Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 48
Ședința publică de la 21 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2093 din 12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă procurator pentru apelant, lipsă fiind reprezentantul intimatului Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Interpelat privind situația juridică a terenului, procurator arată că terenul solicitat există în fizic și poate fi restituit. Precizează că prin notificare a solicitat suprafața de teren de 630 mp, ce constituie diferența de teren restituit și suprafața de teren inițială.
Depune la dosar concluzii scrise însoțite de un plan de situație.
Interpelat, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, având în vedere că procuratorul apelantului nu are studii juridice și nu poate pune concluzii.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2093 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins acțiunea pronunțată de reclamanții în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului I având ca obiect anularea dispoziției nr. 861 din 14 mai 2007 emisă de pârât.
În pronunțarea soluției, instanța de fond a reținut din analiza materialului probator administrat că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită conform art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 întrucât a făcut dovada dreptului de proprietate ce rezultă din actul de partaj voluntar autentificat cu nr. 5206/1946, autorizația de construire nr. 14151/1937, precum și a calității de moștenitor cu certificatul nr. 2507/1994, nr. 128/1956, nr. 562/1980 și nr. 540/1985.
Imobilul notificat a fost preluat de stat în baza Decretului de expropriere nr. 57/1985 însă restituirea în natură a acestuia nu este posibilă întrucât amplasamentul fostei proprietăți este în prezent ocupat de căi de acces auto și pietonal, iar locuința a fost demolată, împrejurări care au condus la concluzia respingerii acțiunii ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, criticând hotărârea atacată ca netemeinică și nelegală întrucât este contrară actelor dosarului. Solicită să i se restituie în natură suprafața de 630 teren situat în I, strada -, nr. 5, întrucât această suprafață de teren este liberă și poate fi restituită. Arată că autoarea sa a avut în proprietate suprafața totală de 2.250 din care i s-a restitui doar suprafața de 1.620 potrivit titlului de proprietate nr. 184.625/1996 și nr. 184.223/1999, astfel încât restul suprafeței să i se restituie în natură, iar despăgubirile să fie acordate doar pentru imobilele demolate.
Se solicită admiterea apelului în temeiul criticilor formulate.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, curtea constată că apelul formulat de reclamant este neîntemeiat, având în vedere următoarele considerente:
Prin notificarea nr. 1255/17 septembrie 2001 depusă de Biroul Executorului Judecătoresc -, și au solicitat, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, despăgubiri bănești pentru imobilele construcții demolate situate în I,- și pentru diferența de teren în suprafață de 174 ce nu a fost restituită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 18/1991, deși suprafața a fost preluată pentru efectuarea lucrărilor de lărgire a străzii - - și de amenajare trotuar.
Întrucât reclamantul, alături de, au făcut dovada calității de persoane îndreptățite, conform art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 și preluarea abuzivă de către stat a terenului în baza Decretului de expropriere nr. 57/1985 (fila 67 dosar fond) s-a emis dispoziția nr. 861 din 14 mai 2007 prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de către stat - Titlul VII din Legea nr. 297/2005 pentru imobilul construcție demolată și teren în suprafață de 174 din I,-.
Reclamantul a contestat la instanța de fond decizia emisă de Primarul municipiului I solicitând restituirea în natură a terenului în suprafață de 174. întrucât este liber.
În mod judicios, prin sentința pronunțată, instanța de fond a reținut că imobilul preluat de către stat în baza Decretului de expropriere nr. 57/1985 nu este posibil a fi restituit în natură, întrucât este ocupat de căi de acces auto și pietonal, iar locuința a fost demolată, fiind astfel judicios interpretate și aplicate Normele Metodologice de aplicare Legii nr. 10/2001.
În cauză s-a făcut dovada că suprafața de 174. ce a făcut obiectul notificării nr. 1255/17 septembrie 2001 este afectată unei utilități publice, respectiv unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității fiind ocupată de căi de acces și trotuare, ceea ce face ca terenul să fie exceptat de la restituirea în natură.
În legătură cu solicitarea apelantului - reclamant privind restituirea în natură a terenului însă în suprafață de 630. situat în I,-, cererea nu va fi primită întrucât contravine dispozițiilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, care stipulează că "în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi". Se observă că, atât prin notificare, cât și prin acțiunea de investire a instanței, reclamantul formulat cerere în temeiul Legii nr. 10/2001 în legătură doar cu terenul în suprafață de 174. și construcțiile care au fost demolate. Acesta este strict cadrul procesual în limitele căruia instanța de fond s-a pronunțat, iar o solicitare a reclamantului efectuată în apel în legătură cu o suprafață mai mare de teren decât cea care a format obiectul judecății de fond este contrară dispozițiilor legale sus menționate.
Drept consecință, constatându-se că instanța de fond a valorificat complet și corect materialul probator administrat, realizând o judicioasă apreciere și interpretare a dispozițiilor legale ce guvernează domeniul, urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, apelul formulat de reclamantul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2093 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 21 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFEIR,
Red.
Tehnored. / 02 ex. / 18.04.2008
Tribunalul Iași
jud. a
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Mona Maria Pivniceru
