Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI
-Secția civil și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR.4
Ședința public din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Iolanda Mioara Grecu
Judector - - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de pârâta SC SA, cu sediul în B,-, cod poștal -, județul B, garanta SC SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, cod poștal -, județul V și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, nr.50, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr.966 din 1 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Buz u, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în B,-,.93,.C,.6, cod poștal -, județul B și intimata pârât SC - prin lichidator SC CONT, cu sediul în B, str.- -, -.3 - 4, cod poștal -, județul
La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns apelanta pârât SC SA B, reprezentat de consilier juridic, lipsind apelanta garant SC SRL Râmnicu V, apelanta chemat în garanție AVAS B, intimatul reclamant și intimata pârât SC - prin lichidator SC CONT
Procedura îndeplinit.
Apelurile sunt scutite de tax de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, care a învederat instanței c intimatul și apelanta SC SA au depus la dosar întâmpinare.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanta pârât SC SA B, arat c nu mai are alte cereri de formulat în cauz.
Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul apelantei SC SA B în susținerea apelului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanta pârât SC SA B, susține oral motivele de apel, artând în esenț c sentința atacat este nelegal și netemeinic, având în vedere c instanța de fond nu a ținut cont la soluționarea cauzei de prevederile legale în vigoare la data notificrii.
Astfel, arat c, între considerentele sentinței atacate și dispozitivul acesteia exist contradictorialitate, în sensul c, deși instanța reținut în considerente, în mod corect, faptul c despgubirile nu se acord de ctre dețintorul imobilului și a dispus ca acordarea despgubirilor s se fac conform art.16 Titlul VII al Legii 247/2005, nu a indicat în mod clar partea obligat la acordarea de despgubiri.
Mai arat, totodat c instanța în mod nelegal au fost obligați la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant, întrucât nu societatea SA este partea care a czut în pretenții.
Solicit admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în sensul obligrii societții implicat în privatizare la acordarea de despgubiri reclamantului, inclusiv la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat la Tribunalul Buz u la data de 22.03.2002 sub
nr. 1502/2002, reclamantul a chemat în judecat Societatea Comercial
SA B, solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța, s se
dispun anularea Deciziei nr.722 din 11.02.2002 emisa de pârât, s se constate c
imobilul moar de porumb și teren aferent, situate în orașul Nehoiu, care
aparținut cu titlu de proprietate antecesorilor subsemnatului, a intrat în patrimoniul
statului fr titlu și, pe cale de consecinț, s se dispun obligarea pârâtei SC
SA B, în calitate de unitate dețintoare a imobilului, s-i restituie în
natur imobilul, în temeiul art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, sau, în subsidiar,
s procedeze la acordarea de msuri compensatorii prin echivalent, în temeiul art.
24 alin. 1 din aceeași lege.
În motivarea cererii, reclamantul a artat c este moștenitorul legal al proprietarului inițial, G, care a fost bunicul su, c moara nu a trecut în proprietatea statului prin nici un act de naționalizare, fiind preluat fr titlu, c pârâta a fost obligat prin hotrâre judectoreasc s se pronunțe asupra notificrii pe care a formulat-o în temeiul Legii nr. 10/2001 și, drept urmare, aceasta a emis decizia nr.722 din 11.02.2002 prin care notificarea a fost respins cu motivarea c, în speț, ar fi aplicabil art.27 din Legea nr. 10/2001.
Reclamantul a susținut c decizia nu este legal întrucât art. 27 al legii se aplic numai în cazul imobilelor preluate cu titlu valabil ori imobilul în litigiu a fost preluat fr nici un titlu.
Prin întâmpinarea formulat în cauz, SC SA Baî nvederat instanței ca este privatizat, c imobilul ce s-a aflat în patrimoniul su, a fost vândut, printr-un contract de vânzare-cumprare valabil, Societții Comerciale Nehoiu și c aplicabile în speț sunt prevederile art.27 din Legea nr. 10/2001.
In consecinț, instanța a dispus citarea în cauz a Societții comerciale Nehoiu.
La data de 7 august 2002, reclamantul, printr-o cerere scris, a învederat instanței c nu mai solicit restituirea în natur a imobilului, ci despgubiri bnești, cerere pe care a susținut-o și cu ocazia dezbaterilor în fond asupra cauzei.
Prin întâmpinarea formulat în cauz, SC Nehoiu a invederat instantei c, în conformitate cu contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr.2895/2001, a devenit proprietara imobilului în litigiu și c este cumprtor de bun credinț. A susținut c, în cazul în care se dispune retrocedarea în natur, reclamantul trebuie s-o despgubeasc întrucât a fcut investiții ce se cifreaz la suma de 40 de milioane lei.
La termenul din 9 octombrie 2002, reclamantul a cerut introducerea în cauz a APAPS (fost FPS), în calitate de chemat în garanție.
Prin sentința civil nr.81/12 februarie 2003, Tribunalul Buz u - Secția Civil, a admis în parte acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu SC SA B, SC Nehoiu și APAPS, a dispus anularea Deciziei nr. 722 din 11.02.2001 emis de SC SA B și restituirea în natur a imobilului cu destinația moar și a terenului aferent de 301,36 mp, situate în orașul Nehoiu, jud.
De asemenea, a constatat lipsa calitții procesuale pasive a SC Nehoiu.
Pentru a hotrî astfel, instanța de fond a reținut, în baza probatoriului administrat în cauz, c reclamantul este moștenitorul proprietarului imobilului în litigiu și c imobilul a trecut în proprietatea statului fr nici un titlu, astfel c incident în speț este art.20 din Legea nr. 10/2001.
A mai reținut c, deși reclamantul a cerut msuri compensatorii prin echivalent, cât timp se poate realiza restituirea în natur a imobilului, nu se poate da curs cererii de despgubiri, dispozițiile art.24 din Legea nr. 10/2001 fiind de strict interpretare.
Instanța de fond a mai reținut c SC Nehoiu nu are calitate procesual pasiv întrucât deși s-a susținut ca deține imobilul în litigiu în baza unui contract de vânzare-cumprare, acest înscris nu a fost depus la dosar.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâta SC SA B (fost SC SA B) și SC Nehoiu, aceasta din urm fr îns a-l motiva.
Prin motivele sale de apel, pârâta SC SA B (fost SC SA B) a susținut c greșit s-a considerat c imobilul a trecut fr titlu în proprietatea statului deoarece, chiar dac preluarea imobilelor prin Legea nr.119/1948 e considerat abuziv, totuși, actele de aplicare a legii sunt titluri valabile ale statului, așa cum se prevede în Legea nr. 10/2001; c nu s-a contestat modul în care s-a fcut privatizarea SC SA B; c în cauz sunt aplicabile dispozițiile art.27 ale Legii nr. 10/2001 și c reclamantul trebuie sa urmeze procedura prevzut de art.27 alin.2 al Legii și s adreseze notificarea instituției publice implicate în privatizare, respectiv APAPS, care, de altfel, este,rspunztoare" și faț de societatea ce s-a privatizat, în temeiul art.32 alin.4 Titlul I din Legea nr.99/1999.
La data de 2 septembrie 2003 SC SRL Rm.V a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtei SC SA, cu motivarea ca este acționar majoritar al pârâtei, cerere ce a fost admis în principiu.
Curtea de APEL PLOIE ȘTI - Secția Civil, prin decizia nr. 243 din 4 noiembrie 2003, respins ca nefondate apelurile declarate de pârâtele SC SA B și SC Nehoiu precum și cererea de intervenție formulat de SC SRL Rm.V în interesul pârâtei SC SA B, reținând c, atâta timp cât imobilul a fost preluat abuziv, fr titlu, acesta se restituie în natur, conform Legii nr.10/2001, indiferent de împrejurarea c a fost sau nu afectat de procesul de privatizare și c susținerile privitoare la valabilitatea privatizrii nu au nici o relevanța sub aspectul legalitții soluției.
Împotriva acestei din urma decizii au declarat recurs reclamantul, pârâtele SC SA B și SC Nehoiu și intervenienta SC SRL Rm.
Prin recursul su, reclamantul a susținut c, deși a învederat instanței de fond c renunț la cererea de restituire în natur - având în vedere modul în care a decurs procesul su, și ca înțelege s solicite despgubiri, conform expertizei extrajudiciare depuse la dosar, totuși Tribunalul Buz uad ispus retrocedarea imobilului, iar instanța de apel a pstrat sentința deși și-a reiterat cererea de acordare de despgubiri și în apel.
A mai susținut c, în mod greșit nu i s-au acordat cheltuielile de judecat cerute.
Pârâta SC SA B, prin recursul su, întemeiat pe art.304 pct.8 și 10 Cod procedur civil, a susținut c prin decizia atacat, Curtea de APEL PLOIE ȘTIa reținut faptul c imobilul revendicat de reclamant a fost preluat în mod abuziv, fr titlu valabil, dar nu s-a pronunțat cu privire la actul de vânzare-cumprare încheiat între SC SA B (actual SC SA B) și SC Nehoiu, care a fost de bun credinț și a dobândit, prin cumprare, imobilul în litigiu și nu s-a pronunțat nici cu privire la anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pe baza cruia s-a stabilit capitalul social al societții, moara fiind evidențiat în patrimoniul s Pârâta a mai susținut c, fiind privatizat, nu mai poate acorda despgubiri reclamantului care trebuie sa se adreseze instituției implicate în privatizare, respectiv APAPS.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotrârilor pronunțate de instanțele de fond și apel și respingerea acțiunii reclamantului.
Pârâta SC Nehoiu a invocat motivele de recurs prevzute de art. 304 pct. 6,7, 8, 9 și 10 Cod procedur civil în dezvoltarea crora a formulat aceleași aprri ca și intervenienta SC SRL.
A mai susținut c a fost ignorat de ctre instanț calitatea sa de cumprtor de bun credinț, c greșit instanțele au considerat c reclamantul a fcut dovada calitții de moștenitor și c dispozitivul hotrârii nu poate fi executat deoarece prevede restituirea în natur a unui imobil care nu este identificat dup vecintți și suprafețele laturilor.
Intervenienta SC SRL a susținut, în esenț, prin recursul su, declarat în termen legal la data de 9.12.2003, c în mod netemeinic și nelegal prima instanț a dispus restituirea în natur a imobilului revendicat deoarece reclamantul a solicitat inițial restituirea în natur a imobilului, iar ulterior a cerut acordarea de despgubiri și SC SA nu poate restitui imobilul nici în natur - pentru c, la momentul pronunțrii sentinței de instanța de fond, imobilul nu se mai afla în patrimoniul su, ci în cel al SC Nehoiu, care l-a dobândit prin cumprare, nici prin echivalent - întrucât în speț este incident art.27 din Lg.10/2001 iar legea îi confer competenț de acordare a msurilor reparatorii prin echivalent numai autoritții implicate în privatizare, respectiv APAPS (art.304 pct.6 pr.civ.).
Instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de aprare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotrâtoare pentru dezlegarea pricinii, respectiv nu s-a pronunțat cu privire la termenul limit de preluare a imobilelor naționalizate în baza Legea nr.119/1948, fiind neîntemeiat concluzia c imobilul în cauz n-a trecut în proprietatea statului întrucât a figurat în masa succesoral rmas de pe urma defunctului G. Nu s-a pronunțat nici cu privire la disp.art.32 din Titlul I din Legea nr.99/1999, incidente în speț. Nu s-a pronunțat cu privire la imposibilitatea restituirii în natur a imobilului de ctre SC SA B întrucât actualul proprietar este SC Nehoiu, cu privire la care s-a constatat eronat de instanța de fond c nu are calitate procesual pasiv. Nu s-a pronunțat cu privire la actele de înstrinare referitoare la imobilul în cauz în raport de faptul c privatizarea SC SA B, în al crei patrimoniu a fost evidențiat, a fost legal și nu a fost contestat modul în care s-a efectuat privatizarea. Nu s-a pronunțat cu privire la aplicabilitatea în cauz a dispozițiilor art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001, așa cum a formulat aprri în fazele procesuale anterioare (art.304 pct.10 pr.civ. în vigoare la data declarrii recursului).
Instanțele au pronunțat hotrârile cu ignorarea dispozițiilor art.2.1 din Normele de aplicare a Legea nr.10/2001, considerând în mod eronat c în speț are aplicabilitate art.20 și nu art.27 din Legea nr.10/2001 (art.304 pct.9 pr.civ.).
A solicitat admiterea recursului, casarea hotrârilor pronunțate de instanțele de fond și apel și respingerea acțiunii reclamantului.
Prin decizia civil nr.1370 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința public din 14.02.2007 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul, au fost admise recursurile declarate de SC Nehoiu, SC SA B (fost SC SA B) și SC SRL Rm, casat decizia recurat cu trimiterea cauzei la aceeași instanț pentru rejudecarea apelurilor.
Pentru a hotrî astfel, instanța de recurs a avut în vedere urmtoarele:
Cu privire la recursul declarat de reclamantul au fost aplicate prev. art.299 pr.civ. în condițiile în care reclamantul nu a exercitat calea de atac a apelului, astfel c nu poate promova a doua cale de atac, respectiv recursul, cel ce nu a exercitat prima cale de atac.
Referitor la celelalte recursuri s-a reținut c sunt fondate pentru un motiv de ordine public invocat de instanț conform art.306 alin.2 pr.civ.
Astfel, s-a reținut c în cauz sunt incidente prevederile art.2 alin.1 din Legea nr.10/2001, iar potrivit art.20 alin.1 din aceeași lege imobilele terenuri și construcții preluate abuziv, indiferent de destinație, ce sunt deținute la data intrrii în vigoare de o regie autonom, o societate sau o companie național, o societate comercial la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar, ori asociat majoritar, vor fi restituite persoanei îndreptțite, în natur, prin decizie sau dup caz, prin dispoziție motivat a organelor de conducere ale unitții dețintoare.
A reținut Înalta Curtec prin probatoriul administrat în cauz reclamantul s-a legitimat procesual activ ca persoan îndreptțit în baza Legii nr.10/2001 fcând dovada atât a dreptului de proprietate al proprietarului inițial, G - bunicul su, cât și a calitții de moștenitor al acestuia, acte aflate la filele 55-57 dosar 6540/2003 al Curții de APEL PLOIE ȘTI, din probe rezultând fr putere de tgad c preluarea s-a fcut în mod abuziv și nicidecum conform procedurii prevzute de legea 119/1948, situație reținut de altfel și de instanța de fond și cea de apel.
Instanța de recurs a reținut c aplicarea art.20 din Legea nr.10/2001 trebuia fcut abia dup stabilirea situației juridice a SC SA la data intrrii în vigoare a Legea nr.10/2001, cerinț impus de norma de aplicare a Legea nr.10/2001.
Se impunea acest lucru, arat Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care deși prin Legea nr.10/2001 se consacr prevalența restituirii în natur în cazul în care aceast msur nu este posibil sau expres înlturat de la aplicare, legea prevede acordarea celorlalte msuri reparatorii la care se face referire în cuprinsul legii.
Criticile cu privire la situația juridic a SC SA au fcut obiectul apelului declarat de SC SRL B care învedera c, SC SA este o societate comercial privatizat cu respectarea dispozițiilor legale, iar imobilul a intrat în patrimoniul SC Nehoiu, astfel c reclamantul trebuia s despgubeasc aceast societate care a fost dobânditor de bun credinț.
Aceast din urm societate justific calitatea sa procesual pasiv, astfel c, în mod greșit instanța de fond a constatat contrariul.
Un alt aspect avut în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost acela c reclamantul, ulterior promovrii acțiunii, a învederat instanței c nu înțelege s mai solicite restituirea în natur a imobilului ci numai despgubiri bnești, sens în care este precizarea scris - filele 45 și 49 dosar, cerere susținut și cu ocazia acordrii cuvântului în fond cât și în apel.
Prin respingerea apelurilor ca nefondate, arat instanța de recurs, curtea a pronunțat o decizie netemeinic și nelegal, bazat pe o motivare deficitar și care nu rspunde criticilor din apel ale pârâtei SC SRL B și aprrilor apelantei SC Nehoiu, astfel c decizia instanței de apel este nemotivat, fiind incidente prevederile art.306 al.2 pr.civ.
Ca urmare a casrii cu trimitere spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat la Curtea de APEL PLOIE ȘTI sub nr.6540,-, ocazie cu care la dosar a fost depus practic judiciar - filele 4-23 dosar, 101-108 dosar.
Reclamantul, și în aceast faz procesual a formulat precizri în sensul c solicit ca despgubirea s se fac în numerar sau acțiuni la societți comerciale stabilite de comun acord cu SC SA și nu acțiuni la Fondul Proprietatea.
A solicitat scoaterea din proces a SC Nehoiu, care nu are calitate procesual pasiv, așa cum a reținut și Tribunalul Buz u prin sentința pronunțat, a solicitat anularea contractului de vânzare cumprare - fr numr - a morii și terenului aferent încheiat între SC SA B (fost B) și SC Nehoiu, contract ilegal și încheiat cu rea credinț și scoaterea din cauz a AVAS B deoarece aceasta nu acord despgubiri pentru imobile preluate abuziv.
Solicit obligarea SC SA B la plata cheltuielilor de judecat în sum de 858,736 RON.
La datele de 13.11.2007 și respectiv 5.12.2007 reclamantul depune la dosar alte precizri contrar poziției anterioare în sensul c întâmpinarea depus în dosarul de apel ce conținea precizrile la acțiune mai sus menționate are caracter de întâmpinare și nu declarație de apel, solicitând prin aceste cereri acordarea de despgubiri în valoare de 21513 USD în prima cerere aflat la filele 67-68 dosar, cerere nesemnat îns, și despgubiri bnești de la SC SA
Prin decizia civil nr.528 pronunțat în ședința public din 11 decembrie 2007, Curtea de APEL PLOIE ȘTI, soluționând în apel dup casare, a admis apelurile formulate de cele trei societți pârâte în contradictoriu cu reclamantul-intimat și AVAS B, a desființat în tot sentința instanței de fond și la rândul su a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Buz u cu mențiunea de a se pronunța cu privire la cererea de chemare în garanție formulat și a cererii reconvenționale, instanța de fond urmând a avea în vedere și excepțiile invocate pe parcursul soluționrii în fond și în cile de atac.
A reținut de asemenea Curtea de Apel c instanța de fond va avea în vedere la soluționarea cauzei și precizrile fcute de reclamant și situația juridic a SC SA la momentul apariției Legea nr.10/2001.
La instanța de fond cauza a fost înregistrat sub nr.717/26.02.2008 când reclamantul a depus inițial o declarație intitulat "Apel" care îns cuprinde mențiunile și motivarea din cererea depus la instanța de apel aflat la filele 25-26 dosar și intitulat "întâmpinare".
Conform art.115-117.pr.civ. chemata în garanție Baf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
Pe excepție a artat c cererea este tardiv formulat, fiind astfel înclcate prevederile art.61 alin.1 pr.civ.
A invocat, de asemenea, inadmisibilitatea acțiunii formulate de reclamant cu motivația c Legea nr.10/2001 instituie o anumit procedur obligatorie ce trebuie urmat iar instanța nu se poate substitui entitții investite potrivit legii speciale s soluționeze procedura administrativ, aceasta neputând fi investit decât cu verificarea legalitții deciziilor luate în cadrul procedurii prealabile.
Arat chemata în garanție c reclamantul se putea adresa instanței cu o acțiune pentru îndeplinirea obligației de a emite decizie sau, dup caz, dispoziție ca urmare a notificrii și nu direct cu o cerere în revendicare.
Mai mult, se arat în întâmpinare c nu a avut niciodat calitatea de proprietar al imobilului în litigiu, astfel c solicitarea restituirii în natur a imobilului nu se justific în contradictoriu cu AVAS B ci doar în contradictoriu cu dețintorul imobilului.
Referitor la acordarea despgubirilor, arat chemata în garanție, conform art.36 și urmtoarele din Legea nr.10/2001 competența acordrii acestora revenea prefecturii în a crei raz se afl ori s-a aflat imobilul, dispoziții modificate prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietții și justiției, precum și unele msuri adiacente.
Arat de asemenea c obiectul cererii îl constituie o decizie emis de SC SA B și nu o decizie dat de în baza Legea nr.10/2001, iar procedura administrativ faț de nu este îndeplinit.
Mai arat chemata în garanție c reclamantul nu a depus nici pân la acest moment acte de stare civil care s ateste dreptul su de persoan îndreptțit și acte care s ateste dreptul de proprietate al autorilor si cu privire la imobilul în litigiu, acte cu privire la preluare, dar mai ales s urmeze procedura administrativ prevzut de Legea nr.10/2001.
Nu în ultimul rând a invocat aceasta,c Legea nr.247/2005 în Titlul VII prevede sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despgubirilor, prevederi de care instanța trebuie s țin cont, ea neputând stabili acest cuantum.
În raport de dispozițiile deciziei de casare pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și ale deciziei Curții de APEL PLOIE ȘTI, reclamantul și-a precizat, lmurit și respectiv completat acțiunea.
Astfel, acesta a precizat c-și menține în principal cererea de restituire în natur a bunului conform art.20 alin.1 din Legea nr.10/2001, solicit constatarea nulitții absolute a contractului de vânzare-cumprare autentificat sub nr.2985/20.11.2001 de ctre BNP prin care imobilul revendicat a fost înstrinat SC de ctre pârâta notificat.
În subsidiar, reclamantul a solicitat a fi despgubit pentru imobilul în litigiu conform cererii intitulate apel, imobil ce-l evalueaz la suma de 48.584 Euro.
Urmare a precizrii acțiunii, reclamantul a depus la dosar actualizare raport de evaluare a imobilului.
Tribunalul Buz u prin sentința civil nr.966 din 01 octombrie 2008 a respins excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantului, invocat de pârâta SC Nehoiu - prin lichidator SC Cont, a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a SC Nehoiu prin lichidator SC Cont, invocat de reclamant, a respins excepția inadmisibilitții modificrii cererii de chemare în judecat referitoare la captul de cerere privind nulitatea absolut a contractului de vânzare-cumprare intervenit între SC SA și SC Nehoiu, invocat de SC Nehoiu prin lichidator SC Cont.
De asemenea, prin aceeași sentinț tribunalul a respins excepția inadmisibilitții acțiunii formulat de reclamant, invocat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, a respins excepția tardivitții cererii de chemare în garanție invocat de AS. B și a respins cererea de intervenție accesorie formulat de SC SRL în interesul SC SA
Totodat, Tribunalul Buz uaa dmis cererea de chemare în garanție a AVAS B formulat de SC SA devenit SC SA B, a admis în parte acțiunea formulat, astfel cum a fost precizat de reclamantul, în contradictoriu cu SC SA, devenit SC SA și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, a dispus anularea deciziei 722/11.02.2002 emis de SC SA B și acordarea de despgubiri conform art.16 din Titlul VII din Legea nr.247/2005 pentru imobilul notificat constând în construcție moar și teren aferent situat în localitatea Nehoiu, jud.B, evaluat de expert ing. la valoarea de 48.584 Euro -reclamantului în calitate de moștenitor al def. G.
Prin aceeași sentinț Tribunalul Buz uar espins captul de cerere privind constatarea nulitții absolute a contractului de vânzare cumprare autentificat sub nr.2985/20.11.2001 de BNP, formulat de reclamant în contradictoriu cu pârâta SC SRL prin lichidator SC Cont B, a respins cererea reconvențional formulat de SC SRL prin lichidator SC Cont și a obligat pârâta SC SA la plata sumei de 2650 lei cheltuieli de judecat ctre reclamant în fond și în apel.
Pentru a pronunța aceast sentinț, Tribunalul Buz uar eținut în fapt urmtoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.137 pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedur și asupra celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale active a reclamantului invocat de pârâta SC Nehoiu prin lichidator SC Cont, tribunalul a constatat c este netemeinic și nelegal pentru urmtoarele considerente:
Așa cum au reținut și cele dou instanțe de control judiciar, prin deciziile de casare cu trimitere spre rejudecare, reclamantul, prin actele depuse la dosar a fcut dovada calitții sale de moștenitor al defuncților și implicit calitate de persoan îndreptțit conform art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Cu privire la excepția lipsei calitții procesuale pasive a SC Nehoiu - prin lichidator SC Cont - invocat de reclamant prin cererea aflat la fila 4 dosar nr.717/2008, tribunalul a constatat c este neîntemeiat, și a respins-o ca atare motivat de faptul c, urmare a casrii cu trimitere spre rejudecare, conform dispozițiilor deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, reclamantul și-a precizat obiectul cererii deduse judecții, la punctul 2 din cerere fiind menționat cererea de anulare a contractului de vânzare-cumprare fr numr, având ca obiect moar și teren aferent, încheiat între SA B și SC Nehoiu, așa încât faț de acest capt de cerere aceast din urm societate are calitate procesual pasiv, fiind parte contractant, astfel încât hotrârea trebuie s fie pronunțat în contradictoriu și cu ea pentru a-i fi opozabil.
Tribunalul a respins și excepția inadmisibilitții modificrii cererii de chemare în judecat referitoare la captul de cerere privind nulitatea contractului de vânzare-cumprare intervenit între SC Nehoiu și SC SA, motivat de faptul c, în primul rând, precizarea acțiunii s-a fcut conform deciziei de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în al doilea rând, aceast solicitare a reclamantului se gsește și în precizrile anterioare ale acțiunii fcute de acesta, precizri care instanța de recurs și respectiv de apel a considerat c trebuie lmurite de instanța de fond.
De asemenea, tribunalul a respins și excepția inadmisibilitții acțiunii formulat de reclamant, invocat prin întâmpinarea depus la dosar de ctre chemata în garanție B, motivat de faptul c așa cum rezult din actele depuse la dosar, reclamantul a fcut dovada parcurgerii procedurii administrative prevzut de Legea 10/2001 și tocmai ca urmare a respingerii solicitrii sale de restituire în natur sau echivalent a imobilului notificat acesta a sesizat instanța de judecat cu acțiunea ce face obiectul prezentei cauze.
Referitor la excepția tardivitții cererii de chemare în garanție, tribunalul a apreciat c este netemeinic și nelegal, motivat de faptul c cererea a fost formulat de SC SA, în prezent SC SA, dup precizrile fcute de reclamant cu privire la cererea dedus judecții și ca urmare a faptului c imobilul notificat și care face obiectul prezentului litigiu a fcut și obiectul privatizrii, așa încât în mod corect s-a procedat la chemarea în garanție a AVAS B ca urmare a faptului c în cauz sunt incidente prevederile art.60 pr.civ. conform crora partea poate s cheme în garanție o alt persoan împotriva creia ar putea s se îndrepte în cazul când ar cdea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despgubire.
Pe fondul cauzei, s-a reținut c în conformitate cu art.22 din Legea nr.10/2001, reclamantul, în calitate de persoan îndreptțit, a formulat notificare, iar prin decizia nr.722/11.02.2002 solicitarea sa a fost respins de SC SA B cu motivația c moara a intrat în patrimoniul su printr-o hotrâre a Consiliului Popular al Județului B, dup care a fost emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria 07 nr.0455.
De asemenea, s-a reținut c societatea a fost privatizat prin scoaterea la licitație a pachetului de acțiuni deținut de FPS care la acel moment a încasat o sum de bani, astfel încât, noul dețintor al pachetului majoritar SC Rm. a devenit proprietar al SC SA
S-a mai artat c prin întâmpinarea depus la dosar, pârâta SC SA Baî nvederat faptul c imobilul moar și teren aferent a fost vândut de SC SRL Rm prin contractul autentificat sub nr.2985/20.11.2001 la SC Nehoiu, așa încât, se impune ca APAPS (fostul FPS) s procedeze la soluționarea notificrii conform art.27 din Legea nr.10/2001.
Din contractele de vânzare-cumprare nr./17.01.2000 - filele 16-20 dosar 6540/2003 coroborat cu actele aflate la filele 112-137 dosar nr.6540/2003 rezult fr putere de tgad c SC SA Baf ost transformat în societate pe acțiuni la data de 27.XII.1990, prin hotrârea nr.1353 și privatizat ulterior, așa cum rezult din cererea de înscriere mențiuni nr.3136/22.06.1993 coroborat cu certificatul de mențiuni nr.1040 din 27.03.2000 și încheierea dat de la data de 27.03.2000.
Totodat, s-a reținut c, așa cum rezult din adresa nr.417/29.03.2001 aflat la fila 137 dosar nr.6540/2003 structura SC SA la data de referinț 25.03.2001 era dup cum urmeaz: 49,9% din acțiuni erau deținute de SC SRL, 7,53% din acțiuni erau deținute de SC SA Tg.S, 5,588% din acțiuni erau deținute de și 36,981 din acțiuni erau deținute de alți acționari, structur care de la momentul privatizrii conform prevederilor legale la acel moment a suferit diferite modificri ca urmare a vânzrii de acțiuni în timp.
De observat este faptul c la momentul notificrii, așa cum s-a menționat mai sus, imobilul moar și teren aferent fcuse deja obiectul privatizrii, astfel încât el nu mai putea face obiectul restituirii în natur, așa încât în cauz sunt incidente prevederile art.29 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001 cu modificrile și completrile ulterioare.
Conform art.29 al.3 din aceeași lege, în situația imobilelor prevzute la art.29 alin.1 și 2, msurile reparatorii în echivalent se propun de ctre instituția public ce a efectuat privatizarea, lucru pe care îns nu l-a fcut.
Tribunalul a reținut, de asemenea, c de observat este faptul c, prin decizia contestat solicitarea de restituire în natur fcut de reclamantul-notificator a fost respins cu motivația c este vorba de un imobil privatizat, fr a se indica în decizie care este organul competent s soluționeze notificarea, respectiv APAPS - fostul FPS, actualmente AVAS B.
Astfel, s-a reținut c în situația imobilelor ce au fcut obiectul privatizrii cu respectarea prevederilor legale incidente la momentul privatizrii, cum este cazul și al imobilului ce face obiectul prezentei acțiuni, acordarea de despgubiri se face conform art.16 din Titlul VII al Legea nr.247/2005 și nu de ctre dețintorul imobilului care, așa cum rezult din contractul de vânzare cumprare aflat la fila 31 dosar nr.6540/2003 a dobândit construcția și terenul aferent dup ce acesta fcuse deja obiectul privatizrii.
Împotriva sentinței pronunțat de Tribunalul Buz u au formulat apel SC SA, SC SRL și Autoritatea pentru Valorificarea Statului.
Apelanta SC SA critic sentința pronunțat de Tribunalul Buz u, pentru urmtoarele motive:
Consider c Tribunalul Buz u trebuia s soluționeze cauza în raport de prevederile legale, la data notificrii și având în vedere, așa cum în mod corect s-a reținut în considerentele sentinței, c societatea lor a fost privatizat cu respectarea prevederilor legale în materie înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001.
Susține apelanta c instanța trebuia s stabileasc dac notificarea trebuia adresat societții lor, sau nu.
În dezvoltarea motivului de apel, se precizeaz c potrivit art. 27 (2) din Legea 10/2001, notificarea prin care se solicit restituirea potrivit art. 1 se adreseaz instituției publice implicate care a efectuat privatizarea, respectiv Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, actualul AVAS
În speța de faț, apelanta arat c, dup privatizare, societatea lor a fost tranzacționat pe piața de capital, acțiunile fiind deținute în prezent de SC SRL Rm. și de alți acționari.
Apelanta invoc dispozițiile art. 29(1), (2) și(3) din Legea 10/2001 cu modificrile și completrile în vigoare la data pronunțrii hotrârii atacate, precizând c notificarea trebuia adresat instituției care a efectuat privatizarea, astfel c, acțiunea trebuia respins ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsit de calitate.
O alt critic este c între considerentele sentinței atacate și dispozitivul acesteia exist contradictorialitate, astfel c, deși în considerente instanța de fond a reținut în mod corect faptul c despgubirile nu se acord de ctre dețintorul imobilului, a dispus ca acordarea despgubirilor s se fac conform art. 16 din Titlul VII din Legea 247/2005, fr a indica, clar, partea obligat la despgubiri.
Se critic sentința pentru c în mod eronat prima instanț a admis acțiunea faț de SC SA B, a respins cererea de intervenție accesorie și a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat, astfel c, pârâta SC SA B nu are calitate procesual pasiv și mai mult, instanța trebuia s stabileasc dac reclamantul a primit despgubiri pentru imobilul preluat de stat, sens în care, nu mai au dreptul la despgubiri.
Apelanta critic sentința pentru c în mod nelegal au fost obligați la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant, întrucât nu societatea SA este partea care a czut în pretenții.
Se solicit admiterea apelului, iar pe cale de consecinț, s fie obligat societatea implicat în privatizare la acordarea de despgubiri reclamantului, inclusiv la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant.
SC SRL a criticat sentința Tribunalului Buz u, pentru urmtoarele motive:
Apelanta critic sentința pentru c acțiunea reclamantului trebuia respins faț de SC SA, având în vedere prevederile legale în vigoare la data notificrii și faptul c SC SA a fost privatizat cu respectarea prevederilor legale în materie, instanța trebuia s stabileasc dac notificarea trebuia adresat, sau nu, acestei societți.
Apelanta invoc dispozițiile art. 27 (2), art. 29 (1), (2), (3) din Legea 10/2001, astfel c, notificarea trebuia adresat instituției care a efectuat privatizarea, iar acțiunea trebuia respins ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsit de capacitate procesual de exercițiu.
O alt critic este c între considerentele sentinței atacate și dispozitivul acesteia exist contradictorialitate, astfel c, deși în considerente instanța de fond a reținut în mod corect faptul c despgubirile nu se acord de ctre dețintorul imobilului, a dispus ca acordarea despgubirilor s se fac conform art. 16 din Titlul VII din Legea 247/2005, fr a indica, clar, partea obligat la despgubiri.
Se critic sentința pentru c în mod eronat prima instanț a admis acțiunea faț de SC SA B, a respins cererea de intervenție accesorie și a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecat, astfel c, pârâta SC SA B nu are calitate procesual pasiv și mai mult, instanța trebuia s stabileasc dac reclamantul a primit despgubiri pentru imobilul preluat de stat, sens în care, nu mai au dreptul la despgubiri.
Referitor la cheltuielile de judecat, apelanta arat c în mod netemeinic și nelegal a dispus obligarea SC SA la plata ctre reclamant a cheltuielilor de judecat în fond și apel, întrucât în cauza de faț, partea care a czut în pretenție ctre reclamant, a fost AVAS-ul.
Se solicit admiterea apelului și, pe cale de consecinț, respingerea acțiunii reclamantei.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, critic sentința Tribunalului Buz u, pentru urmtoarele motive:
O prim critic este c în mod greșit instanța de fond a respins excepția tardivitții formulrii cererii de chemare în garanție a AVAS, precizând c nu imobilul în litigiu a fcut obiectul privatizrii, în cadrul procesului de privatizare AVAS a vândut acțiunile deținute la societatea menționat și nu imobilul din patrimoniul acestuia.
Precizeaz apelanta c instituția lor nu are calitate de proprietar al bunurilor din patrimoniul acestora, ci doar de acționar în numele statului.
Se susține de apelant c cererea de chemare în garanție a AVAS a formulat cu depșirea termenelor prevzut de art. 61 alin. 1 pr.civil, motiv pentru care, solicit admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în garanție a AVAS, ca fiind tardiv formulat.
Se solicit admiterea excepției inadmisibilitții acțiunii, formulat de intimatul-reclamant faț de AVAS, întrucât în mod eronat prima instanț a respins aceast excepție, ținând cont de faptul c obiectul prezentei cauze îl formeaz decizia emis de SC SA și nu o decizie emis de ctre AVAS, în baza Legii 10/2001, motiv pentru care acțiunea este inadmisibil faț de AVAS.
Precizeaz apelanta c procedura administrativ faț de AVAS nu este îndeplinit deoarece intimatul-reclamant nu s-a conformat dispozițiilor prevzute de Legea 10/2001 și a normelor metodologice de aplicare a acestei legi, invocând dispozițiile art. 23 din Legea 10/2001, precum și dispozițiile punct 22.2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 10/2001 aprobate prin HG 498/2001.
Referitor la acordarea de despgubiri pentru imobilul notificat, apelanta arat c prin modificrile și completrile aduse Legii 10/2001 privind reforma în domeniul proprietții și justiției, AVAS are competența de emite o decizie cu propunerea acordrii de msuri reparatorii, conform art. 29 alin. 3 din lege.
Se menționeaz c dispozițiile legii anterior artate, sunt exprese și în ceea ce privește modalitatea de acordare și stabilire a cuantumului msurilor reparatorii, aceasta revenindu-i Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despgubirilor, care va emite, în final, o decizie ce va cuprinde și cuantumul despgubirilor ce vor consta în titluri de despgubire.
Se invoc art. 13 alin. 1 Capitolul 3 din Legea nr. 247/2005.
Se arat c stabilirea cuantumului de ctre instanț reprezint o evident înclcare a dispozițiilor legale, legea special precizând, expres, competența de evaluare în faza administrativ și mai mult, suma menționat în dispozitiv nu a fost stabilit printr-o expertiz judiciar la care prțile s aib posibilitatea de a formula obiecțiuni și prin urmare, nu poate fi omologat de instanța de judecat un astfel de raport de expertiz depus de intimatul-reclamant.
Se solicit admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în garanție a AVAS, ca neîntemeiat.
La data de 15 ianuarie 2009, SC SA a formulat întâmpinare, artând c, referitor la primul motiv de apel, și anume faptul c instanța de fond în mod greșit a respins excepția tardivitții formulrii cererii de chemare în garanție, în speța de faț reclamantul și-a precizat acțiunea, astfel c, întâmpinarea formulat a fost depus în funcție de aceasta, deci cererea de chemare în garanție a fost formulat în termenul prevzut de art.61 pr.civil.
Cu privire la susținerea apelantei referitoare la faptul c imobilul în speț nu a fcut obiectul privatizrii întrucât AVAS a vândut acțiunile și nu imobilul, intimata-apelant arat c valoarea activelor a fost stabilit în funcție de valoarea acțiunilor aflate în proprietatea societții.
De asemenea, se arat c susținerea apelantei referitoare la inadmisibilitatea acțiunii reclamantului faț de AVAS nu este fondat întrucât se poate formula cererea de chemare în garanție pân la închiderea dezbaterilor, condiție îndeplinit în speț.
intimata c apelanta nu se poate sustrage de la plata despgubirilor întrucât aceasta a încasat sumele din privatizare.
Se solicit respingerea apelului.
Celelalte intimate nu au formulat întâmpinri.
Examinând sentința apelat, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrrilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține urmtoarele:
Cu privire la apelul formulat de SC SA, Curtea va reține c acesta este fondat, potrivit considerentelor ce se vor arta în continuare:
Critica apelantei c instanța de fond trebuia s stabileasc dac notificarea trebuia s fie adresat, sau nu, acestei societți este nefondat întrucât potrivit art.27 alin.5 din Legea nr.10/2001, în situația în care unitatea notificat nu deține nici mcar în parte imobilul solicitat, comunic persoanei îndreptțite datele de identificare a unitții dețintoare. Atât timp cât apelanta nu a comunicat petentului c alt persoan juridic ar fi dețintorul imobilului, nu se mai poate susține c nu era persoana juridic dețintoare a imobilului. Mai mult, în art.29 din Legea nr.10/2001 nu se prevede c notificarea se adreseaz instituției publice implicate în privatizare, ci doar c msurile reparatorii se stabilesc de aceasta instituție.
În cauza de faț sunt aplicabile dispozițiile art.29 alin.1,2,3 din Legea nr.10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.247/2005, care stabilesc de cine se acord msurile reparatorii și de cine se propun acestea.
Se va respinge critica apelantei c nu are calitate procesual pasiv, întrucât, așa cum s-a artat, aceasta este continuatoarea în drepturi și obligații a SC SA B, societate care a emis decizia ce este contestat.
Este fondat critica c instanța de fond nu a artat care este partea ce va plti despgubiri petentului, astfel c, în baza art. 29 alin. 1,2,3 din Legea nr.10/2001, msurile reparatorii prin echivalent se vor plti de AVAS care este instituția public implicat în privatizare.
Este fondat susținerea apelantei c este contradicție între dispozitiv și considerente, întrucât art.16 nu este aplicabil în situația când se acord despgubiri,ci doar când se restituie imobilul în natur.
Critica c în mod eronat prima instanț a admis acțiunea faț de apelant, este fondat din moment ce art. 29 alin.1,2,3 din Legea nr.10/2001 stabilește c plata despgubirilor se face de instituția implicat în privatizare.
Cu privire la respingerea cererii de intervenție accesorie, Curtea va reține c aceast cerere nu putea fi admis întrucât nu are calitatea de chemat în garanție, chiar dac este dețintoarea a peste 80% din totalul acțiunilor din cadrul SC SA.
Critica recurentei c instanța trebuia s stabileasc dac petentul a primit despgubiri, este nefondat din moment ce art.13 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 prevede c stabilirea cuantumului final al despgubirilor ce se acord se efectueaz de ctre Comisia Central pentru Stabilirea Despgubirilor.
Este fondat și critica cu privire la plata cheltuielilor de judecat, întrucât partea care a czut în pretenții este AVAS și nu apelanta SC SA
Apelul formulat de SC SRLeste fondat pentru aceleași considerente pentru care s-a admis apelul formulat de SC SA B.
În baza art. 296 pr.civil, Curtea va admite apelurile formulate de aceste apelante, va schimba în parte sentința, va dispune anularea parțial a deciziei nr. 722/2002 emis de SC SA B, în sensul c va constata c petentul are dreptul la msuri reparatorii în echivalent pentru imobilul moar și teren aferent, situat în Nehoiu, identificat în raportul de expertiz, ce se propun de ctre AVAS în condițiile art. 29 alin.3 din Legea nr.10/2001 și Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Cu privire la apelul formulat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Curtea reține c acesta este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arta în continuare:
Referitor la excepția tardivitții formulrii cererii de chemare în garanție, Curtea va reține c aceasta este nefondat întrucât chiar și în situația în care o asemenea cerere este formulat peste termenul prevzut de art. 61 pr.civil, instanța nu poate refuza primirea unei asemenea cereri, mai ales c textul de lege nu prevede nicio sancțiune în cazul în care o asemenea cerere este depus peste termenul prevzut de lege.
Se va respinge și excepția inadmisibilitții întrucât, așa cum s-a mai artat, în art. 29 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, se precizeaz c msurile reparatorii pentru imobilele prevzute la alin. 1 și 2 din același text de lege, se propun de ctre instituția public care a efectuat privatizarea.
În cauza de faț, instituția public care a fost implicat în privatizare este AVAS, cum se reține, de altfel, și în decizia nr. 528/2007 a Curții de APEL PLOIE ȘTI, rmas irevocabil prin nerecurarea acesteia.
Critica apelantei c procedura administrativ faț de AVAS nu a fost îndeplinit, respectiv art. 23 din Legea nr. 10/2001 și art. 22 pct. 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG 498/2003, urmeaz a fi respins întrucât apelanta se refer, pe de o parte, la art. 23 din Legea nr.10/2001 care precizeaz c actele doveditoare ale dreptului de proprietate, cele care atest calitatea de moștenitor, se depun pân la data soluționrii notificrii, text de lege care nu are relevanț în cauza de faț.
Pe de alt parte, referirea la dispozițiile art. 22 pct. 2 din HG 498/2003 nu își are aplicabilitate în cauza de faț întrucât acest text de lege se refer la "Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de moștenitor"
Este corect susținerea apelantei c analiza și stabilirea cuantumului despgubirilor se efectueaz de ctre Comisa Central pentru Stabilirea Despgubirilor în condițiile art. 13 Titlul VII din Legea nr.247/2005.
Urmeaz a se respinge și ultima critic în ceea ce privește stabilirea cuantumului de ctre instanț, întrucât, așa cum s-a mai artat, analiza și stabilirea cuantumului despgubirilor se efectueaz de ctre Comisa Central pentru Stabilirea Despgubirilor în condițiile art. 13 Titlul VII din Legea nr.247/2005.
În baza dispozițiilor art. 296 pr.civil, urmeaz a respinge apelul formulat de aceast apelant.
În baza art.274 pr.civil, va obliga chemata în garanție la plata cheltuielilor de judecat în cuantum de 2.650 lei, astfel cum au stabilite de instanța de fond.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței Tribunalului Buz u și ale deciziei nr.722/2002.
Se va lua act c nu se solicit cheltuieli de judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sector 1, nr.50, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr.966 din 1 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Buz
Admite apelurile formulate de pârâta SC SA, cu sediul în B,-, cod poștal -, județul B și garanta SC SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, cod poștal -, județul V împotriva sentinței civile nr.966 din 1 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Buz u, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,-,.93,.C,.6, cod poștal -, județul B și pârâta SC - prin lichidator SC CONT, cu sediul în B, str.- -, -.3 - 4, cod poștal -, județul
Schimb în parte sentința.
Dispune anularea parțial a deciziei nr.722/02 emis de SC SA B în sensul c:
Constat c petentul are dreptul la acordarea msurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul moar și terenul aferent, situat în Nehoiu, identificat în raportul de expertiz ing. ce se propun de ctre AVAS în condițiile art.29 alin.3 Legea 10/2001 și Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Oblig chemata în garanție AVAS la plata sumei de 2650 lei cheltuieli de judecat ctre petent, la fond și apel.
Menține restul dispozițiilor deciziei nr.722/02 și sentința civil a Tribunalului Buz
Ia act c nu se solicit cheltuieli de judecat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, astzi, 15.01.2009.
Președinte, Judector,
- - - - -
Grefier,
- -
Red. ES
Tehnored.PJ
8 ex/19.01.2009
f- Tribunalul Buz
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Iolanda Mioara GrecuJudecători:Iolanda Mioara Grecu, Elena Staicu
