Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 421/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 421/R/2008 | |
Ședința publică 15 februarie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | - - - |
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Traian Dârjan Viorica | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, ȘI împotrivasentinței civile nr. 1185 din 26 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 9660/2002, privind și pe pârâții Primarul Municipiului C-N, Consiliul Local al Municipiului C-N, Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar, și având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de13 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1185/26 nov.2003, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar civil nr.966/2002 instanța din oficiu a constatat perimarea acțiunii civile formulată de reclamanta împotriva pârâților Primarul Mun. C-N, Consiliul Local al Mun. C-N, Direcția de Administrare a Fondului de Stat, și, având ca obiect plângere în temeiul Legii nr.10/2001.
astfel, tribunalul a avut în vedere că judecarea acțiunii reclamantei în constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului din C-N-, anularea titlului de proprietate al statului, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului, rectificare CF și lăsarea imobilului în deplina proprietate a reclamatei a fost suspendată la cererea reclamantei la data de 18 nov.2002, în temeiul dispozițiilor art.242 pct.1 proc.civ.
Cauza rămânând în nelucrare din vina părții mai mult de 1 an, tribunalul, în ședința publică din 26 nov.2003, constatând aplicabile prevederile art.248-254.proc.civ. în temeiul art.253 proc.civ. admițând excepția perimării a constatat perimată cererea în justiție.
Împotriva sentinței de perimare, la 3 ian.2008, succesorii legali ai reclamantei decedată, și au declarat recurs, solicitând mai întâi ca în conformitate cu prevederile art.103 proc.civ. să se dispună admiterea cererii de repunere în termenul legal de recurs, iar pe fond, casarea hotărârii recurată și trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Cluj.
În motivarea cererii de repunere în termenul de recurs se arată că potrivit art.253 alin.2 proc.civ. hotărârea care constată perimarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
În absența comunicării hotărârii o persoană nu se poate adresa efectiv unei instanțe pentru a exercita calea de atac împotriva hotărârii, așa cum acest drept este prevăzut de art.13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Au mai arătat recurenții că în conformitate cu prevederile art.11 și 20 din Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Protocoalele sale adiționale, ratificate de România prin Legea nr.30/18 mai 1994, fac parte din dreptul intern și se aplică cu prioritate atunci când există neconcordanțe între convenție și legea internă.
În ceea ce privește motivele de recurs în drept s-au invocat prevederile art.304 pct.7,9 și 312.proc.civ. susținându-se că sentința tribunalului d e constatarea perimării este nelegală și netemeinică pentru următoarele:
La momentul introducerii acțiunii, notificarea formulată de reclamantă în baza Legii 10/2001 în vederea restituirii imobilului nu era soluționată.
La termenul de judecată din 18 nov.2002 reclamanta fără a avea asistența unui avocat a depus o cerere prin care a cerut suspendarea judecării cauzei până la soluționarea notificării depuse la Primăria Mun. C-N, iar Tribunalul Cluja dispus suspendarea cauzei dar în baza prevederilor art.242 pct.1 proc.civ.
Fiind citată după 1 an de zile în vederea constatării perimării, reclamanta la 21 nov.2003 a depus la dosarul cauzei note scrise prin care arăta că nici până la acel moment nu fusese soluționată notificarea și în consecință cerea instanței să mențină măsura suspendării.
În acest sens s-a depus la dosar adresa Primăriei Mun. C-N nr.43385/22.10.2003 din care rezulta că soluționarea notificării se află în curs.
Ca urmare, la momentul la care instanța a constatat perimarea subzistau temeiurile suspendării judecății astfel încât nu se putea face aplicarea dispozițiilor art.248 proc.civ. reținând în mod greșit culpa reclamantei.
Mai arată recurenții că reclamanta a decedat la 24.01.2004, iar potrivit certificatelor de moștenitor 386/1.10.2004 eliberat de BNP cu sediul în B și certificat nr.298/10.11.2006, eliberat de BNP cu sediul în B, moștenitorii ei legali sunt recurenții care invocă nelegalitatea sentinței și sub aspectul prejudicierii lor prin înstrăinarea către foștii chiriași ai imobilului revendicat.
Prin întâmpinările depuse la dosar, intimatul Municipiul C-N prin primar și pârâții și au cerut respingerea ca nefondată a cererii de repunere în termen și respingerea ca tardiv a recursului declarat.
În probațiune recurenții și-au probat calitatea de moștenitori în drepturi ai reclamantei prin două certificate de moștenitor sus amintite iar intimații au depus dispoziția de restituire în natură și propunerea pentru acordarea de despăgubiri cu nr.3131/25 sept.2006 emisă în urma notificării în procedura reglementată prin Legea 10/2001 și protocolul de predare-primire al imobilului către recurenți întocmit la 25.06.2007.
Recursul declarat este nefondat pentru cele ce urmează:
Conform prevederilor art.248 proc.civ. orice cerere de chemare în judecatăse perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de un an.
" Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu".
În cauză, chiar dacă partea a cerut suspendarea judecății în baza dispozițiilor art.244 pct.1 proc.civ. instanța la termenul din 18 nov.2002 a dispus suspendarea judecății în baza art.242 pct.1 proc.civ.
La cererea reclamantei din 13 febr.2003, Tribunalul Cluj prin corespondența și adeverința aflată la fila 36 dosarului i-a comunicat părții că temeiul juridic al suspendării este art.242 pct.1 proc.civ.
Eventuala obiecție asupra temeiului suspendării putea fi contestată de parte separat, pe calea recursului contra încheierii de suspendare în condițiile art.2441alin.1 proc.civ.
Cum partea nu a uzat de dreptul procedural arătat, iar pe durata curgerii termenului de perimare nu a formulat nici o cerere și nu a îndeplinit nici un act de întrerupere a perimării, partea este în vină de perimarea acțiunii sale constatată din oficiu, în condițiile legii, la 26 nov.2003.
Cererea de menținere a măsurii suspendării formulată de parte în temeiul art.47 alin.1 al Legii 10/2001, depusă prin poștă din B la 24.11.2003 și aflată la fila 43 dosarului nu produce efectul întreruptiv al cursului perimării deoarece cererea a fost formulată în afara termenului de perimare care s-a împlinit pe 17 nov.2003.
Ca urmare, sentința tribunalului d e constatare a interveniriide drept a perimării acțiuniifiind temeinică și legală iar motivele de recurs invocate neîntrunite, Curtea în baza prevederilor art.312 și 316.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, ȘI împotriva sentinței civile nr. 1185 din 26 noiembrie 2003 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr. 9660/2002, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților și suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
Red.CV
Dact./2ex.
26.02.2008
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Traian Dârjan Viorica
