Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 46/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 46/
Ședința publică din 27 mai 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea apelului declarat de către pârâtul Municipiul M C, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.3573 din 8 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.740/2005, după casarea prin decizia nr.7063 din 25.10.2007 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a apelului.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor a fost consemnată în încheierea ședinței publice din 21 mai 2008, care face parte integrantă din prezenta, când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.3573/18.10.2006 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.740/2005, s- admis acțiunea reclamantului, împotriva pârâtei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MCp rin primar, și a dispus anularea dispoziției nr.654/09.03.2005, emisă de Primarul municipiului M
A stabilit pe seama reclamantului acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești pentru imobilul expropriat înscris în CF nr. 594, nr. 191, situat in M C,-, compus anterior demolării din casa de locuit din cărămidă cu 2 camere, antreu, bucătărie, baie, pivniță și teren în aferent în suprafață de 244 mp în cuantum de47662 RON, valoare reală stabilită prin expertizele întocmite de experții
și care fac parte din prezenta sentință.
A condiționat plata sumei de mai sus de achitarea de către reclamant a sumei de 1092 RON, reprezentând actualizarea sumei de 74,904.99 lei, primită de acesta cu titlu de despăgubiri.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2006 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî în acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Reclamantul a formulat acțiune de împotriva pârâtei Primăria mun.M-C, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună în principal:
- anularea Dispoziției nr.654 din 2005 Primarului mun.M-C, d-lui privind oferta de acordare în favoarea sa a măsurilor reparatorii prin echivalent în baza Legii nr. 10/2001, întrucât este o dispoziție nelegală privind măsurile reparatorii oferite în raport cu destinația imobilului expropriat;
- în baza art.24 alin.2 din Legea nr.10/2001 obligarea pârâtului la acordarea în favoarea sa a măsurilor reparatorii prin echivalent sub forma unor despăgubiri bănești pentru imobilul expropriat de Statul Român în anul 1983, după ce se va stabili prin expertiză valoarea reală al imobilului expropriat, care s-a situat în mun.M-C,-,.2, identificat prin CF nr.594, nr. 191 și compus anterior demolării dintr-o casă de locuit din cărămidă cu 2 camere, antreu, o bucătărie, o, o baie, o pivniță și teren aferent în suprafață de 244 mp.;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar:
- anularea Dispoziției nr.654 din 2005 Primarului mun.M-C, d-lui privind oferta de acordare în favoarea sa a măsurilor reparatorii prin echivalent în baza Legii nr. 10/2001, întrucât este o dispoziție netemeinică privind cuantumul despăgubirilor stabilite în raport cu valoarea reală al imobilului expropriat;
- stabilirea prin expertiză valoarea reală al imobilului expropriat și obligarea pârâtei în funcția de expertiză la acordarea în favoarea sa a măsurilor reparatorii prin echivalent în baza Legii nr.10/2001;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Dispoziția nr.654 din 9.03.2005, a primarului s-a admis notificarea reclamantului prin care acesta a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul expropriat în baza declarației nr.280/1983 compus din construcții și teren aferent în suprafață de 244 mp. prin respectivul act stabilindu-se contravaloarea acestor despăgubiri la suma de 121.786.500 (3.660 ) ca măsuri reparatorii constând în: acordarea de acțiuni la societatea comercială tranzacțional pe piața de capital, acordarea de titluri de valoare.
Reclamantul a considerat că dispoziția de mai sus, este nelegală sub următoarele aspecte:
Prin actul atacat s-a stabilit că imobilul din cauză se încadrează în prevederile art.11 alin.4,7 și 8 din Legea nr. 10/2001 datorită faptul că în baza Decretului nr.280/1983 a fost expropriat cu despăgubiri bănești, însă în mod greșit nu s-a făcut și aplicarea art.24 alin.2 din lege în raport cu destinația imobilului -imobil cu destinația de locuință.
Art.24 alin.2 din Legea nr. 10/2001 reglementează situația juridică generală al imobilelor cu destinația de locuințe, în categoria căruia intră și imobilul din cauză, în conformitate cu acest text legal, în situația în care imobilul revendicat nu se poate restitui în natură indiferent din ce motive"oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri bănești. Persoana îndreptățită poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent".
În conformitate cu textul legal mai sus amintit, oferta măsurilor reparatorii oferite nu trebuia să se limiteze la cele menționate în dispoziție, ci trebuia să includă și măsura reparatorie sub forma unor despăgubiri bănești.
Astfel, consideră că legiuitorul nu a exclus prin prev.art.11 alin.8 din Legea nr.10/2001, posibilitatea aplicării art.24 alin.2 din lege care prevede împrejurarea că în situația în care imobilul cu destinație de locuință nu se poate restitui în natură, indiferent din orice motiv, se acordă măsuri reparatorii sub forma unor despăgubiri bănești.
Arată că la data exproprierii în raport de destinația imobilului i s-au acordat despăgubiri bănești în valoarea acestora la data respectivă nu acopereau valoarea integrală a imobilului expropriat, sub aspectul cuantumului despăgubirilor stabilite în raport cu valoarea reală al imobilului expropriat.
Sub acest aspect, reclamantul consideră că suma stabilită este derizorie raportat în primul rând la compoziția imobilului anterior demolării și în al doilea rând la locația acestuia - ultracentral, și conform prevederilor art.11 alin.5 din Lege nr.10/2001"valoarea construcțiilor expropriate în vederea demolării se stabilește potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii și se actualizează cu indicele inflației la data plății efective".
În lumina acestui text legal, s-ar fi impus în sarcina pârâtei să stabilească valoarea de circulație al construcțiilor la data exproprierii în baza actelor normative în vigoare la acea dată și să reactualizeze valoarea stabilită în conformitate cu indicele inflației raportat la perioada dintre data exproprierii respectiv data plății efective, urmând să prezinte modalitatea de calcul al despăgubirilor pentru construcții.
Pentru stabilirea valorii terenul din litigiu - 244 mp. teren aferent construcțiilor demolate, în conformitate cu prevederile art.11 alin.6 din Legea nr.10/2001 trebuia avută în vedere actele normative aplicabile la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 -14.02.2001.
Imobilul din litigiu, pentru care a solicitat despăgubiri în baza Legii nr.10/2001, la data exproprierii era compus dintr-o casă de locuit din cărămidă cu 2 camere, antreu o bucătărie, o, o baie, o pivniță și teren aferent în suprafață de 244 mp. și avea o locație ultracentrala, era situat exact în locul Băncii Comerciale Române de pe strada - din mun.M-C,
Pentru a se stabili valoarea despăgubirilor cuvenite pentru imobil a solicitat efectuarea atât a unei expertize în construcții dar și una cadastrală, fiind de acord ca după stabilirea contravalorii imobilului să se reactualizeze suma de 74.904 primită cu titlul de despăgubiri în anul 1983 și să se scadă din valoarea stabilită.
La cererea de chemare în judecată reclamantul a anexat pe lângă dispoziția a cărei anulare o solicită și procesul verbal de naționalizare în anul 1983, fișa imobilului tabelul construcțiilor care se demolează în județul H și tabelul de trecere a imobilului în proprietatea statului.
Pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamantului și menținerea dispoziției a cărei anulare se solicită față de motivele arătate în acțiune susținând următoarele:
Imobilul pentru care se solicită diferența de despăgubiri conform Legii nr. 10/2001, a format proprietatea extratabulară a notificatorului, conform nr.594 nr. 191 și în temeiul Decretului nr.280/1983 imobilul a fost expropriat.
Analizând actele depuse s-a constatat faptul că, imobilul-construcție a fost demolat, iar pe imobilul-teren s-au edificat construcții autorizate.
Referitor la susținerile reclamantului că, sunt incidente prevederile art.11 alin.(8) din legea nr. 10/2004, astfel în ipoteza în care imobilele sunt demolate integral și terenul este imposibil de restituit, pentru construcția demolată și pentru terenul indisponibil, restituirea se va converti în măsurile reparatorii în echivalent strict determinat la alin.(8) art.11 din lege, respectiv titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare și acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, urmând ca alegerea unuia dintre cele două variante sau a variantelor combinate se face de către persoana îndreptățită.
În ceea ce privește stabilirea măsurilor reparatorii prin acordarea de despăgubiri bănești, precizează faptul că legea stabilește în mod expres cazurile în care despăgubirile bănești pot fi acordate. Prevederile art.24 alin.(1) din Legea nr.10/2001 nu se referă la imobilele expropriate, ci la imobile preluate în mod abuziv în condițiile prevăzute de art.2 din lege în alte modalități decât exproprierea.
În cazul imobilelor expropriate, legea conține dispoziții exprese în art.11 distingându-se după cum imobilele expropriate mai există sau nu în prezent, situația acestor imobile fiind una specială.
Consideră că în acest caz nu sunt incidente dispozițiile art.24 alin.(1) și (2) chiar dacă la data preluării imobilul a avut destinația de locuință, acordarea de despăgubiri bănești se poate numai în cazul în care imobilul casă de locuit - există la data apariției actului normativ, respectiv la data emiterii dispoziției, iar acordarea acestora este reglementată de art.36-40 din Legea nr. 10/2001.
Referitor la evaluarea imobilului, comisia de evaluare internă a procedat la evaluare internă a procedat la evaluarea estimativă a imobilului conform prevederilor art.11.7 din legea nr. 10/2001 coroborat cu dispozițiile pct.10 alin.A și B din Normele de aplicare a Legii nr.10/2001.
La determinarea valorii estimative a imobilului s-au respectat întocmai prevederile legale privitor la modul de calcul și valorile de calcul, astfel cum reiese din raportul de evaluare estimativă nr.19.589, pe care îl anexează alăturat.
Referitor la cererea reclamantului de a efectua o expertiza de evaluare pârâta s-a opus întrucât consideră că sub aspectul evaluării a respectat prevederile legale în materie.
La întâmpinare pârâta a anexat, raportul de evaluare estimativa întocmit de comisia internă de evaluare în anul 2003, avizul comisiei de avizare constituită în baza Legii nr.10/2001, precum și foi de avere privind evidența imobilului cu construcții și teren naționalizat, și a actualului imobil care s-a
locul celui al reclamantului respectiv, Banca Comercială Română, Sucursala H.
Instanța a considerat că sunt necesare, cele două expertize, astfel că a admis efectuarea acestora de experți de specialitate care au constatat următoarele:
În ceea ce privește valoarea terenului în suprafață de 244 mp. aceasta conform zonei în care se află și utilități care i s-a dat având o valoare de 6131,72 lei.
Referitor la construcții, conform concluziilor expertei, situația este următoarea:
. Valoarea de circulație a casei de locuit situată anterior demolării în M-C,-.2 compus din casă de locuit de cărămidă cu 2 camere, un antreu, o bucătărie, o, o baie și o pivniță, identificat în CF 594 sub nr. 191 în raport de prețurile pieței din anul 2001 este de 42.623,4 Ron.
. Valoarea de circulație în raport cu prețurile pieței din august 2006 este de 110.932,6 Ron.
Întrucât reclamantul a primit despăgubiri în sumă de 74.904 lei, după naționalizarea imobilului, fiind de acord să restituie contravaloarea acestor despăgubiri în caz de admitere a acțiunii, instanța l-a obligat să depună reactualizarea sumei conform indicelui inflației, acesta conformându-se a solicitat Direcției de Statistică a Județului H, respectiv indicii în perioada 1993 - 2001.
Astfel, conform indicelui de inflație în anul 2001, suma de 74.904 lei vechi reactualizat în anul 2001, suma este de 109.257.236 lei vechi.
Reclamantul a făcut dovada că respectivul imobil a fost demolat, a existat și deci nu poate fi restituit în natură primind despăgubiri, iar în conformitate cu textul legal în astfel de cazuri "oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri bănești persoana îndreptățită pentru a opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului".
Întrucât reclamantul este apărat de acest text legal, iar pârâta nu a respectat în totalitate prevederile legii speciale la emiterea dispoziției, instanța consideră că aceasta este nelegală, astfel că acțiunea este întemeiată urmând să fie admisă.
La stabilirea măsurii reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor instanța va avea în vedere cuantumul valorilor reale stabilite de cei doi experți în expertizele de specialitate, condiționând însă plata sumei de achitare de către reclamant a sumei naționalizate a sumei de 74.904,94 lei, primită de acesta cu titlu de despăgubiri, după naționalizare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Primăria mun.M C, prin reprezentantul legal - primar, solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței atacate, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică și nelegală și menținerea Dispoziției ca temeinică și legală.
În motivarea apelului, a arătat că atât solicitarea reclamantului cât și hotărârea instanței de fond cu privire la faptul că pe lângă prev.art.11 alin.4, 7 și 8 din Legea nr.10/2001, se aplică și prv.art.24 alin.1 din aceeași lege este total greșită.
Atâta timp cât prin art.11 este reglementată situația imobilelor expropriate, este exclusă acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești, prev.de art.24 alin.2.
are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru construcții și teren și nu achitarea (rambursarea) despăgubirii actualizate așa cum în mod nelegal a dispus instanța.
În ceea ce privește evaluarea imobilului, Comisia de evaluare internă a procedat la evaluarea imobilului conform prev.art.11 alin.7 din Legea nr.10/2001, coroborat cu disp.pct.10 alin.A și B din Normele metodologice de aplicare a legii nr.10/2001, iar la determinarea valorii estimative a imobilului s-au respectat întocmai prevederile legale cu privire la modul de calcul și valorile de calcul, iar dispoziția atacată a fost emisă după ce organul teritorial al Ministerului Finanțelor Publice a dat aviz favorabil.
Raporturile de expertiză efectuate în cauză nu au fost făcute pe baza prev.Legii nr.10/2001 și HG nr.498/2003, expertul a calculat și pe baza altor criterii, ceea ce este inadmisibil.
Au solicitat scutirea lor de la plata cheltuielilor de judecată, considerând că dispoziția a fost emisă în conformitate cu dispozițiile legii.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se dispună respingerea apelului și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, pe considerentul că instanța de fond în mod legal a reținut că în speță, alături de prev.art.11 din Legea nr.10/2001, sunt aplicabile și prev.art.24 alin.2 în raport de destinația de locuință. Art.1 nu exclude aplicarea prev.art.24.
Valoarea imobilului din cauză s-a stabilit pe baza a 2 expertize judiciare, expertize care s-au efectuat în conformitate cu prevederile legale în domeniu. Cuantumul despăgubirilor oferite de apelantă - 3660 USD - prin decizia anulată este o sumă derizorie în raport cu valoarea reală a imobilului. Nici cuantumul despăgubirilor stabilite prin sentința apelată nu acoperă prejudiciul suferit de el prin pierderea acestui imobil, întrucât un asemenea imobil, situat în zona ultracentrală a mun.M C, în anul 2003 valora pe piața imobiliară cel puțin 70.000 Euro.
Prin decizia civilă nr.17/A din 8 februarie 2007 Curții de Apel Tg-M, s-a admis apelul declarat de pârâta Primăria municipiului M C, prin reprezentantul său legal, împotriva sentinței civile nr.3573 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Harghita; s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că s-a stabilit pe seama reclamantului acordarea de despăgubiri bănești, prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru construcții, din valoarea corespunzătoare imobilului; s-au menținut restul dispozițiilor.
În motivarea acestei decizii s-a reținut că apelul este întemeiat numai în ceea ce privește critica privind modul de stabilire a despăgubirilor, în sensul că, față de prevederile exprese ale art.11 alin.7 din Legea nr.10/2001, nemodificată la data emiterii dispoziției, în mod greșit prima instanță a acordat măsuri reparatorii prin echivalent condiționat de achitarea de către reclamant a sumei actualizate a despăgubirilor primite, ci trebuia să acorde aceste măsuri reparatorii prin scăderea din valoarea despăgubirilor acordate a valorii actualizate a despăgubirilor primite.
Instanța de apel a considerat că celelalte motive de apel nu sunt întemeiate, reținând în esență următoarele: alini.8 al art.11 din legea 10/2001, nemodificată, prevedea că măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite, aceasta fiind o prevedere specială față de dispozițiile art.24 din legea nr.10/2001. De la momentul introducerii contestației și până la momentul pronunțării hotărârii, Legea 10/2001 a fost modificată iar actualul alin.8 al art.11 prevede că măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.
În continuare se arată că în speță nu se poate încălca principiul neretroactivității legii civile, însă art.52 din Legea 10/2001 prevede că la data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziții contrare, iar pe de altă parte ca prin intrarea în vigoare a legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - titlul VII al Legii 247/2005, competența analizării și stabilirii cuantumului final al despăgubirilor revine comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, dosarele urmând a fi trimise evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare, raport care va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire, prin decizia emisă de comisia centrală.
Referitor la evaluarea imobilului s-a reținut că experții au stabilit valoarea cu respectarea prevederilor alin.5 și 6 ale art.11 din Legea 10/2001, valori ce urmează a fi cenzurate conform procedurii prev. de titlul VII din Legea 247/2005.
Prin decizia nr.77063 din 25 octombrie 2007 Înaltei Curții de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de Primăria mun.M C împotriva deciziei nr.17/A din 8 februarie 2007 Curții de Apel Tg-M, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie, precum și pentru cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
Decizia atacată a fost casată iar cauza a fost trimisă spre rejudecare Curții de Apel Tg-
În considerentele hotărârii s-a reținut că nu s-au respectat dispozițiile art.261 alin.5 pr.civ. că există neconcordanță dintre dispozitivul deciziei pronunțată în apel care păstrează dispozițiile sentinței cu privire la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești și considerentele aceleiași decizii în care se referă la titluri de despăgubiri.
S-a reținut că motivarea deciziei este contradictorie și în ce privește aplicarea și interpretarea normelor legale aplicabile în cauză.
Instanța de apel analizează prevederile art.11 alin.8 din Legea nr.10/2001, atât în forma inițială a legii cât și în varianta modificată, reținând că nu se poate încălca principiul neretroactivității legii civile dar în același timp făcând referire la dispozițiile art.52 din Legea nr.10/2001, potrivit cu care la data intrării în vigoare a acestei legi se abrogă alte dispoziții contrare, însă fără a preciza în mod concret care anume prevederi legale le consideră aplicabile în speță și pentru care considerente.
În contextul celor prezentate s-a considerat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut prin dispozițiile art.304 pct.7 pr.civ. și art.312 alin.1, art.313 pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv al apelului, instanța constată că aplul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:
În cauză nu s-a contestat că imobilul în litigiu a fost expropriat și demolat și pentru acesta s-au primit despăgubiri în valoare de 74.904,99 lei, prin urmare imobilul se încadrează în prevederile art.11 alin.4,7,8 din Legea nr.10/2001. La momentul emiterii dispoziției, Legea nr.10/2001 nu era modificată prin Legea nr.247/2005.
8 a art.11 din Legea nr.10/2001 nemodificată prevedea că măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite.
Doar în urma modificării aduse prin Legea nr.247/2005 s-a prevăzut că măsurile reparatorii prin echivalent pot consta și în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Însă, după cum s-a văzut, notificarea a fost formulată și soluționată prin dispoziția atacată sub imperiul legii vechi, astfel încât sunt aplicabile în speță dispozițiile acestui act normativ.
Principiul neretroactivității legii civile este consacrat expres în art.1 cod civil și înseamnă că legea civilă nouă nu reglementează relațiile civile născute, modificate sau stinse înaintea intrării ei în vigoare. Rațiunea acestui principiu constă în aceea că nicio persoană nu-și poate potrivi comportarea sa după norme juridice care însă nu există.
legii civile trebuie prevăzută totdeauna expres de lege, ori o asemenea dispoziție în legea nouă nu există.
Prin urmare se apreciază că în speță sunt aplicabile prevederile legii vechi.
Dar și în această situație alin.8 al art.11 din Legea nr.10/2001 este o prevedere specială față de dispozițiile art.24 din lege, care este o normă generală și unde se face referire la imposibilitatea restituirii în natură pentru alte motive decât cele prevăzute expres de art.11 - exproprierea și demolarea.
Pe de altă parte, în speță, petiționarilor le-au fost acordate măsurile reparatorii prevăzute de art.11 pct.8 din Legea nr.10/2001.
Efectuarea ofertei de restituire prin echivalent bănesc în temeiul art.24 din Legea nr.10/2001 rămâne la latitudinea entității deținătoare, deoarece dreptul de opțiune al persoanei îndreptățite operează numai între celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii imobilului, astfel că entitatea deținătoare nu poate fi obligată la acordarea altor măsuri reparatorii prin echivalent, decât acelea prevăzute de art.11 pct.8 din Legea nr.10/2001.
Din aceste considerente, instanța apreciază că se impune acordarea măsurilor dispuse prin dispoziția atacată.
În ceea ce privește motivul de apel privind valoarea imobilului stabilită prin cele două rapoarte de expertiză, se constată că experții au avut în vedere prevederile art.11 pct.5,6 din Legea nr.10/2001, au stabilit valoarea reală, de piață, a imobilelor, necesară pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat prin preluarea abuzivă, și care reprezintă o compensare proporțională pentru atingerea gravă adusă dreptului de proprietate a reclamantului.
Potrivit art.11 pct.7 din Legea nr.10/2001, în situațiile prevăzute la alin.2,3 și 4 valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură, stabilită potrivit alin.5 și 6.
Din această prevedere rezultă că din valoarea măsurilor reparatorii trebuie scăzută valoarea actualizată a despăgubirilor primite.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prevederile art.296 pr.civ. urmează să se admită apelul declarat de pârâta Primăria municipiului M C, se va schimba sentința apelată; se va dispune anularea în parte a dispoziției atacate stabilind că valoarea echivalentă a imobilului este de 47.662 RON din care se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor primite pentru construcții.
Se vor menține restul prevederilor dispoziției atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul Primăria municipiului M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.3573 din 18 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul 740/2005.
Schimbă sentința apelată după cum urmează:
Dispune anularea în parte a dispoziției nr.654/9.03.2005 emisă de Primarul municipiului M
Stabilește că valoarea echivalentă a imobilului expropriat înscris în CF nr.594 nr.191 situat în M C,-, este de 47662 RON, din care se va scădea valoarea actualizată a despăgubirilor primite pentru construcții.
Menține restul prevederilor dispoziției atacate.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 mai 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTOR 1: Nemenționat
ptr., fiind
în concediu, semnează
vicepreședintele instanței
GREFIER
Red.Sz.
Tehnored.
4 exp.
24.07.2008.
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
