Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 39
Ședința publică de la 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile numărul 684 din 17.06.2008 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul, lipsă fiind reprezentanții intimaților Primăria Municipiului V și Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care: Apelantul arată că are angajat apărător și solicită a i se da posibilitatea de a depune concluzii scrise. Instanța îi pune în vedere că are posibilitatea de a depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței.
Interpelat, apelantul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Apelantul solicită a i se acorda imobilul în compensare.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 684 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vasluis -a respins acțiunea civilă formulată de în contradictoriu cu Primăria municipiului V, reprezentată prin Primarul municipiului V, privind anularea dispoziției emisă de acesta nr. 132/22.03.2006.
În pronunțarea soluției, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui reclamantul a solicitat să se dispună anularea dispoziției nr. 132/22.03.2006 emisă de Primarul municipiului V ca urmare a soluționării notificării nr. 18989/2003 prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în V,-.
Din actele și lucrările dosarului instanța de fond reține incidența în cauză a dispozițiilor articolului 1201 cod civil referitoare la autoritatea de lucru judecat. Astfel, din sentința civilă nr. 1297/2006 a Tribunalului Vaslui rezultă că reclamantul a mai formulat o contestație împotriva dispoziției Primarului nr. 132/2006, contestație care a fost soluționată prin această sentință în sensul respingerii acesteia.
Cum în cauza de față sunt întrunite cerințele prevăzute de articolul 1201 Cod civil, instanța reținând în cauză autoritatea de lucru judecat a respins contestația formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul criticând hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut autoritatea de lucru judecat întrucât în cauză nu există identitate de părți, obiect și cauză.
Arată apelantul că în cauza de față a solicitat anularea dispoziției nr. 132/22.03.2006,iar prin sentința civilă nr. 1297/20.06.2006 s-a soluționat acțiunea în revendicarea terenului situat în municipiul V,- în suprafață de 1 ar, din care 24. suprafață construită care a fost preluată în mod abuziv și atribuită altor persoane.
Arată că în cauză nu operează nici identitatea de părți, întrucât în procesul de față a chemat în judecată Primăria municipiului V, reprezentată de primar, pe când în acțiunea soluționată prin sentința civilă nr. 1297/20.06.2006 acțiunea s-a judecat doar în contradictoriu cu Primăria municipiului
Întrucât nu sunt întrunite cerințele autorității de lucru judecat, reclamantul-apelant solicită admiterea apelului formulat.
În soluționarea apelului, instanța a dispus atașarea dosarului nr- al Tribunalului Vaslui în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1297/20.06.2006.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel invocate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea urmează a constata că apelul este întemeiat potrivit art. 297 Cod procedură civilă, având în vedere următoarele considerente:
Hotărârea atacată este nelegală întrucât în mod greșit reține în cauză excepția privind autoritatea de lucru judecat întrucât în speță nu este întrunită cerința referitoare la identitatea de obiect, chiar dacă condițiile referitoare la identitatea de cauză și părți sunt îndeplinite.
În primul litigiu ce a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Vaslui, reclamantul a solicitat să i se atribuie în compensare terenul și casa deținute în regim de chirie situate în V,-,în schimbul terenului ce a fost proprietatea autorului său din-.
În cauza de față, reclamantul a solicitat potrivit cererilor scrise și concluziilor orale consemnate în încheierea de ședință din 17 iunie 2008, anularea dispoziției nr. 132/22.03.2006 emisă de Primarul mun. V și acordarea în compensare a suprafeței de 300. situată în V,-.
Între cele 2 acțiuni nu există identitate de obiect întrucât din cuprinsul acțiunilor nu rezultă căscopulurmărit de reclamant este același în ambele acțiuni.
Întrucât în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile înscrise în articolul 1201 Cod civil, ceea ce a condus la reținerea greșită a autorității lucrului judecat, urmează ca în temeiul disp. art. 297 Cod procedură civilă apelul reclamantului să fie admis, cu consecința desființării sentinței apelate.
Urmare a rejudecării în fond a pricinii, instanța reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Vaslui, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat anularea dispoziției nr. 132 din 22.03.2006 emisă de Primarul mun. V, prin care i s-a soluționat notificarea nr. 18.989/06.10.2003.
Art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 prevede că decizia emisă de unitatea deținătoare poate fi atacată în justiție în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
Reclamantul a primit dispoziția contestată la data de 31.03.2006, semnând de primire chiar pe verso-ul actului comunicat (fila 40 dosar fond), decizie care a fost invocată și depusă la dosarul nr- în care a fost pronunțată sentința civilă nr. 1297/20 iunie 2006 Tribunalului Vaslui.
Impunând împlinirea unui act de procedură înlăuntrul său, termenul de 30 de zile în care persoana îndreptățită poate ataca dispoziția motivată de respingere a notificării este un termen imperativ a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii întrucât nu se poate recunoaștesine dieposibilitatea de a declanșa în instanță procedura de recuperare a imobilelor preluate în mod abuziv, întrucât ar conduce la generarea unui climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare.
Întrucât reclamantul nu s-a conformat dispozițiilor imperative instituite prin actul normativ sus menționat, urmează a se respinge ca tardivă contestația formulată de reclamantul împotriva dispoziției nr. 132/22.05.2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 684 din 17.06.2008 a Tribunalului Vaslui, decizie pe care o desființează.
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge ca tardivă contestația formulată de împotriva dispoziției nr. 132 din 22.03.2006 a Primarului Municipiului
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi - 20.02.2003.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
03.03.2009
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Georgeta Protea
