Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 52/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.52/A/2008
Ședința publică din data de 13 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
Grefier: - -
-a luat în examinare, în vederea pronunțării apelului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 758 din 7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe pârâții ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE și ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE - DIRECȚIA APELOR având ca obiect Legea nr. 10/2001.
dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 februarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.758/7.11.2007 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Administrația Apele Române, Direcția Apelor având ca obiect anularea Deciziei nr.1392/19 februarie 2007 reținându-se următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată la 5.11.2001, petentul a solicitat despăgubiri pentru terenurile înscrise în CF 26 și 57, terenuri ce au aparținut antecesorilor săi și care au fost preluate abuziv.
Prin decizia nr.7755/10.08.2006, notificarea a fost respinsă cu motivarea că nu a fost o preluare abuzivă, că au fost acordate despăgubiri, iar proprietarul de atunci a primit în schimb un teren loc de casă, în suprafață de 975 mp.
Această decizie a fost atacată cu plângere în dosar nr- al Tribunalului Cluj.
Decizia emisă a fost revocată de emitentă, fiind emisă ulterior decizia nr.1392/19.02.2007, constatându-se că terenul în litigiu nu face obiectul Legii 10/2001 ci al Legii 18/1991, astfel că s-a dispus declinarea competentei de soluționare a notificării către Comisia locală BMp entru aplicarea Legii 18/1991.
În setul de acte depus ca probațiune se află și certificatul de moștenitor nr.606/28.04.1993 al notariatului de Stat B M, act în care masa succesorală a defunctei constă în cota de 1/8 parte din terenul înscris în CF 26, cota de 24/576 parte, din imobilul înscris în CF 41 și din cote părți din alte imobile nemenționate în notificarea formulată.
Reprezentanta reclamantului a susținut în probațiune necesitatea efectuării unei expertize pentru identificare a terenurilor din CF 26 și CF 41, nr.top 944 și respectiv 630 pentru a se stabili amplasamentul acestora, pentru a se stabili dacă aceste terenuri au format obiectul exproprierii și alte obiective depuse în scris la fila 94, ceea ce înseamnă că petentul se referă în plângerea sa doar la imobilele înscrise în aceste cărți funciare.
Instanța a încuviințat proba și a solicitat lista de experți topo, listă ce a fost comunicată (90), expertul a fost desemnat, obiectivele solicitate de părți fiind comunicate acestuia.
La 25.10.2007 reclamantul a depus o cerere de renunțare la efectuarea expertizei topo apreciind că această probă nu este necesară.
În același act s-a solicitat ca instanța să stabilească competența de soluționare a notificării, respectiv dacă aceasta trebuie soluționată în temeiul Legii 10/2001, sau în temeiul Legii 18/1991.
Plângerea formulată este întemeiată pe prev.art.9, 10 și 26 din Legea 10/2001, astfel că, a se solicita ca instanța să-și analizeze competența în raport de precizările exprese ale petentului, excede temeiurile legale pentru formularea unei plângeri întemeiate pe Legea 10/2001.
În ședința publică din 20.06.2007 reprezentanta petentului a solicitat anularea deciziei și soluționarea notificării de către pârâtă în sensul prevăzut de Legea 10/2001.
În dosar nr- al Tribunalului Cluj același petent a solicitat anularea Dispoziției 7755/10.08.2006 emisă de același pârât iar prin încheierea din 5.04.2007, s-a dispus suspendarea soluționării cauzei în temeiul art.244 pct.1 proc.civ. până la soluționarea prezentei cauze.
Existența celor două decizii emise de aceeași pârâtă conduce la o situație juridică echivocă.
Este cert că reclamantul - deși a avut în ambele cauze apărător ales - nu a solicitat anularea pe calea contenciosului administrativ a vreuneia din cele două decizii, în condițiile în care Legea 10/2001 permite emiterea unei singure decizii sau dispoziții de către entitatea deținătoare.
Decizia 7755/2006 este în ființă și în prezent, astfel că pârâta în mod legal nu putea emite Decizia 1392/2007, împrejurare ce rezultă din conținutul art.25 și urm.din Legea 10/2001.
Pârâta avea obligația ca, în situația în care ar fi constatat că terenurile nu intră sub incidența /2001, să procedeze conform celor cuprinse la art.27 din aceeași lege iar nu să emită o nouă decizie.
În consecință, plângerea s-a respins ca neîntemeiată în considerarea faptului că petentul nu a atacat în contencios administrativ vreuna din aceste dispoziții pentru ca, după stabilirea în mod irevocabil a deciziei legal emise, instanța competentă să se poată pronunța asupra fondului plângerii.
Este de observat că în ședința publică din 19.02.2007 s-a pus în discuție competența instanței, reprezentanta petentului arătând că această competență revine Tribunalului Cluj.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul solicitând schimbarea ei în sensul admiterii plângerii și pe cale de consecință, a se dispune anularea deciziei nr.1392/2007.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Astfel, apelantul susține că instanța nu a avut în vedere că a mai existat o decizie nr.7755/10.08.2006 ce a fost revocată și a fost emisă decizia nr.1352/19 februarie 2007 care în mod nelegal se declină competența de soluționare a notificării pentru terenul expropriat la comisia de fond funciar.
Or, susține reclamantul, terenul din litigiu a fost preluat abuziv prin expropriere și nu sunt aplicabile dispozițiile Legii fondului funciar.
Apelantul mai invederează că instanța de fond în mod greșit a reținut în considerentele hotărârii că prima decizie este în vigoare încă, câtă vreme aceasta a fost revocată prin decizia 1352/19 februarie 2007, și câtă vreme s-a declinat competența de soluționare a notificării făcute în baza Legii 10/2001, comisiei de aplicare a Legii fondului funciar.
Intimata Administrația Națională Apele Române prin întâmpinarea depusă la fila 15 s-a opus admiterii apelului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel, a actelor de la dosar, instanța reține următoarele:
Față de existența celor două decizii emise respectiv nr.7755/2006 și decizia 1392/2007 de pârâtă, de faptul că în condițiile Legii 10/2001 se putea emite doar o singură dispoziție, de faptul că prin decizia nr.1392/19.02.2007 (5 dos.instanței de fond) a fost revocată Decizia nr.7755/10.08.2006 și reținerea făcută de instanța de fond privind anularea pe calea contenciosului administrativ a uneia din cele două decizii emise de entitatea deținătoare, și raportat la dispozițiile art.2 lit.b și c și 5 din Legea 554/2004 și art.23 din Legea 213/1998 urmează a se admite apelul, a se desființa hotărârea instanței de fond cu trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Cluj - secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile 758 din 7.11.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează și trimite cauza spre competență soluționare în primă instanță Tribunalul Cluj - secția de contencios administrativ.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red./PE/CA
11.03.2008 - 5 ex.
Jud.fond.
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Eugenia Pușcașiu
