Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
+Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 4
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 2396 din 20 octombrie 2009 Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la al doilea termen de judecată, s-a comunicat intimatei Administrația Națională Apele Române - Direcția Apele duplicatul înscrisurilor depus de apelant, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură: întâmpinare formulată de intimata Administrația Națională Apele Române, cu duplicat însoțită de împuternicire avocațială și cerere de acordare a unui nou termen de judecată pentru a se depune întâmpinare.
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2396 din 20 octombrie 2009 Tribunalului Vasluis -a respins contestația formulată de împotriva dispoziției nr. 2817 din 25.03.2009 emisă de Administrația Națională "Apele Române" - Direcția Apelor.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut:
Prin sentința civilă nr. 472/6.05.2008, Tribunalul Vasluia obligat Agenția Națională "Apele Române" să emită o nouă dispoziție pentru soluționarea notificării formulate de reclamant pentru construcția de pe terenul în suprafață de 375.
Inițial, prin sentința civilă nr. 1969/18.10.2006 a Tribunalul Vaslui, modificată în parte prin decizia civilă nr. 32/21.02.2007 a Curții de Apel Iași, dispoziția nr. 2670/30.03.2006 a fost anulată și s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în Bârlad,-, jud. V (imobil format din construcție formată din 4 camere și dependințe și suprafața de 360.) prin acordarea de despăgubiri. Astfel, prin aceste hotărâri s-a reținut că imobilul pentru care notificatorii sunt îndreptățiți să ceară despăgubiri este cel descris prin hotărâri. Pârâta nu a făcut decât să se conformeze celor dispuse de instanțele de judecată care au stabilit din ce se compune imobilul și anume: casă formată din 4 camere și dependințe și suprafața de 375. conform sentinței civile nr. 472/6.05.2008 a Tribunalul Vaslui. În această suprafață de 375. este inclusă și suprafața de teren de sub casă așa cum este prevăzută în actul de expropriere de 123.
Noua dispoziție emisă de unitatea deținătoare nu a făcut decât să respecte hotărârea judecătorească care nu a fost atacată și în ceea ce privește acest aspect, iar imobilul construcție a fost indicat așa cum a fost descris de. În aceste condiții nu se impune anularea acesteia.
Oricum, cuantumul final al despăgubirilor pentru imobilul construcție se va stabili în conformitate cu prevederile titlului VII din Legea nr. 247/2005 de Comisia Centrală constituită în subordinea Cancelariei Primului Ministru, cuantum care va fi stabilit în funcție de valoarea imobilului și de stadiul în care se afla la momentul când s-a efectuat exproprierea în baza actelor sau a descrierii părților.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, criticând- ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- este situația de fapt reținută de instanță că pârâta s-a conformat hotărârilor anterioare, deoarece dispoziția nr. 2817/2009 nu a respectat Decretul 399/71 și anexa acestui decret. În anexă se prevede, susține apelantul, că s-a preluat de stat 252. teren și 123. construcții;
- eronat s-a reținut că sentința civilă nr. 1969/2006 și decizia civilă 32/2007 nu au fost atacate, atât timp cât el, apelantul, nu avea calitate de parte în acel litigiu. Acel litigiu îl privea pe, a cărui afirmații nu pot contrazice cele reținute în Decretul 399/71 și anexa acestuia.
Apelul nu este fondat, pentru considerentele la care ne vom referi în continuare.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar se constată că este legală și temeinică sentința apelată.
Astfel, din conținutul Decretului 399 din 23 octombrie 1971 și anexa la acest decret rezultă cert că, autoarea apelantului, a avut în proprietate, în Bârlad, strada - din, nr. 4, un imobil ce a fost expropriat și anume: teren 252. și 123. construcții (total 375. acte aflate la filele 7,8 dosar fond).
Aceste suprafețe sunt prevăzute corect în dispoziția 2817/25.03. 2009 intimatei - pârâte.
Din conținutul actelor invocate de apelant - Decretul 399/71 și anexa acestuia - rezultă totalul terenului expropriat de 375, compus din 252 teren fără construcții și 123 teren construit, astfel că susținerea sa că pe lângă 375 teren, trebuia să i se acorde măsuri reparatorii și pentru 123 construiți nu are suport probator.
Așa fiind, cum dispoziția 2817/2009 a prevăzut corect măsuri reparatorii conform Legii 10/2001 coroborat cu Legea 247/2005, pentru întreg imobilul - teren și construcție preluat abuziv de stat prin Decretul 399/71, urmează a se respinge apelul potrivit art. 296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 2396 din 20 octombrie 2009 Tribunalului Vaslui, pe care o păstrează.
Definitivă. Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 29 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex. / 16.02.2010
Tribunalul Vaslui - Jud.
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Elena Gheorghiu
