Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 53

Ședința publică de la 13 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru

Grefier - -

S-a luat în examinare cererea de apel formulată de - împotriva sentinței civile nr. 981 din 23.09.2008 a Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare.

După deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului civil de față;

- a solicitat în contradictoriu cu Primăria municipiului V (reprezentată de Primar) anularea dispoziției nr. 745/2007 emisă de Primarul municipiului S-a solicitat obligarea pârâtei să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a terenului în suprafață de 659 mp situat în V,-, jud.

În motivarea acțiunii reclamanta a trimis o notificare unității pârâte, prin executorul judecătoresc, pentru restituirea în natură a terenului în suprafață de 659 mp precum și a construcției aferente, imobil situat în V,-.

Deși reclamanta a depus toate actele doveditoare, pretențiile i-au fost respinse pe motiv că nu a făcut dovada dreptului de proprietate decât pentru din imobil, iar pentru această J s-a reținut că nu poate fi restituit în natură.

Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr. 981 din 23.09.2008, a respins contestația formulată de - împotriva dispoziției nr. 745 din 05.09.2007 emisă de Primăria Municipiului V și a obligat petenta să achite Baroului de Avocați V suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, cealaltă cotă de fiind suportată de Ministerul Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că după apariția Legii 10/2001, reclamanta - a depus prin intermediul executorului judecătoresc o notificare către Primăria V având ca obiect restituirea în natura a construcției și a terenului aferent în suprafață de 659 mp situat în V,-.

Primăria a admis în parte, pretențiile reclamantei în sensul că a constatat calitatea de persoană îndreptățită în sensul dispozițiilor Legii 10/2001 pentru din terenul de 659 mp iar pentru cealaltă J din terenul solicitat s-a dispus acordarea de despăgubiri în temeiul titlului VII din Legea 247/2005.

Dispoziția Primăriei a fost emisă în mod legal și temeinic în spiritul dispozițiilor Legii 10/2001.

Astfel, reclamanta a făcut dovada că este moștenitoarea soțului său, conform certificatului de moștenitor nr. 174/1999. depus la fila 38 din dosar.

Terenul situat în V,- a aparținut lui și - în cote de fiecare. Acest teren a fost expropriat conform Hotărârii nr. 279/1987(fila 31 dosar).

Reclamanta a dovedit doar calitatea de persoană îndreptățită în sensul dispozițiilor art. 3 din Legea 10/2001, la restituirea a din terenul în suprafață de 659 mp în calitatea de moștenitoare a soțului său, teren ce a fost expropriat de către stat.

Reclamanta nu a dovedit faptul că este și moștenitoarea celeilalte proprietare, - care a deținut din terenul în suprafață de 659 mp.

Din concluziile raportului de expertiză rezultă că terenul în litigiu nu este liber, fiind ocupat de spațiile verzi dintre blocuri, iar în subteran există rețele tehnico-edilitare și conducte de gaze naturale.

În condițiile în care acest teren nu este liber, singura modalitate de rezolvare a solicitării reclamantei este acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv prin acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale. (titlul VII din Legea 247/2005 și a Normelor Metodologice de Aplicare a titlului VII aprobate prin HG 1095/2005.

- a declarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.

În motivarea apelului, ea susține că hotărârea atacată a fost pronunțată în contradictoriu cu Primăria Municipiului V, însă această entitate nu a avut calitatea de parte în proces.

Apelanta susține că ea a chemat în judecată Primarul Municipiului V care este emitentul dispoziției și a solicitat judecarea în contradictoriu cu acesta și nu cu Primăria Municipiului

Învederează apelanta că soluția este greșită și sub aspectul soluției date pe fondul cauzei atât timp cât expertiza tehnică a evidențiat că terenul din litigiu este liber de construcții.

Susține apelanta că, potrivit acestei lucrări, rețelele tehnico-edilitare doar mărginesc terenul și nu îl străbat.

Apelanta mai arată că, la momentul notificării Primarului Municipiului V, terenul era liber așa cum este și în prezent și chiar dacă acesta ar fi afectat de lucrări de investiții aprobate, nefiind începută edificarea acestora, restituirea nu poate fi decât în natură.

Legal citat, intimatul Primarul Municipiului V nu a formulat întâmpinare în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de susținerile apelantei, de ansamblul materialului probator existent la dosarul cauzei și de prevederile legale incidente, Curtea reține că apelul este fondat.

Potrivit dispoziției înscrise în art. 129 alin. ultim Cod procedură civilă, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Acest text instituie principiul disponibilității în procesul civil, conform căruia reclamantul are dreptul să fixeze în cererea sa de chemare în judecată limitele și obiectul acțiunii, iar instanța nu poate depăși limitele stabilite de reclamant.

În prezenta cauză, reclamanta - a chemat în judecată Primarul Municipiului V solicitând:

- anularea dispoziției nr. 745/05.09.2007 emisă de acesta;

- obligarea pârâtului de a emite o nouă dispoziție de restituire în natură a suprafeței de 659. teren, situată în V,-.

Pe tot parcursul judecății, tribunalul a procedat la citarea pârâtului Primarul Municipiului V, iar acesta, la rândul său, a formulat întâmpinare în cauză (fila 78 - dosar fond).

Prin sentința apelată, însă, tribunalul s-a pronunțat în contradictoriu cu Primăria Municipiului

În aceste condiții, Curtea constată că instanța de fond nu s-a pronunțat în contradictoriu cu pârâtul care a fost individualizat în cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, împrejurare care determină nelegalitatea hotărârii sale.

Față de cele ce preced, se va admite apelul și se va desființa sentința atacată.

Raportat la soluția tribunalului, Curtea apreciază că nepronunțarea în contradictoriu cu partea care a fost chemată în judecată echivalează cu necercetarea fondului litigiului dedus judecății astfel că, în baza art. 297 alin. 1 ipoteza I Cod procedură civilă, va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere și criticile formulate de apelantă cu privire la fondul cauzei, urmând a se analiza regimul juridic al terenului notificat și posibilitatea restituirii lui în natură.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de - împotriva sentinței civile nr. 981 din 23.09.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o desființează.

Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Vaslui.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 Martie 2009.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

-

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

26.03.2009

2 ex.-

Președinte:Georgeta Protea
Judecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Iasi