrea nulitatii actului de vanzare-cumparare a imobilului in litigiu, pentru ca partile sa nu fie lipsite de un grad de jurisdictie in unei instante de fond.
In rejudecare, pornind de la premisa de lucru ca reclamantul are calitate procesuala activa in cauza de, fiind succesor al titularului Notificarii, se va analiza pe fond cererea, respectiv calitatea de beneficiar al legii, dovada dreptului de proprietate, detinerea legala la data preluarii si modul de preluare a imobilului, cerinte care vizeaza fondul cauzei in raport cu obiectul special al procedurii de.
In acelasi timp, se va porni de la ipoteza ca - prin administrarea de probe noi, printre care si dovezile depuse in apel, inscrisuri eliberate de CNSAS, sau prin acte noi care reflecta eventual corectarea erorilor strecurate in intocmirea actelor si/sau registrelor de stare civila, sau prin orice alte dovezi apte sa lamureasca si sa furnizeze informatii cu privire la existenta, preluarea, locatia, transformarea imobilului in litigiu - nu se contrazice judecata anterioara reflectata prin decizia Curtii de APEL CRAIOVA nr. 3372/31.05.2001, care doar a retinut definitiv si irevocabil ca, la acea epoca nu s-au facut dovezi suficiente pentru dovedirea unor imprejurari de fapt si de drept.
Se impune a se sublinia in final ca imobilul in masura in care a existat la data preluarii in patrimoniul tatalui reclamantului, a fost preluat de stat in regimul anterior, cu sau fara titlu, simpla dovada a existentei lui in posesia statului la un moment dat, sau a altei entitati la intrarea in vigoare a Legii 10/2001, nu prezuma posesie legitima, ci dimpotriva. Iar statul trebuie sa faca anumite dovezi, existand dificultati reale in producerea lor de catre persoanele fizice, avand in vedere timpul scurs de la deposedare, dar si lipsa de informatii si de contact cu bunul in toata aceasta perioada. Aceste aspecte reale si obiective risca sa puna persoana fizica intr-o pozitie de inferioritate din punct de vedere procesual, iar statul - respectiv mandatarii legali imputerniciti sa solutioneze Notificarea in scopul pentru care a fost edictata legea, sa se afle in pozitie de superioritate procesuala.
De asemenea, in ceea ce priveste imprejurarea ca exista anumite neconcordante cu privire la prenume, trebuie amintit ca registrele si actele de stare civila nu au fost confectionate de persoana in cauza, ci tot de stat prin autoritati, iar apelantul de astazi prin avocat la interpelarea instantei, a avansat un punct de vedere potrivit caruia, erorile ar fi strecurate in acte, iar nu in registrele de stare civila. Trebuie facute cercetari in aceasta privinta, intr-un cadru legal adecvat si procedat in consecinta. Or, daca la deposedare, sau in urmarirea informativa a unei persoane ca suspect legionar, apare evident ca statul in regimul trecut, nu a avut nicio rezerva sau problema si nu a facut vreo confuzie intre si, sau intre imobile, statul de astazi care a legiferat masurile reparatorii, trebuie sa analizeze cu atentie imprejurarile respective, in context si sa evite judecati formale.
organului judiciar, desi justificata din punct de vedere legal, trebuie dublata totusi de un rol activ real in administrarea probelor si in lamurirea tuturor imprejurarilor de fapt si de drept, in punerea in discutie a unei eventuale suspendari la cerere sau in baza art. 244 Cpc, dupa caz a procesului, in masura in care reclamantul a declansat vreo procedura privind rectificarea actelor de stare civila - toate acestea in asa fel incat sarcina impusa reclamantului sa nu fie disproportionata, sa se pastreze un just echilibru, iar accesul la masurile reparatorii stabilite prin toate legile speciale dupa anul 1990, ( nu numai prin legea fondului funciar), al persoanei cu adevarat indreptatite si deposedate, sau al mostenitorilor acesteia, sa nu fie iluzoriu.
De asemenea, in rejudecare - pentru o justa solutionare a cauzei, vor fi avute in vedere celelalte sustineri din apel ale reclamantului si probele administrate in aceasta etapa procesuala, verificandu-se temeinic, inclusiv apararile acestuia privind momentul real de la care cunoscut de existenta vanzarii imobilului in litigiu.
- Critica vizand modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local, este neintemeiata.
In procedura speciala a Legii 10/2001, au calitate procesuala pasiva unitatea detinatoare, entitatea investita cu solutionarea notificarii si statul R prin Ministerul Finantelor, dupa caz. Nici in situatia in care imobilul notificat s-ar fi aflat in proprietatea privata sau in domeniul public al unitatii administrativ teritoriale, potrivit legii, primarul era tinut sa solutioneze notificarea prin dispozitie, caz in care ar fi fost chemat in judecata primarul - organ executiv si primaria, ca unitate functionala permanenta, iar nu Consiliul local - organ deliberativ potrivit legii 215/ 2001 privind admnistratia publica locala.
Acestea sunt considerentele in baza carora, potrivit art. 297 alin. 1 teza I Cod procedura civila, se va admite apelul, se va defiinta in parte sentinta si se va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, Tribunalul O l Se vor mentine dispozitiile sentintei privind solutionarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local, județul
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinet Av. din C, str. -.-, nr. 94, județul D, împotriva sentinței civile nr. 706 de la 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC SRL cu sediul în comuna, județul V, SC SA cu sediul în,-, județul PRIN LICHIDATOR SC SRL cu sediul în S, str. -,. 1C,. A,. 1, județul O, CONSILIUL LOCAL cu sediul în comuna, județul O, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN cu sediul în S,-, județul O, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5 PRIN. cu sediul în B, nr. 202, sector 1, având ca obiect legea 10/2001.
Desființează sentința civilă nr. 706 de la 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Civilă în dosarul nr- în parte și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului O l
Menține dispozițiile sentinței privind soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local, județul
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
16 2009
Jud.fond L
Red. TR/7 ex
14.01.2010
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Tatiana Rădulescu
