Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MURE
SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR. 45/
Ședința public din 31 martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judector
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales în S,-. 4, județul M, de intervenienții și, ambii domiciliați în comuna Vântori nr. 316, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1330 din 20 octombrie 2005, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr. 2116/2004.
În lipsa prților, acestea nefiind citate.
dezbaterilor și susținerile prților au fost consemnate în încheierea din 18 martie 2009 - încheiere ce face parte integrant din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânat pentru data de 25 martie 2009 și apoi pentru astzi, 31 martie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civil nr. 1330/20 octombrie 2005, Tribunalul Mure șaa dmis în parte contestația formulat de contestatorul, și precizat ulterior, în contradictoriu cu intimata Primria comunei Vântori, precum și cererile de intervenție accesorie formulate în favoarea contestatorului de ctre intervenienții și și, drept consecinț:
- a anulat art. 2 din dispoziția nr. 694 din 10 martie 2004 emis de intimat;
- a respins cererea de restituire a imobilului - moara de,compus din moara de în suprafaț de 59,52. magazie în suprafaț de 15,93. și birou în suprafaț de 4,97. identificate conform raportului de expertiz întocmit de expertul ( filele 120 - 127 );
- a obligat intimata s plteasc suma de 7.500.00 lei vechi contestatorului, cu titlu de cheltueli de judecat.
În adoptarea acestei soluții, prima instanț a reținut, în esenț, c instituirea în favoarea pârâtei (prin art. 2 al dispoziției atacate), a unui drept de superficie și de folosinț asupra imobilului în privința cruia se dispusese restituirea în natur ctre reclamant și intervenienți, nesocotește dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, edictate sub sancțiunea nulitții, potrivit crora imobilele preluate în mod abuziv se restituie libere de sarcini.
În ceea ce privește partea din imobil având destinația de "moar de ", s-a reținut c aceasta nu poate fi restituit, întrucât a fost edificat ulterior prelurii imobilului de la antecesorul reclamanților, astfel c în cauz sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. 2 din lege, conform crora, pentru suprafața ocupat de construcții noi, msurile reparatorii se stabilesc prin echivalent și, chiar dac pârâta nu a prezentat autorizație de construcție pentru respectiva adugire, acest aspect nu prezint relevanț în raport de dispozițiile art. 10 alin. 3, care limiteaz restituirea în natur doar la construcțiile neautorizate ridicate dup data de 1 ianuarie 1990, ceea ce exclude incidența în cauz a acestui text de lege.
Prin decizia civil nr. 20/A/9 februarie 2006, Curtea de Apel Târgu Mure șar espins ca nefondat apelul declarat de reclamant și intervenienți, prin care aceștia au solicitat restituirea în natur a întregului imobil, inclusiv a prții reprezentând moara de, care formeaz corp comun cu moara de porumb, preluat de la antecesorul lor.
Împotriva acestei ultime soluții, reclamantul și intervenienții au declarat recurs, iar prin decizia civil nr. 2065/6 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, cu îndrumarea de a se lmuri împrejurarea dac partea de cldire adugat pe terenul în legtur cu care s-a dispus restituirea în natur, a fost edificat cu respectarea legislației în materie, urmând ca, în funcție de probatoriul ce se va administra, s se aprecieze asupra cererii de restituire în natur a întregului imobil.
În rejudecare, Curtea de Apel Târgu Mure șar espins din nou apelul declarat în cauz, reținând urmtoarele:
Potrivit informațiilor furnizate de Primria comunei Vântori, pe terenul înscris în nr. 1294 Vântori, donat de autorul reclamantului Statului Român, împreun cu moara de porumb, prin act de donație a crui nulitate s-a constatat prin hotrâre judectoreasc irevocabil, s-a edificat în anul 1967 o moar de, neputându-se stabili dac a fost edificat sau nu în baza unei autorizații de construcție.
Prin cererea de chemare în judecat, contestatorul s-a folosit de procedura special reglementat de art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001 (forma în vigoare la data sesizrii instanței), cerând modificarea dispoziției unitții dețintoare, în sensul ca întregul imobil s fie restituit, fr a solicita, în temeiul art. 2 alin.2, s se constate c a pstrat proprietatea imobilului și c a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției edificat dup naționalizare, context în care instanța nu poate depși cadrul procesual stabilit de cererea de chemare în judecat și nu poate analiza dac în speț sunt aplicabile dispozițiile art. 492 și 494 Cod civil.
S-a mai reținut c prima instanț a stabilit corect c moara de nu poate fi atribuit notificatorilor, întrucât art. 10 alin. 2 și 3 din Legea nr. 10/2001 aduce limitri în ceea ce privește posibilitatea restituirii în natur a imobilelor preluate abuziv, în speț moara de a fost ridicat înainte de 01.01.1990, iar art. 10 alin. 2 stabilește c nu vor fi restituite în natur terenurile pe care s-au ridicat construcții (iar construcțiile cu atât mai puțin), excepție fcând doar construcțiile ridicate dup 01.01.1990 fr autorizație.
De asemenea, nu poate fi reținut nici critica apelanților referitoare la aplicarea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 10/2001, interpretate greșit de ctre aceștia.
Reclamantul și intervenienții au uzat din nou de calea de atac a recursului, care a fost, de asemenea admis, prin decizia civil nr. 5030/17 septembrie 2008, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pe considerentul nerespectrii dispozițiilor art. 315 alin. 1 Cod procedur civil, conform crora, hotrârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesitții administrrii unor probe, sunt obligatorii pentru judectorii fondului.
S-a mai reținut c modul de interpretare a unui anumit text de lege ori aplicarea unui principiu de drept, în condițiile determinate de instanța de recurs este obligatoriu pentru instanța de trimitere, care nu este îndreptțit s reexamineze o problem de drept irevocabil soluționat prin decizia instanței de recurs.
cu judecarea apelului, Curtea reține urmtoarele:
Prin decizia de casare nr. 2065/6 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit urmtoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 în redactarea ulterioar republicrii, text în vigoare la data pronunțrii hotrârii atacate, în cazul în care, pe terenurile pe care s-au aflat construcțiile preluate în mod abuziv, s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptțit va obține restituirea în natur a prții de teren rmas liber, iar pentru suprafața ocupat de construcții noi, msurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Tot astfel, alin. 3 al textului dispune c se restituie în natur terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii, dup data de 01.01.1990.
Faț de formularea inițial a textului, anterioar republicrii legii, este cert c legiuitorul a înțeles s extind domeniul de aplicare al restituirii în natur și pentru imobilele terenuri pe care s-au ridicat construcții neautorizate în perioada 6 martie 1945 - 1 ianuarie 1990.
Chiar dac textul indicat face referire expres doar la terenuri, lsând oarecum incert situația construcțiilor ridicate,fr autorizație pe acestea, din perspectiva dispozițiilor art. 9 al legii - conform cruia imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afl în prezent, se restituie în natur în starea în care se afl la data cererii de restituire și libere de orice sarcini - este cert c, existența sau inexistența unei autorizații de construire constituie un element ce se rsfrânge asupra situației juridice a întregului fond imobiliar.
Cum, sub acest aspect, legea special este lacunar, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun din materia accesiunii imobiliare artificiale ( art. 492 și 494 din Codul civil ) potrivit crora orice construcție aparține celui care, la data edificrii, era proprietarul fondului.
Ca atare, în asemenea situație, este imperios necesar a se stabili cine era proprietarul de drept al terenului, la data ridicrii construcției neautorizate și, respectiv, dac imobilul a fost preluat cu sau fr titlu.
Distincția este esențial, din perspectiva dispozițiilor art. 2 din lege, conform crora persoanele ale cror imobile au fost preluate fr titlu valabil își pstreaz calitatea de proprietar avut la data prelurii, pe care o exercit dup primirea deciziei sau a hotrârii judectorești de restituire.
Ca atare, concluzia ce se impune, urmare coroborrii acestor texte este c, în situația când imobilul a fost preluat fr titlu valabil, indiferent de persoana care a edificat construcția neautorizat, proprietarul terenului sau, dup caz, succesorul acestuia, este și proprietarul construcției, înc de la data edificrii acesteia.
Or, în speț, s-a fcut dovada c imobilul ( teren și construcție ) a fost trecut, fr titlu valabil în proprietatea statului, printr-un act de inventariere și "donație" încheiat la 31.05.1952, a crui nulitate a fost constatat prin sentința civil nr. 2476 din 12 septembrie 2002 Judec toriei Sighi șoara, hotrâre intrat în puterea lucrului judecat.
Așa fiind, faț de susținerile constante ale pârâtei, se impune a se lmuri împrejurarea - care, așa cum s-a artat, este de esența litigiului -dac corpul de cldire adugat pe terenul în legtur cu care s-a dispus restituirea în natur, a fost ridicat cu respectarea legislației în materie, în funcție de probatoriul ce se va administra, urmând a se aprecia asupra cererii de restituire în natur a întregului imobil.
Nu în ultimul rând, din interpretarea sistematic a dispozițiilor legii speciale, nu rezult c legiuitorul ar fi dorit s instituie vreo excepție de la prevederile legale ce sancționeaz înclcarea regimului legal al autorizrii construcțiilor.
Faț de dezlegarea dat de instanța suprem problemelor de drept examinate prin decizia de casare anterior prezentat, Curtea reține c apelul declarat de reclamant și intervenienți se impune a fi admis, pentru urmtoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data pronunțrii de ctre prima instanț a hotrârii atacate, persoanele ale cror imobile au fost preluate fr titlu valabil, își pstreaz calitatea de proprietar, pe care o exercit dup primirea deciziei sau a hotrârii judectorești de restituire.
În speț, textul de lege evocat își gsește pe deplin aplicabilitate, în contextul în care, prin sentința civil nr. 2476/12 septembrie 2002 Judec toriei Sighi șoara, s-a constatat nulitatea procesului verbal de inventariere și donație, încheiat cu antecesorul reclamanților la 31 mai 1952, astfel c, în privința corpului nou de cldire, reprezentând "moara de " - edificat dup preluarea de ctre stat a imobilului din litigiu ( moara de porumb și teren în suprafaț de 900 mp.), devin incidente dispozițiile art. 492 din Codul civil, potrivit crora orice construcție se prezum c aparține proprietarului terenului.
Cum din cuprinsul adresei nr. 254/30.11.2007, comunicat instanței de apel d e ctre pârâta Primria comunei Vântori, rezult c adugirea corpului de cldire reprezentând moara de s-a fcut în lipsa unei autorizații de construcție (fila 48, dos nr-), este evident c ne aflm în situația reglementat de art. 10 alin.2 și 3 din Legea nr. 10/2001, în interpretarea dat de instanța suprem prin decizia de casare nr. 2065/6 martie 2007, în sensul c, din perspectiva dispozițiilor art. 9 din lege, - conform crora, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afl în prezent, se restituie în natur în starea în care se afl la data cererii de restituire și libere de orice sarcini - este cert c, existența sau inexistența unei autorizații de construire constituie un element ce se rsfrânge asupra situației juridice a întregului fond imobiliar.
Prin urmare, constatând c instanța de recurs a statuat în mod clar c sunt exceptate de la restituirea în natur doar construcțiile noi, edificate ulterior prelurii abuzive a terenului,cu autorizație de construire, indiferent de faptul c aceste construcții au fost ridicate înainte sau dup data de 01.01.1990, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedur civil, va admite apelul supus examinrii și va schimba în parte hotrârea primei instanțe, în sensul admiterii integrale a acțiunii reclamantului, precum și a cererilor de intervenție accesorie.
Drept consecinț, se va modifica art. 1 al Dispoziției nr. 694/10 martie 2004, emis de pârâta Primria comunei Vântori și se va dispune restituirea în natur, în favoarea persoanelor îndreptțite nominalizate, a întregului imobil înscris în nr. 1294 Vântori, nr. top. 356/15, compus din teren în suprafaț de 900. și toate construcțiile edificate pe acesta, reprezentând "moara de porumb și ".
Se va menține soluția anulrii art. 2 al dispoziției menționate, iar în aplicarea prevederilor art. 274 Cod procedur civil, pârâta va fi obligat la plata în favoarea reclamantului a sumei de 4.250 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat în toate fazele procesuale (onorariu avocațial - fila 16, dosar nr- al Înaltei Curți de Casație și Justiție; fila 43, dosar nr- al Curții de Apel Târgu Mure ș; fila 53, dosar nr- al Curții de Apel Târgu Mure ș; fila 20, dosar nr. 1761/2005 al Curți de Apel Târgu Mure ș).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales în S,-. 4, județul M și de intervenienții și, ambii domiciliați în comuna Vântori nr. 316, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1330/20 octombrie 2005, pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr. 2116/2004.
Schimb în parte hotrârea atacat, în sensul admiterii integrale a acțiunii reclamantului, precum și a cererilor de intervenție.
Modific art.1 din Dispoziția nr. 694/10 martie 2004, emis de Primria comunei Vântori și dispune restituirea în natur, în favoarea persoanelor îndreptțite menționate, a întregului imobil înscris în nr. 1294 Vântori, nr. top. 356/15, compus din teren în suprafaț de 900. și toate construcțiile edificate pe acesta, reprezentând "moara de porumb și ".
Menține soluția anulrii art. 2 al dispoziției menționate.
Oblig pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 4.250 lei, reprezentând cheltuieli de judecat în toate fazele procesuale.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, azi, 31 martie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judector, |
Grefier, |
Red.O:
Tehnored.
6 exp./04.05.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
