Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (2101/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.38

Ședința publică de la 20 ianuarie 2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Herold Petre

GREFIER - - -

***** *****

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanții reclamanți, și, împotriva sentinței civile nr.454 din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

are ca obiect - Legea nr.10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul reclamant personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București -Cabinet Individual, același avocat reprezintă și apelanții reclamanți și, în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, consilier juridic, pentru intimata pârâtă Primăria Municipiului B, în baza delegației depuse la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

La solicitarea instanței reprezentantul apelanților reclamanți arată că nu consideră că în cauză ar exista vreun motiv de incompatibilitate al vreunui membru al completului de judecată.

La solicitarea instanței reprezentantul apelanților reclamanți precizează că decizia contestată are nr.8970/24.10.2007 și este emisă de Primăria Municipiului

Părțile învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Curtea, ia act de declarația părților și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.

Reprezentantul apelanților reclamanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat; desființarea în tot a sentinței atacate iar pe fond admiterea contestației; depune la dosar concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea ca nefondat a apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.

CURTEA,

Asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.454/31.03.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca neîntemeiată contestația reclamanților, și, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului B, prin care se solicita să se anuleze Decizia nr.8970/24.10.2007 emisă de pârâtă și să se dispună restituirea în natură către reclamanți a imobilului situat în B,-, sector 4.

În motivarea acestei sentințe instanța a reținut că certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.1274/09.08.1994 emis de Ministerul Industriilor (fila 36) constituie titlul de proprietate al SC SA asupra imobilului din B,-, sector 4, în condițiile în care certificatul menționat a fost emis anterior intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 și nu a fost desființat.

Așa cum rezultă din relațiile comunicate de Registrul Comerțului (fila 153 și următoarele), SC SA a fost privatizată în anul 1995, prin cesionarea acțiunilor deținute de FPS și FPP V Oltenia (reprezentanții statului) către un număr de 2.030 persoane fizice.

Ca urmare, în speță sunt aplicabile dispozițiile art.29 alin.1 și 3 din Legea nr.10/2001, conform cărora pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, în care statul nu este acționar, persoanele îndreptățite au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, care se propun de către instituția publică ce a efectuat privatizarea.

În consecință, tribunalul a constatat că în mod corect Primăria Municipiului B declinat competența soluționării notificării în favoarea succesoare a Fondului Proprietății de Stat, instituție care a efectuat privatizarea.

Au fost apreciate neîntemeiate susținerile reclamanților conform cărora Primăria Municipiului B ar fi trebuit să trimită notificarea spre competentă soluționare către SC SA, dat fiind că, așa cum s-a arătat, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.21 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001, ci dispozițiile art.29 alin.1 și 2 din același act normativ.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o ca nelegală și netemeinică, susținând că prin privatizarea SC SA au fost cesionate acestei persoane juridice numai acțiuni nu și active și instanța trebuia să rețină că bunurile imobile din patrimoniul SC SA au fost luate prin abuz și violență de la fostul proprietar, fără despăgubire. Trebuia să se rețină că certificatul de atestare a dreptului de proprietate pentru SC SA nu a fost eliberat conform legilor române în vigoare și nici art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, Curtea va găsi nefondat apelul pentru următoarele considerente:

Ca un prim aspect trebuie subliniat faptul că instanța de apel nu se poate pronunța pe fondul notificării, ci doar pe stabilirea competenței soluționării notificării formulate de reclamanți, în baza Legii nr.10/2001, atâta vreme cât Dispoziția Primăriei Municipiului B nr.8970/24.10.2007 nu soluționează pe fond cauza, ci doar declină competența soluționării către AVAS. Instanța de fond, cenzurând dispoziția contestată sub aspectul competenței soluționării notificării, nu se pronunță pe fond, respectiv pe cererea de restituire în natură a imobilului în litigiu, ci reține că persoana ce trebuie să despăgubească contestatorii prin dispoziție motivată este AVAS și nu Primăria Municipiului

Curtea va analiza numai acest aspect al competenței și va statua că AVAS este persoana juridică ce trebuie să soluționeze notificarea având în vedere că în urma privatizării integrale a SC SA s-a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.1274/1995, prin care imobilul în litigiu s-a trecut în patrimoniul SC SA. Acest imobil a fost înscris în Cartea funciară pe numele SC SA, conform extraselor de carte funciară informative depuse la dosarul de fond (fila 202 - 205).

Ca atare, imobilul se află în patrimoniul unei societăți privatizate integral și ca atare, în mod corect instanța de fond a aplicat prevederile art.29 din Legea nr.10/2001.

Criticile ce vizează nulitatea actului de privatizare și ca atare, nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu pot fi analizate în prezenta cauză, instanța nefiind învestită cu o acțiune în constatarea nulității acestui act juridic. Oricum, constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de proprietate a SC SA asupra imobilului în litigiu se poate solicita doar pe calea unei acțiuni de drept comun și nu în contestația împotriva dispoziției Primăriei ce face parte din procedura specială prevăzută de Legea nr.10/2001.

Ca atare, certificatul de atestare a dreptului de proprietate a SC SA produce efecte juridice până la constatarea nulității lui prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Față de aceste considerente, Curtea va respinge apelul ca nefondat menținând ca legală sentința civilă nr.454/31.03.2010 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții - reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la avocat, în B, Bd.- de H nr.29,.3,.A,.7,.78, sector 1, împotriva sentinței civile nr.454/31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, cu sediul în B, nr.291 - 293, sector 6.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - ---

GREFIER

- -

Red.

.

6 ex./13.05.2010

TB-5 -

Președinte:Andreea Doris Tomescu
Judecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Herold Petre

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Bucuresti