Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 41
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
Grefier - -
La ordine fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr.1955 din 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimații, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI și PRIMARUL MUNICIPIULUI I, având ca obiect legea 10/2001;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă avocat pentru apelanta, avocat pentru intimatul, lipsă intimații PRIMARUL MUNICIPIULUI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al apelului - se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele completului de judecată prezintă raportul, potrivit căruia apelul, aflat la primul termen de judecată, este declarat și motivat în termen.
Nemaifiind cereri prealabile, se constată apelul în stare de judecată și s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru apelanta, solicită admiterea apelului, casarea sentinței Tribunalului Iași și trimiterea cauzei Judecătoriei Iași spre competentă soluționare întrucât obiectul cauzei nu este Legea nr.10/2001 ci anularea unui act juridic.
Susține că la momentul soluționării cauzei de către tribunal, apărătorul reclamantei se afla în imposibilitatea de a se prezenta, fiind internat cu copilul minor într-un spital din Franța. prin cererea de amânare depusă la dosar s-a solicitat amânarea cauzei pentru luna noiembrie dar Tribunalul Iașia acordat termen la data de 26 noiembrie 2008 când apărătorul abia își externa copilul din spital din Franța, așa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar.
Cu privire la fondul cauzei, arată că dispoziția emisă de primar este nelegală, cerere de retrocedare a formulat și reclamanta care nu a fost trecută în decizie.
Avocat, pentru intimatul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică.Cu privire la cele 3 motive de apel invocate precizează că cererea de amânare a apărătorului a fost depusă la dosar și a fost admisă, deci apelanta nu a fost privată de dreptul la apărare.Termenul de judecată a fost de o lună de zile și nu mai existau motive medicale pentru care să lipsească apărătorul apelantei - reclamante.
CU privire la fondul cauzei, apelul este nefondat, s-au pretins acte de acceptare pasivă a succesiunii după 7 ani de la decesul autorului.
În replică, avocat, arată că a solicitat amânarea la instanța de fond pe durata întregii luni noiembrie, când era cu copilul internată în spital în Franța.
CURTEA DE APEL,
Asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1955 din 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei, lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria I și tardivității acțiunii și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, Primăria Municipiului I și Primarul Municipiului I ca nefondată, iar reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția tardivității introducerii acțiunii, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată deoarece reclamantul a formulat o acțiune în constatarea nulității absolute a dispoziție emise de Primar, acțiune ce poate fi introdusă oricând, nefiind supusă încă unui termen.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului acțiunea este neîntemeiată, deoarece prin acțiunea formulată a demonstrat că în cauză justifică un interes legitim, născut direct și actual.
Pe fondul cauzei reține tribunalul că autorul G nu avea posibilitatea de a transmite prin moștenire întreaga suprafață de teren situată în I șos. - nr. 180 182 8 fostă nr. 1 ) deoarece acesta mai avea frați iar între el și tatăl său nu a intervenit nici un act translativ de proprietate care să-i confere acest drept.
La redactarea testamentului prin care reclamanta a fost instituită legatar universal, testatorul G s-a prevalat de un proces verbal de predare - primire pe care l- considerat ca fiind actul ce-i conferă dreptul de proprietate pentru terenul mai sus menționat.
Acest proces-verbal s-a încheiat între G și I care a administrat fondul locativ de stat în acea epocă cu prilejul decesului lui.
La predarea imobilului către trebuia să participe cineva din partea familiei decedatului iar G s-a oferit să semneze procesul verbal de predare- primire.
Din analiza acestui proces-verbal se observă că, predarea primirea s-a efectuat doar în ceea ce privește imobilul de locuit și nu suprafața de teren aferentă acestuia ce formează obiectul prezentului dosar.
Pe cale de consecință, G nu avea posibilitatea de a dispune asupra terenului ce face obiectul prezentului dosar.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins acțiunea reclamantului, menținând ca legală și temeinică dispoziția contestată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Susține apelanta că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, în sensul că deși la criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Susține apelanta că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, în sensul că deși la termenul din 26.10.2008 a solicitat amânarea cauzei din motive medicale, făcând și dovada în acest sens, termenul acordat nu a fost util, punând-o în imposibilitate de a se prezenta în instanță.
Mai susține apelanta că instanța de fond a soluționat greșit excepția privind competența materială a Tribunalului Iași, atâta timp cât ea nu a formulat notificare în baza Legii 10, dispoziția atacată fiind emisă pe numele altei persoane, astfel încât, consideră că Judecătoria Iași era competentă material în soluționarea pricinii în fond.
Pe fondul cauzei se arată că motivarea hotărârii este lacunară față de motivele acțiunii civile, iar probatoriul administrat în cauză dovedește pe deplin motivele sale.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului de fond, raportat la motivele de apel formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
Obiectul acțiunii introductive de instanță îl reprezintă constatarea nulității absolute a dispoziției nr. 673/2006 emisă de Primarul Municipiului I, prin care s-a admis în parte cererea formulată de pe calea notificării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001, s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 2179,64. teren situat în I, șos. - nr. 180-182, s-a respins cererea de acordare a măsurilor reparatorii sub formă de despăgubiri bănești pentru imobilul teren în suprafață de 2255,00. și cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 16. făcând astfel incidente prevederile Legii nr. 10/2001.
Acțiunea în nulitate a fost promovată de reclamanta, care este un terț în raport cu emitentul cât și cu beneficiarul dispoziției de restituire în natură.
Potrivit art. 24 al. 8 din Legea nr. 10/2001, tribunalele sunt competente să soluționeze, în primă instanță, contestațiile împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de deținătorul imobilului, calea de atac fiind conferită de lege doar persoanelor îndreptățite, expres prevăzute prin art. 3 din Legea nr. 10/2001.
În speță, apelanta reclamantă nu a investit instanțele de judecată cu o asemenea contestație, care să atragă competența materială de prima instanță a tribunalului, ci, așa cum s-a demonstrat anterior, fiind un terț față de intimatul și beneficiarul actului administrativ, care pretinde că ar fi suferit o vătămare a drepturilor sau intereselor sale legitime prin actul emis de primar, a atacat în justiție dispoziția, pe calea dreptului comun, prin intermediul unei acțiuni în nulitate.
Pe de altă parte, potrivit art. 23(4) din Legea nr. 10/2001 decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului, face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Prevederea legală citată impune interpretarea potrivit căreia decizia sau dispoziția emisă în temeiul Legii 10/2001 reprezintă un veritabil titlu de proprietate pentru imobilul retrocedat, iar nu un simplu instrument probator, cu caracter constatator. Ori într-o asemenea situație, competența materială de soluționare a acțiunii în nulitate promovată de reclamanta -apelantă, care invocă un drept propriu asupra aceluiași imobil, aparține potrivit art. 1 și art. 13 Cod procedură civilă judecătoriei în circumscripția căreia se găsește nemișcătorul, respectiv Judecătoria Iași.
Întrucât în cauză, Tribunalul Iașia soluționat cererea considerându-se greșit competent după materie, apelul declarat de reclamantă va fi admis, iar sentința civilă nr. 1955 din 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași va fi anulată, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Iași ca instanță competentă pentru soluționarea cererii în fond.
Având în vedere aceste aspecte, celelalte puncte ale cererii de apel formulate de către reclamantă sunt de prisos a mai fi analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 1955 din 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o anulează.
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Iași, ca instanță competentă.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
05.03.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Elena Andronic
