Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 519/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR- (371/2008)

ROMANIA

CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILA NR.519

Ședința publică de la 26 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Buzea

JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea

GREFIER - - -

***** *****

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta contestatoare, împotriva sentinței civile nr.1522 din 23.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

are ca obiect - contestație Lg.nr.10/2001.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică de la 19 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 26 octombrie 2009 când a decis următoarele:

CURTEA,

Asupra apelului civil de față;

Prin contestația înregistrată la data de 23.11.2007 reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului B, modificarea, în parte, a Dispoziției nr. 8740 din 05.09.2007 în sensul eliminării mențiunii cu privire la acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 160,00 mp și emiterea unei noi dispoziții numai cu privire la restituirea în natură a acestui imobil.

Prin sentința civilă nr. 1522 din 23.11.2007 Tribunalul București Secția a IV a civilă a respins, ca neîntemeiată contestația reținând următoarele argumente:

Din actele depuse la dosar rezultă că autoarele reclamantei, și, au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 240 mp pe care, ulterior, au construit un imobil compus din parter, două etaje și mansardă.

Autoarea reclamantei a vândut apartamentul situat la etajul 1 al imobilului împreună cu o cotă de 1/3 din spațiile comune de la mansardă și acces și o cotă indiviză din terenul în suprafață de 240 mp pe care se află construit întregul imobil, respectiv, 80 mp.

Restul imobilului compus din 4 apartamente a trecut în proprietatea statului prin aplicarea Decretului - Lege nr. 92/1950 poziția 5873 de la.

În baza Legii nr. 112/1995 au fost vândute apartamentele nr. 3 de la etajul 2, apartamentul nr. 1 de la parter și apartamentul nr. 4 de la mansardă. Prin urmare, arată Tribunalul, la momentul notificării restul imobilului teren și construcție fusese vândut în temeiul Legii nr. 112/11195 foștilor chiriași astfel că, Primăria Municipiului B, în mod corect, prin dispoziția nr. 8740/05.09.2007, a propus numai măsuri reparatorii prin echivalent, fiind respectate atât dispozițiile Legii nr. 10/2001 cât și Normele metodologice de aplicare unitară ale acesteia.

Prin apelul formulat împotriva sentinței de mai sus, contestatoarea a susținut că, în mod greșit, intimata pârâtă a dispus acordarea de despăgubiri pentru terenul liber de construcții în suprafață de 160 mp fiind încălcate astfel dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/20001.

Cumpărătorii în baza Legii nr. 112/1995 aveau dreptul, în condițiile art. 3 și ale art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, să dobândească numai apartamentele din imobilele naționalizate precum și terenul de sub construcție.

În speță nu s-a demonstrat existența unui motiv pentru care terenul liber nu poate fi restituit în natură.

În apel nu s-a formulat întâmpinare.

Examinând cauza, prin prisma motivelor de apel, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 295 din Codul d e procedură civilă, Curtea a apreciat că apelul este întemeiat.

Astfel, așa cum rezultă din conținutul rapoartelor de expertiză tehnică și din înscrisurile doveditoare ale actelor de înstrăinare care au intervenit în legătură cu imobilul din litigiu, terenul liber are suprafața de 94,17 mp.

Apartamentul nr. 1 de la parterul imobilului a fost înstrăinat la data de 03.112.1996 împreună cu cota indiviză de 21,11% din părțile de folosință și 25,94 mp teren situat sub construcție, apartamentul de la mansardă a fost înstrăinat la data de 30.07.1998 împreună cu cota indiviză de 5,91% din părțile de folosință comune ale imobilului și de 6,71 mp teren situat sub construcție, apartamentul 3 de la etajul 2 fost înstrăinat la data de 12.12.1996 împreună cu cota indiviză de 22,06% din imobil și 27,10 mp teren situat sub construcție, și apartamentul de la etajul 1 vândut de autorii reclamantei la data de 01.07.1971 împreună cu cota indiviză de 80 mp teren din suprafața totală a imobilului de 240 mp.

Potrivit cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/2001:

(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în bazaLegii nr. 139/1940asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi.

(2) În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(3) Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării.

(4) Măsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.

Având în vedere principiul restituirii în natură care se desprinde de textul legal precitat, Curtea apreciat că, apelul este întemeiat și, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 296 din Codul d e procedură civilă va fi admis, cu consecința modificării dispoziției contestate sub aspectul soluției pe care a primit-o cererea de restituire în natură a terenului proprietatea autoarei reclamantei contestatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta reclamantă cu domiciliul ales în B,- A, parter, sector 1 împotriva deciziei civile nr. 1522/23.11.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV a Civilă în dosarul cu nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă Primăria Municipiului cu sediul în B,-, sector 5,

Schimbă în tot sentința apelată în sensul că,

Admite contestația.

Anulează, în parte, Dispoziția nr. 8740/05.09.2007 emisă de Primăria Municipiului B și obligă pârâta să restituie în natură apelantei terenul liber în suprafață de 94,17 situat în B,-, sector 1, reținut în raportul de expertiză întocmit de ing..

Menține restul dispozițiilor cuprinse în decizia contestată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

/

4ex./11.12.2009

Tribunalul București Secția a IV a Civilă

Jud..

Președinte:Ioana Buzea
Judecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 519/2009. Curtea de Apel Bucuresti