Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 573/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 573/
Ședința publică din 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Irina
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul MUNICIPIUL G prin PRIMAR, împotriva deciziei civile nr. 114 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și, și pârâții CONSILIUL LOCAL G PRIN PRIMAR, PREFECTURA JUDEȚULUI G, COMISIA PENTRU APLICAREA LEGII 10/2001, STATUL ROMÂN prin MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE B, în acțiune civilă formulată în baza Legii 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 08.12.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi care face parte integrantă din prezenta când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 09.12.2009 când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului G sub nr. 2691/C/2005, reclamanții si, in contradictoriu cu parații CONSILIUL LOCAL G -PRIN PRIMAR si Statul R prin Ministerul d e Finanțe - Direcția Generala a Finanțelor Publice G, au solicitat obligarea acestora la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului situat in G,-,.1.
In fapt, in motivarea acțiunii, au arătat ca din luna august 1977 sunt chiriașii imobilului situat in G,-,.1. In anul 2001, fostul proprietar al imobilului a depus notificare in baza Legii nr.10/2001, notificare ce a fost admisa, iar la data de 05.04.2004 fostul proprietar a fost pus in posesie.
Reclamanții au arătat că au adus o serie de îmbunătățiri imobilului pe care le-au estimat la suma de 150.000 RON si, conform art.53 din Legea nr.10/2001, republicata, chiriașii au dreptul de a primi despăgubiri pentru sporul de valoare adus imobilelor prin îmbunătățiri necesare si utile de la Statul R, întrucât imobilul a fost preluat fără titlu valabil.
Legal citat, paratul Consiliul Local G, a solicitat respingerea acțiunii, pe cale de excepție pentru lipsa calității procesuale pasive. Pe fond, au susținut că reclamanții nu au făcut dovada celor solicitate.
Tribunalul Gai nvocat, din oficiu, excepția necompetentei materiale a instanței.
Prin sentința civila nr.1598/28.11.2005 Tribunalul Gaa dmis excepția necompetentei materiale a instanței si a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei
Pe rolul Judecătoriei G cauza a fost înregistrata sub nr. 12805/c/2005.
La termenul de judecata din data de 28.08.2006, reclamanții au arătat ca înțeleg să se judece in contradictoriu cu Municipiul G prin Primar, Consiliul local G prin Primar, Statul R prin Direcția Generala a Finanțelor Publice G si Prefectura G - Comisia pentru aplicarea Legii nr.10/2001.
Prin sentința civila nr. 7947/22.11.2006, Judecătoria Gar espins excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului G prin Primar si a Consiliului local prin Primar și a admis acțiunea, obligând in solidar pe pârâtii Municipiul G prin Primar, Consiliul local G prin Primar, Statul R prin Direcția Generala a Finanțelor Publice G si Prefectura G - Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001 la plata sumei de 157.493 lei actualizată la data plății către reclamanți, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul situat in G,-.1. De asemenea a obligat pârâții la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, instanța a reținut că, potrivit art.53 din Legea 10/2001, chiriașii care au făcut îmbunătățiri la imobilele retrocedate se pot adresa cu cerere in instanța pentru aceste cheltuieli fie proprietarilor cărora li s-a dat imobilul in măsura in care acesta a fost preluat cu titlu de către stat, fie se vor adresa statului in măsura in care imobilul a fost preluat fără titlu de către stat.
Dovada modului in care a fost preluat imobilul cu sau fără titlu, ii revine Statului R prin Ministerul d e Finanțe, respectiv unităților sale descentralizate (Direcțiile Generale a Finanțelor Publice ), cat si unităților administrativ-teritoriale, in cazul de față Municipiul G prin Primar si Consiliul Local
Nici unul dintre pârâți nu a făcut dovada preluării imobilului din G,-,.1, cu titlu de către stat.
Din hotărârea nr.495/1998 a Consiliului Județean G rezultă că locuința a fost trecută in proprietatea statului cu acordare de despăgubiri, fără a se indica vreun act prin care statul sa fi intrat legal în stăpânirea imobilului (lege, contract de transmitere a proprietății, expropriere cu acordare de despăgubiri, etc.).
Pe fondul cauzei instanța a reținut ca reclamanții au efectuat reparații esențiale pentru existenta imobilului retrocedat, acestea fiind necesare si utile. Aceste reparații au constat in consolidarea structurii casei si a pereților acesteia, refacerea instalaților de aducțiune cu apa, a instalației sanitare si electrice. A fost efectuata instalația de gaz si instalația de încălzire. S-au montat uși, geamuri, a fost refăcuta toata tencuiala interioara si exterioara, au fost turnate trotuare de ciment si centura de rezistenta in jurul casei, a fost montat gard. Reclamanții au edificat o marchiza, un beci si au amenajat o bucătărie si baie. Tot pentru consolidarea casei au băgat pământ si balastru la fundație, câteva camioane. De asemenea au montat jgheaburi si burlane, au refăcut întreaga tâmplărie si au vopsit-
Valoarea acestor îmbunătățiri a fost stabilita prin expertiza tehnica imobiliara la suma de 157.493 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Prefectul Județului G si Municipiului G prin Primar, criticând-o pe motive de nelegalitate, apreciind ca nu au calitate procesuala pasiva in cauza si că, in mod greșit, instanța de fond a respins aceasta excepție.
De asemenea, a declarat apel si Direcția Generala a Finanțelor Publice G, arătând că sentința apelata este nulă, întrucât pârât in cauza a fost Statul R prin Ministerul d e Finanțe si citarea sa prin intermediul Direcției Generale a Finanțelor Publice G este nelegală, neexistând identitate intre Ministerul d e Finanțe si Direcția Generala a Finanțelor Publice
Prin decizia civila nr. 190/04.04.2007, Tribunalul Gaa dmis apelurile declarate de pârâți, a casat sentința nr.7947/22.11.2006 a Judecătoriei G si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre Tribunalul Gar eținut ca in mod greșit a fost citat Statul R prin Direcția Generala a Finanțelor Publice G, acesta trebuind sa fie citat prin Ministerul d e Finanțe.
Pe rolul Judecătoriei G, cauza a fost înregistrata, in al doilea ciclu de judecat, sub nr-.
In al doilea ciclu de judecata, parații au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Astfel Municipiul G prin Primar, Consiliul Local G si Prefectura județului G - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 au arătat ca nu au calitate procesuala pasiva, întrucât art.53 din Legea 10/2001, prevede ca despăgubirile la care au dreptul chiriașii pentru îmbunătățirile aduse imobilelor retrocedate sunt plătite de către proprietarul repus in drepturi pentru imobilele trecute cu titlu in proprietatea statului sau de către Statul R in cazul imobilelor preluate de către stat fără titlu.
Statul R, prin Ministerul Economiei si Finanțelor (fostul Minister de Finanțe) a arătat ca nu are calitate procesuala pasiva, întrucât imobilul in cauza a fost preluat cu titlu, astfel încât reclamanții trebuiau sa solicite despăgubirile de la proprietarul căruia i-a fost retrocedat imobilul.
A fost, de asemenea, invocata excepția necompetentei materiale a Judecătoriei G, excepție respinsa prin încheierea din 04.09.2008, având in vedere ca aceasta problema a fost rezolvata prin sentința civila nr. 1598/28.11.2005 a Tribunalului G prin care si-a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei
Prin sentința civilă nr. 6535/23.09.2008 a Judecătoriei Galațis -a respins acțiunea reclamanților, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut ca pârâții Municipiul G prin Primar, Consiliul Local G prin Primar si Prefectura Județului G - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 nu au calitate procesuala pasivă întrucât chiriașii care au efectuat îmbunătățiri si reparații imobilelor retrocedate sunt îndreptățiți sa primească contravaloarea acestora fie de la proprietarii repuși in drepturi, fie de la Statul
Cei trei pârâți nu sunt arătați de Legea nr.10/2001 ca fiind persoane ce pot fi obligate la plata contravalorii îmbunătățirilor si in consecința nu pot avea calitate procesuala pasiva.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului prin Ministerul Economiei si Finanțelor, instanța a reținut că și aceasta este fondata pentru următoarele motive.
Imobilul in cauza, la care in mod indubitabil reclamanții au făcut îmbunătățiri si reparații necesare si utile, a fost preluat de stat cu titlu valabil, in baza Decretului nr.223/1974, proprietarul de la acel moment primind despăgubiri in suma de 30.000 lei.
Apărarea reclamanților potrivit căreia nu s-a comunicat către proprietar actul administrativ de preluare a fost apreciată ca nefondată, atât timp cat proprietarul a primit despăgubirile pentru imobilul expropriat.
Mai mult, odată cu retrocedarea imobilului către fostul proprietar, aceasta a restituit suma primită cu titlu de despăgubiri la momentul exproprierii, actualizată la momentul plății, ceea ce demonstrează, in mod neechivoc, faptul că imobilul a fost preluat de către stat cu titlu valabil, astfel încât chiriașii sunt îndreptățiți la a primi contravaloarea îmbunătățirilor de la proprietarul imobilului si nu de la Statul
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții criticând-o pentru motive vizând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
S-a arătat că în mod greșit prima instanță a considerat că imobilul a fost preluat cu titlu valabil de către stat, că existența Decretului 223/1974 nu înlocuiește un titlu valabil.
Prin decizia civilă nr. 114 din 17.03.2009 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de reclamanți, a fost schimbată în tot sentința atacată, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul G și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Au fost menținute dispozițiile privind pe pârâții Consiliul Local, Prefectura, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, în esență că preluarea imobilului în litigiu de către stat s-a făcut fără titlu valabil, prin Decretul 223/1974, simpla împrejurare că s-a efectuat o plată, astfel cum s-a reținut de către instanța de fond, nefiind suficientă în a considera că preluarea s-a făcut cu titlu valabil.
Chiar și prin Dispoziția nr. 683/SR din 05.04.2004 eliberată de către Primăria Municipiului G, s-a dispus restituirea în natură a imobilului către, reținându-se că imobilul se încadrează în prevederile art. 2 lit. g din Legea nr. 10/2001, iar solicitantul, conform dispozițiilor art. 3 lit. a din Legea nr. 10/2001.
În consecință, Tribunalul a apreciat, contrar hotărârii instanței de fond, că bunul a fost preluat fără titlul valabil, astfel încât în speță devin incidente dispozițiile art. 48 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora obligația de despăgubire revine statului sau unității deținătoare.
Cum Municipiul G era unitatea de administrare a fondului locativ, Tribunalul a constatat că în mod greșit s-a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive față de acest pârât.
Având în vedere că Judecătoria a soluționat prezenta cauză pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului, cum Municipiul are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Împotriva deciziei civile nr. 114 din 17.03.2009 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâtul Municipiul G prin Primar, criticând-o pe motive de nelegalitate.
În esență, recurenta a arătat că în mod greșit instanța de apel a calificat preluarea imobilului de către stat ca fiind fără titlu valabil în condițiile în care a făcut trimitere la dispozițiile art. 2 lit. g din Legea nr. 10/2001, în forma în care acesta era în vigoare la data emiterii Dispoziției de restituire nr. 683/SR/05.04.2004, text care face referire la "orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil".
Prin urmare, apreciază recurenta, motivarea hotărârii este contradictorie și, totodată, incompletă întrucât în cuprinsul acesteia nu se arată care au fost dispozițiile legale în vigoare la data preluării imobilului care nu au fost respectate de organele puterii locale de la acea vreme.
Pe de altă parte, recurenta a mai arătat că art. 48 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 a fost modificat în mod substanțial în sensul că, indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligația de despăgubire revine persoanei îndreptățite, respectiv noului proprietar, aceste modificări legislative fiind de imediată aplicare.
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți și menținerii ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis cu consecința casării deciziei atacate și a trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru următoarele considerente:
Principala problemă ce se impune a fi lămurită în cauză este aceea de a se lămuri existența sau inexistența titlului statului la momentul preluării imobilului în litigiu întrucât, de acest aspect depinde modul de soluționare a cererii reclamanților având ca obiect plata despăgubirilor pentru sporul de valoare adus imobilului în perioada în care l-au deținut în calitate de chiriași.
Această problemă este esențială întrucât Legea nr. 10/2001, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, reglementa modalități diferite de rezolvare a unei asemenea cereri, în funcție de existența sau inexistența titlului valabil al statului.
Astfel, potrivit art. 48 din Legea nr. 10/2001, în forma care era în vigoare la data introducerii prezentei acțiuni, chiriașii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinația de locuință prin îmbunătățirile necesare și utile, obligația de despăgubire revenind persoanei îndreptățite, dacă imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, sau statului ori unității deținătoare, dacă imobilul a fost preluat fără titlu valabil.
Verificând decizia recurată sub aspectul soluției adoptate cu privire la titlul statului asupra imobilului în litigiu, Curtea a constatat că instanța de apel a reținut, în contradicție cu ceea ce se stabilise la fond, că imobilul în litigiu a fost preluat de stat cu titlu valabil, respectiv în baza Decretului nr. 223/1974, făcând trimitere, în motivarea acestei opinii, la conținutul Dispoziției nr. nr. 683/SR/05.04.2004 emisă de Primarul Municipiului G, în care se reține că imobilul se încadrează în dispozițiile art. 2 lit. g din Legea nr. 10/2001.
Însă, art. 2 lit. g din Legea nr. 10/2001, în forma care era în vigoare la data de 05.04.2001 când a fost emisă Dispoziția de restituire, prevedea că prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege "orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit laart. 6alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare".
Prin urmare, deși reține că imobilul în litigiu a fost preluat de stat fără titlu, în motivarea acestei opinii instanța de apel face trimitere la dispoziții legale care se referă, în realitate, imobilele preluate cu titlu valabil, ceea ce creează confuzie cu privire la soluția adoptată și face imposibil exercitarea controlului judecătoresc în calea de atac a recursului.
Pe de altă parte, în motivarea deciziei recurate instanța de apel nu a arătat nici considerentele pentru care a apreciat, raportat la dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998, că Decretul nr. 223/1974, în baza căruia imobilul în litigiu a fost preluat de stat, nu reprezintă un titlu valabil, mai precis, nu a arătat care au fost dispozițiile legale în vigoare la data preluării care nu au fost respectate de autoritățile din acea vreme.
Pentru toate aceste considerente, reținând că soluția instanței de apel nu este suficient motivată și argumentată, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul pârâtei, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel.
În rejudecare vor fi avute în vedere aspectele mai sus arătate, instanța urmând a lămuri fără echivoc problema valabilității titlului statului și, implicit, a calității procesuale pasive a Statului Român sau a unității deținătoare a imobilului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de către pârâtul MUNICIPIUL G prin PRIMAR, împotriva deciziei civile nr. 114 din 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează decizia civilă nr. 114 din 17.03.2009 a Tribunalului Galați și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 09 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. și tehnored. Motivare /08.01.2009
Tehnored.
8 exp./11.01.2010
Com. 6 exp./15.01.2010
Fond: Judecătoria Galați - judecător -
Apel: Tribunalul Galați - judecători - -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa, Irina
