Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 52/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr- (Număr în format vechi 241/2006)
DECIZIA CIVILĂ NR. 52/
Ședința publică din 6 aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta SA, cu sediul în loc.,-, jud.H și a cererii de aderare la apel formulată de reclamanții, domiciliată în Tg.M,-.35, domiciliată în Tg.M,-.9, HG, domiciliat în G,- și, domiciliat în G, Cartier.20.C.65, împotriva sentinței civile nr.1740 din 21 decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.2442/2004.
În lipsa părților, acestea nefiind citate.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 18 martie 2009 - încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru datele de 25 martie 2009, 31 martie 2009 și apoi pentru astăzi, 6 aprilie 2009.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1740 din 21 decembrie 2005, Tribunalul Harghitaa admis în parte acțiunea reclamanților, născută, născută, în contradictoriu cu pârâta SC SA;
- a constatat că imobilul situat în, fosta actualmente 30, cu curte 626 mp, teren înscris în CF 1034, sub nr.top 12520/2 și 576 mp înscris în CF 7620 nr.top12533/1/2/b/57, și care formează un singur corp de avere a fost trecut abuziv în proprietatea statului;
- a dispus anularea Deciziei nr. E 683/2001 emisă de pârâtă;
- a dispus restituirea pe seama reclamanților a suprafeței de 667 mp teren liber, neocupat de construcții, identificat în expertiza efectuată de expert;
Prin aceeași hotărâre, pârâta a fost obligată să facă ofertă de restituire prin echivalent pe seama reclamanților corespunzător valorii construcției în momentul preluării abuzive, precum și în ceea ce privește terenul aferent construcției.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr.92/1950, fără ca dreptul statului să fi fost întabulat în CF.
În baza Legii nr.10/2001, reclamanții au depus notificare la pârâtă.
Prin decizia emisă, pârâta a respins notificarea reținând că 30 suferit modificări structurale, respectiv s-a modernizat de la 12 la 20 de camere, devenind astfel un imobil nou.
Pârâta SC SA s-a constituit ulterior dizolvării SC SA preluând de la aceasta din urmă acțiuni, precum și mijloace fixe printre care și 30.
Protocolul de predare primire din 20 august 1999 încheiat între SC SA și SC SA a fost încheiat cu respectarea nr.HG32/1998 și a Legii nr. 31/1990.
Se mai reține de prima instanță că imobilul a suferit transformări structurale, Aceste transformări au fost evidențiate și prin expertiza efectuată în cauză, fiind considerat o construcție deosebită față de construcția inițială a.
Prima instanță a mai subliniat că argumentele pârâtei cuprinse în decizia de respingere a notificării privind sentința civilă nr.788/2001 se impun a fi înlăturate întrucât, potrivit Legii nr.10/2001, reclamanții erau în drept să uzeze de prevederile acestui din urmă act normativ.
Având în vedere cele de mai sus, precum și concluziile expertizei efectuate în cauză, instanța de fond s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel pârâta SC SA.
În principal, apelanta a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei și efectuarea unei noi expertize pentru a stabili valoarea reală a imobilului.
Deși în calea de atac a apelului apelanta a invocat prevederile art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că valoarea imobilului a fost supradimensionată, astfel încât aceasta depășește valoarea investițiilor efectuate de pârâtă. Criticile apelanților se conturează așadar, în esență, numai asupra valorii propusă pentru oferta de restituire prin echivalent.
Reclamanții au formulat cerere de aderare la apel, solicitând admiterea acestei cereri și schimbarea în parte sentinței atacate și pe cale de consecință, restituirea integrală în natură a imobilului în litigiu reprezentând construcții și teren.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, precum și prin prisma caracterului devolutiv al acestei căi de atac, curtea reține următoarele:
Imobilul în litigiu reprezentat de construcții: actualmente 30 și teren în suprafață de 626 mp și 576 mp a format proprietatea antecesoarei reclamanților, respectiv soția dr., conform contractului de vânzare-cumpărare (3 dosar fond).
Prin Decretul nr.92/1950 imobilul a fost preluat de Statul Român conform certificatului emis de Arhivele Statului (6 dosar fond) de la (soțul proprietarei imobilului).
Ulterior vânzării dar și ulterior preluării imobilului de către stat, dreptul de proprietate a rămas înscris în CF pe numele fostului proprietar vânzător ( ), (12 dosar fond).
Reclamanții au susținut și dovedit împrejurarea că antecesorul lor, a fost de profesie avocat, profesând în perioada 1936 - 1950 după care a fost angajatul fostului S Popular al Raionului G (7 dosar fond), iar cumpărătoarea imobilului, respectiv era casnică.
Având în vedere cele de mai sus, instanța de fond a apreciat în mod corect că, măsura preluării imobilului de către stat a fost una abuzivă, iar în ceea ce privește calitatea reclamanților, raportat la actele de stare civilă, că aceștia au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii.
Cu referire la situația imobilului, au fost efectuate două lucrări de specialitate, respectiv construcții (72 - 76 dosar fond) și topografică ( 101-107 dosar fond).
Criticile părților au în vedere: reclamanții - măsura reparatorie propusă iar pârâta - valoarea acesteia.
Cu referire la restituirea în natură a imobilului:
Potrivit lucrării efectuate în cauză, construcția în litigiu a fost modernizată în anul 1974 în sensul în care, conform autorizațiilor și proiectelor emise la acea vreme, imobilul a fost supraetajat având în prezent 24 de camere, s-au construit grupuri sanitare și balcoane pentru fiecare cameră, fiind menținute: fundația clădirii și zidurile de piatră de la demisol și parter.
Expertul desemnat în cauză a apreciat că ulterior acestor lucrări de modernizare, 30 este o construcție nouă față de fosta.
Prin aderarea la apel, reclamanții au arătat că față de lucrările de modernizare suprafața inițială a clădirii nu a fost mărită cu un procent de 100%, situație în care nu sunt incidente prevederile art.18 lit.c din Legea nr. 10/2001.
Instanța de apel va înlătura aceste susțineri, având în vedere concluziile necontestate ale lucrării de specialitate efectuate în cauză, în sensul în care în urma lucrărilor de modernizare, păstrându-se doar demisolul și zidurile parterului au mai fost edificate două etaje și mai mult, numărul camerelor a fost dublat (24 față de 12 în starea inițială), precum și restul lucrărilor de modernizare (băi, balcoane, instalație de încălzire, etc.)
Astfel fiind, văzând prevederile art.18 lit. din Legea nr.10/2001, dispoziții legale învigoare la data soluționării notificării și formulării prezentei acțiuni,instanța de fond a dispus în mod corect asupra măsurilor de restituire prin echivalent.
Cu privire la valoarea construcției:
Cu ocazia judecării fondului, conform aceleiași lucrări de specialitate a fost stabilită valoarea de 4.354.667.000 lei ROL, respectiv 435.466 lei RON.
efectuată în cauză în judecata apelului a relevat două metode de calcul a valorii construcției în starea inițială, respectiv metoda de abordare a valorii prin costuri și metoda de abordare a valorii prin venituri (126 - 140 dosar apel).
Prin cele două metode au fost stabilite valori sensibil egale, respectiv metoda costurilor 386.779 lei, iar metoda veniturilor 388.800 lei.
Deși în cauză s-a dispus efectuarea acestei lucrări de către trei experți, calculele au fost efectuate de doi dintre aceștia. C de-al treilea expert folosind în principiu aceleași metode de evaluare a stabilit valoarea construcției prin metoda costurilor la 459.544 lei, iar prin metoda veniturilor la 388.800 lei.
Comparând valorile stabilite de cei trei experți, cu valorile stabilite prin expertiza efectuată cu ocazia judecării fondului, instanța de apel constată că diferențele de valoare sunt nesemnificative, având în vedere că în cuantumul despăgubirilor stabilite de prima instanță este inclusă și valoarea terenului necesar utilizării normale a construcției.
Având în vedere cele de mai sus și apreciind ca neîntemeiate criticile apelanților, curtea va respinge ca nefondate atât apelul principal cât și cel incidental.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelul și aderarea la apel formulate de pârâta SA, cu sediul loc.,-, jud.H și, respectiv, de reclamanții, domiciliată în Tg.M,-.35, domiciliată în Tg.M,-.9, HG, domiciliat în G,- și, domiciliat în G, Cartier.20.C.65, împotriva sentinței civile nr.1740 din 21 decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr.2442/2004.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, Pt. aflată în concediu de odihnă, semnează prim grefier |
Red.
Tehnored.
14.07.2009
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
