Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.39
Ședința publică din data de 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTOR 2: Elena Subert Costea
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P - prin primar, cu sediul în P,--4, cod poștal -, județul P, împotriva deciziei civile nr. 262 din din 28 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în P,-,.1,.17, cod poștal -, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P - prin primar reprezentată de consilier juridic și intimatul reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului
Procedura îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru.
S- făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că intimatul a depus la dosar întâmpinare.
Se comunică reprezentantului apelantei copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul reclamant.
Părțile, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanta pârâtă, susține oral motivele de apel, arătând că în mod greșit instanța a dispus completarea dispoziției nr.13290/2007 în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată și pentru terenul construit în suprafață de 157,78, având în vedere că prin notificarea nr.41547/10.08.2001 nu s-au solicitat măsuri reparatorii și pentru construcție.
Mai mult, arată că în speță nu sunt îndeplinite condițiile art.22 alin.2 din Legea 10/2001 în sensul că petentul nu a indicat expres în cuprinsul notificării elemente de identificare a bunului imobil solicitat, rezultând că se revendică numai terenul expropriat.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul reclamant, solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, fiind consecința interpretării corecte dispozițiilor Legii 10/2001, precum și a dispozițiilor deciziei de casare impuse prin decizia nr.108/2007 a Curții de Apel Ploiești, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la nr-, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Primăria Municipiului P solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea Dispoziției nr.13290/2007 și obligarea intimatei la acordarea despăgubirilor bănești și pentru construcția aflată pa terenul în suprafața de 157,78. situat în P,-, jud.P, restituirea imobilului teren - construcție situată la adresa sus-menționată.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că este unicul moștenitor al autorilor săi și, în unele din actele de proprietate autorul său, figurând și cu titulatura de.
S-a mai susținut în motivarea contestației că la data apariției Legii 10/2001 a depus notificare prin care a arătat că autorii săi au deținut în proprietate în P,-, teren în suprafață de 1172. 1057,78. teren construit și construcția aflată pe acest teren, la data exproprierii, autorii săi deținând atât terenul cât și construcția în care locuiau.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, prin sentința civilă nr. 262 din 28.01.2008 Tribunalul Prahovaa respins contestația formulată de contestatorul ca neîntemeiată, reținându-se că prin Dispoziția nr.13920/12.10.2007 Primarul Municipiului Par espins cererea notificată formulată de contestator, cu privire la imobilul teren în suprafață de 157,78. preluați în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr.4/1972 cu motivarea ca nu sunt îndeplinite prevederile art.3 al.1 si art.23 din Legea 10/2001 modificată, s-a respins cererea de restituire în natură a acestui imobil deoarece pe terenul revendicat s-a realizat utilitatea publică, în prezent terenul fiind ocupat de blocuri de locuințe și s-a propus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri prevăzute de Legea 10/2001 pentru imobilul teren în suprafață de 1172. imposibil de restituit în natură situat în P, str.-, nr.30, jud.P, ori, cât timp s-a realizat utilitatea publică pentru care imobilul a fost expropriat, înseamnă că decizia atacată este legală și temeinică.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că instanța nu a acordat despăgubiri și pentru construcția care a trecut abuziv în proprietatea statului, precum și pentru terenul aferent acesteia, apelantul primind despăgubiri doar pentru o parte din teren.
S-a mai precizat, că niciun moment nu s-a pus problema de a i se restitui vreun imobil, apreciind că este lipsită de temei legal, că terenul este ocupat de blocuri de locuințe și amenajări aferente, considerente pentru care a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul obligării intimatei să acorde despăgubiri și pentru restul de teren și construcția ce a existat pe acesta.
Prin decizia nr.108/03.04.2008, Curtea de Apel a admis apelul, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova.
Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de apel a apreciat că nu s-au analizat în mod corect actele depuse la dosar de către apelant cu referire la contestația formulata și la dispoziția emisă de primărie, fără a se pronunța și cu privire la capătul de cerere referitor la terenul de 157,78. și construcția existentă pe acesta, aspect față de care instanța de apel a arătat că prima instanță trebuia să verifice și cu alte probatorii ce se impuneau și, totodată, să se pronunțe în baza acestora, și cu privire la această suprafață de teren și construcția ce a existat, pentru a-i fi acordate măsuri reparatorii prin echivalent, dat fiind faptul că, în mod greșit, în considerentele hotărârii, la pag.2, s-a apreciat că în mod corect instanța a respins cererea de restituire în natură a acestui imobil, fiind ocupat de blocuri de locuințe, în condițiile în care contestatorul nu a solicitat prin contestația formulată, restituirea în natură a acestor imobile.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr-.
Pe linia deciziei de casare, Tribunalul Prahovaa administrat proba cu interogatoriul intimatei și a audiat, în calitate de martor, pe numita.
Tribunalul Prahova, după analizarea actelor și lucrărilor dosarului, atât înainte cât și după casare, prin decizia civilă nr.2627/17.10.2008 a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului și în consecință:
A completat Dispoziția nr.13290/12.10.2007 emisă de intimată, în sensul că s-a constatat dreptul contestatorului, în calitate de moștenitor al defuncților și, la măsuri reparatorii prevăzute de Legea 10/2001 modificata și completată, constând în despăgubiri pentru construcția demolată astfel cum este descrisă în procesul-verbal de evaluare din data de 18.07.1972, întocmit de Comisia de Evaluare a fostului Consiliu Popular al județului P și pentru terenul construit, în suprafață de 157,78. despăgubiri ce vor fi calculate și stabilite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor B și s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată, reținând următoarele considerente:
Potrivit actului de vânzare din anul 1948, autorii contestatorului, respectiv defuncții și au cumpărat un imobil situat în P,-, compus din teren în suprafață de 1172. și clădirea ce a existat pe teren, menționându-se că această clădire a fost distrusă în urma bombardamentelor aeriene din anul 1944.
Conform procesului-verbal de evaluare din 18.07.1972, adresei nr.-/2001, în baza Decretului 4/1972, imobilul compus din suprafața de 1172. și clădirea ce a existat pe teren în suprafață construită de 157,78. au fost expropriate în vederea construirii de blocuri de locuințe.
După apariția Legii 10/2001, contestatorul a formulat notificare prin care a solicitat retrocedarea imobilului ce a aparținut părinților săi și care a fost trecut în proprietatea statului.
Prin Dispoziția nr.13290/12.10.2007 emisă de intimată, s-a respins cererea notificată formulată de contestator având ca obiect imobilul teren în suprafață de 157,78. (1329,78. solicitați în notificare-1172, preluați în proprietatea statului în mod abuziv), situat în P,-, motivându-se că pentru această suprafață de teren nu s-a făcut dovada proprietății la data preluării abuzive în proprietatea statului, s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului teren în suprafață de 1172. situat în P,-, arătându-se ca pe terenul revendicat s-a realizat utilitatea publică, în prezent acesta fiind ocupat de blocuri de locuințe și amenajările aferente, precum și de actuala stradă și s-a propus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri prevăzute de Legea 10/22001 modificată și completată, pentru imobilul teren în suprafață de 1172. imposibil de restituit în natură, situat în P,-.
Martora a arătat că autorii contestatorului au locuit pe-, deținând cca.1400, iar în anii 1975-1976 terenul și construcția au fost preluate de stat, iar construcția demolată, fiind edificate blocuri de locuințe, respectiv actualul -ioconda.
Mai arată martora că la data preluării, construcția era la fel ca atunci când autorii contestatorului au dobândit-o în proprietate, neintervenind modificări majore, construcție formată din 3 camere foarte mari, un hol mare, bucătărie, baie, dependințe constând în construcții mai mici deasupra cărora se afla o mansarda din lemn, locuință edificată din cărămidă, cu ziduri foarte groase și acoperita cu tablă, un garaj, o magazie, un de păsări și numai o porțiune, din față, a construcției a fost distrusa de bombardament.
Potrivit art.11 al.4 din Legea 10/2001 modificată și completată, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa funcțional întregul teren afectat, masurile reparatorii se stabilesc în echivalent, pentru întregul imobil.
Așadar, din probele administrate în cauză, rezultă ca autorii contestatorului au deținut în proprietate un imobil situat în P,-, compus din teren în suprafață totala de 1329,78. din care 157,78. suprafață construită, precum și construcția existentă pe teren cu fundație și soclu din beton, pereți din zidărie de cărămidă, planșeu și acoperiș din lemn, învelită cu tablă, cu jgheaburi și burlane, cu instalații de apă, canalizare, electrică, pardoseli scândură, tencuieli interioare în, tencuieli exterioare stropite, tâmplărie dublă din lemn, încălzire cu gaze în sobe de teracotă, cu pivniță, având pereții din cărămidă, tencuiți, planșeu și pardoseală din beton, scări de piatra, precum și garaj cu fundație de beton cu pereții din zidărie din cărămidă, acoperiș din lemn, învelit cu carton asfaltat, cu pardoseli pavaj piatră, ușă PFL, fără instalații, întregul imobil fiind expropriat în baza Decretului nr.4/1972, în vederea edificării de blocuri de locuințe, realizându-se efectele pentru care exproprierea a fost dispusă, construcția fiind demolată și pe întregul teren ridicându-se blocuri de locuințe.
Ca atare, atâta timp cât din actele depuse la dosar reiese ca s-a expropriat de la autorii contestatorului suprafața de 1172. și construcția - locuința și garaj în suprafață construită de 157,78. înseamnă că, în conformitate cu dispozițiile Legii 10/2001, modificată și completată, contestatorul este îndreptățit la măsuri reparatorii constând în despăgubiri nu numai pentru terenul de 1172. așa cum a dispus intimata, ci și pentru construcția demolată și pentru suprafața construită de 157,78.
Astfel, în mod greșit intimata a respins notificarea în ceea ce privește acordarea de despăgubiri și pentru construcția demolată și care a aparținut autorilor contestatorului, precum și pentru terenul de 157,78.
Susținerea intimatei în sensul că pentru aceasta suprafață de teren nu s-a făcut dovada proprietății la data preluării abuzive în proprietatea statului nu poate fi avută în vedere cât timp din actele dosarului rezultă că întreaga suprafață expropriată constă din terenul construit de 157,78. și 1172. teren aferent construcției, aceasta suprafață fiind și evaluată separat prin procesul-verbal de evaluare din 1972, întregul imobil teren și construcție, fiind preluat de la autorii contestatorului, astfel cum rezultă și din declarația martorei audiate.
Ori, cât timp autorii contestatorului au deținut în proprietate întregul imobil teren si construcție, iar acesta a fost expropriat realizându-se efectele pentru care s-a dispus exproprierea, respectiv întregul teren este afectat de blocuri de locuințe și amenajările aferente, înseamnă că pretenția contestatorului în sensul că are dreptul de a beneficia de despăgubiri și pentru construcția demolată și terenul construit de 157,78. este întemeiată.
Prin urmare, tribunalul, în raport de aceste considerente, în baza dispozițiilor Legii 10/2001 modificată și completată prin Legea -, va admite contestația și va completa Dispoziția nr.13290/2007 emisă de intimată în sensul că va constata dreptul contestatorului de a beneficia de despăgubiri și pentru construcția demolată și terenul construit de 157,78. ce a aparținut autorilor săi, imobil situat în P,-.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa formulat apel intimata Primăria Municipiului P, considerând-o nelegală și netemeinică, arătând că în mod greșit instanța a dispus completarea Dispoziției nr.13290/2007 în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcția demolată și pentru terenul construit, în suprafață de 157,78, având în vedere că prin notificarea nr.41547/10.08.2001 nu s-au solicitat măsuri reparatorii decât pentru teren, iar nu și pentru construcție.
Mai mult, susține că în speță nu sunt îndeplinite condițiile art.22 alin.2 din Legea 10/2001 în sensul că petentul nu a indicat expres în cuprinsul notificării elemente de identificare a bunului imobil solicitat, rezultând că se revendică numai terenul expropriat.
În ceea ce privește construcția, apelanta a arătat că nu pot fi solicitate măsuri reparatorii pentru aceasta direct pe calea contestației, fiind necesar ca etapa administrativă a procedurii speciale prevăzută de Legea 10/2001 să fi vizat și construcția.
Pentru aceste motive, apelanta a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței civile nr.2627/17.10.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, iar pe fondul cauzei respingerea contestației ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 26 februarie 2009, intimatul contestator a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și textele legale incidente în cauză, Curtea de Apel, constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Așa cum rezultă din înscrisurile și chiar din motivele de apel depuse la dosarul cauzei, imobilul în litigiu a fost expropriat prin decretul nr.4/1972, fiind compus la data preluării de către stat din teren în suprafață de 1172. și construcție în suprafață de 157,78 mp.
Totalizând suprafețele sus-arătate, rezultă suma de 1.329,78, respectiv chiar suprafața de teren solicitată de contestator prin notificarea nr.732/08.08.2001 (fila 8 dosar fond).
Pe cale de consecință urmează a se constata că în mod corect Tribunalul Prahovaa apreciat că notificarea prevăzută de dispozițiile legii 10/2001 se referea și la terenul curți-construcții și implicit și la construcția situată pe acesta, preluată de către stat și demolată ulterior în vederea realizării utilității publice.
De altfel, din toate actele depuse la dosarul cauzei și care au însoțit notificarea formulată de contestator, rezultat că în proprietatea statului a trecut nu numai terenul în suprafață de 1172 pentru care apelanta intimată constatat deja dreptul la măsuri reparatorii conform Dispoziției nr.13290/2007, ci și construcția, în suprafață de 157, 78.
Trebuie reținut, de asemenea, că Legea 10/2001 ca lege specială de reparație prin procedura administrativă instituită, tinde la rezolvarea în integralitate a cererilor prin care foștii proprietari solicită acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele ce au fost preluate în mod abuziv de către stat în perioada 1945 - 1989.
interpreta în mod trunchiat conținutul notificării formulate în baza acestei legi și implicit al contestației cu care a fost sesizată instanța în sensul că nu a fost folosit termenul de " construcție", ci doar de "teren ", înseamnă a lipsi de conținut caracterul profund reparatoriu al acestei legi care urmărește înlăturarea măsurilor injuste dispuse în perioada comunismului.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât singurele critici ale apelantei sunt acelea că instituția intimată nu a fost sesizată și cu cererea privind restituirea construcției și că aceasta nu a fost identificată.
Ori, așa cum s- arătat mai sus suprafața solicitată includea și suprafața construcției (1329,78 solicitați sunt compuși din teren în suprafață de 1172 și construcția în suprafață de 157, 78 ) iar identificarea imobilului construcție era pe deplin satisfăcută de actele ce însoțeau notificarea, depuse de altfel la dosarul cauzei și anume procesul verbal din 16.07.1948, procesul verbal de evaluare din 18.07.1972, tabelul privind proprietarii ai căror imobile au fost expropriate, notificările GIGCL din 6.11.1975, 12.09.1975 și 19.01.1976 declarația privind stabilirea impozitului pe anul 1952, precum și probatoriile administrate de Tribunalul Prahova și anume declarația martorei și răspunsurile la interogatoriul luat intimatei-apelante.
Față de considerentele mai sus arătate, constatând că motivele de apel invocate sunt nefondate, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică raportat la criticile formulate, Curtea de Apel, în baza art.296 cod pr.civilă va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.
Făcând aplicarea dispozițiilor art.274 cod pr.civilă și a principiului disponibilității părților, principiu ce guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P -prin primar, cu sediul în P,--4, cod poștal -, județul P, împotriva deciziei civile nr. 262 din din 28 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în P,-,.1,.17, cod poștal -, județul
Ia act că intimatul reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2009
Președinte, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120
Red./tehnored. /CC
2.ex. 09.03.2009
fond- Trib.
fond.-
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Elena Subert Costea
