Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 59/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVIL NR. 59/
Ședința public din 05 Martie 2008
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă judector
Judector: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile civile declarate de contestatoarea, domiciliat în Pitești, strada -, -.2,.A,.14, județul A și de intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.263 din data de 28.09.2007, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, fcut în ședința public, a rspuns avocat, pentru apelanta-contestatoare lips, în baza împuternicirii avocațiale nr.90 din data de 21.12.2007, emis de Baroul A-cabinet individual, lipsind apelantul-intimat Primarul Municipiului Pitești.
Procedura este legal îndeplinit.
Apelurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier ul de ședinț, dup care:
Avocat, pentru apelanta-contestatoare, precizeaz c la fila nr.9 a dosarului se afșl dovada c s-a solicitat și restituirea terenului în natur, în limita suprafeței libere. Solicit efectuarea unei expertize tehnice, cu urmtoarele obiective: transpunerea în teren a suprafeței de 224, din actul de proprietate al contestatoarei; identificarea terenului și întocmirea unei schițe de configurație cu vecintți; s se stabileasc dac în prezent acest teren este liber sau afectat de detalii de sistematizare și investiții aprobate și executate; s se stabileasc dac o parte din teren este liber, care este suprafața și dac poate fi retrocedat; s se stabileasc regimul juridic al terenului la data de 01.01.1990. De asemenea, arat c la fila nr.102 a dosarului, în motivele de apel, se arat c, din certificatul de moștenitor nr.159/1996 rezult existența mai multor bunuri, iar acestea nu au fost avute în vedere de ctre instanța de fond, nefiind identificate.
Având în vedere notificarea formulat de contestatoarea, care a fcut obiectul dispoziției contestate, Curtea respinge proba cu o nou expertiz tehnic, nefiind util soluționrii cauzei.
Aprtorul apelantei-contestatoare arat c nu mai are cereri de formulat în cauz.
Curtea constat apelurile în stare de judecat și acord cuvântul asupra acestora.
Avocat, pentru apelanta-contestatoare, solicit admiterea apelului, așa cum a fost formulat, fr cheltuieli de judecat. În ceea ce privește apelul declarat de intimat, solicit respingerea acestuia, având în vedere susținerea din apel, în sensul c despgubirile aferente imobilelor preuate în mod abuziv se pot face sub forma despgubirilor bnești.
CURTEA:
Asupra apelurilor civile de faț:
Prin cererea formulat la data de 04 septembrie 2006, petenta a chemat în judecat pe intimatul Primarul Municipiului Pitești, solicitând anularea dispoziției nr.2547/2006 ca fiind nelegal și netemeinic.
În motivare, petenta a artat c în mod nelegal i s-au acordat numai msuri reparatorii prin echivalent și doar pentru cota de ½ din construcția și terenul situate în-.
Tribunalul Arge ș, prin sentința civil nr.263 din 28 septembrie 2007, admis în parte contestația formulat de contestatoare și a modificat în parte dispoziția nr.2547/2006 emis de intimatul Primarul Municipiului Pitești, în sensul c petenta va primi despgubiri bnești pentru întreg imobilul ce a fost situat în Pitești,-, compus din 224. teren și construcție în suprafaț de 175,74.
Prin aceeași sentinț a fost menținut în rest dispoziția și s-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecat.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut c autorii petentei au deținut în proprietate imobilul compus din teren, 224 și construcții, în suprafaț de 175,74, care a fost expropriat prin Decretul nr.307/1979.
Declarația de renunțare la succesiune, dat de în anul 1998, nu are eficienț juridic în raport de acceptarea expres ce reiese din certificatul de moștenitor nr./1966, îns în speț se aplic alt text de lege, și anume art.4 alin.4 din Legea nr.10/2001, republicat. Conform acestui text, de cotele moștenitorilor legali ce nu au urmat procedura special, profit ceilalți moștenitori.
S-a reținut c expertul cauzei, la cererea petentei, a transpus în schiț mai multe acte primare decât a menționat aceasta în notificare, fiind vorba chiar despre alt amplasament al imobilelor.
Astfel, prin notificare, petenta a solicitat despgubiri pentru imobilul compus din 224. teren și construcție, situat în-, Pitești, pentru atât deținând și actul primar și tot atât figurând în decretul de expropriere. Or, la efectuarea expertizei s-au avut în vedere și alte acte primare, din 1914 și 1920, ce nu au fost invocate în notificare și contestație, nu au fost avute în vedere de intimat la soluționarea cererii și nici nu au fost luate în considerare de instanț, având în vedere cele artate mai sus, ca și persoanele de la care s-a fcut efectiv exproprierea, neexistând cerere pentru restituire dup autorul ce figureaz în aceste acte primare. Mai mult, a reieșit c aceste acte sunt pentru adresa-, referindu-se la cu totul alt imobil decât cel notificat - de la nr.9.
De altfel, aceast suprafaț de 224 solicitat prin notificare nu este liber, fiind ocupat de construcția a dou blocuri și de alei funcționale, petenta nefcând nici o dovad a existenței unei alte situații de fapt, astfel c cererea pentru restituirea în natur nu a fost admis.
Cu privire la despgubirile cuvenite pentru teren și construcția expropriat, s-a reținut c, în cazul imobilelor expropriate, prin dispozițiile Legii nr.10/2001 nu s-a prevzut posibilitatea acordrii de msuri reparatorii sub forma despgubirilor bnești. Aceste dispoziții sunt contrare art.20 alin.2 din Constituție, care d prioritate reglementrilor internaționale.
Prin Decizia nr.XX/19.03.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, a statuat c în materia Legii nr.10/2001, instanța de judecat are plenitudine de competenț pentru a rezolva pe fond litigiul, cu atât mai mult cu cât Curtea European a Drepturilor Omului nu impune dublul grad de jurisdicție în materie civil.
În primul rând, este o evident discriminare, ce s-a aplicat inițial în Legea nr.10/2001 în ce privește imobilele naționalizate faț de cele expropriate. Astfel, pentru cele naționalizate, legea prevedea acordarea despgubirilor bnești, în timp ce pentru cele expropriate, numai despgubiri în echivalent. Or, o astfel de diferențiere nu este justificat în nici un fel și încalc chiar principiul constituțional al egalitții în fața legii, având în vedere c prin ambele variante persoanele au fost lipsite de bunul lor.
Curtea European a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Matache contra României, c reclamanții nu au o certitudine cu privire la data când vor putea primi despgubirile în echivalent, iar acest lucru impune asupra acestora o sarcin disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul la respectarea bunurilor lor. S-a mai artat c nu este cazul s se cear unui individ care a obținut o creanț împotriva statului în urma unei proceduri judiciare, s urmeze ulterior o procedur de executare forțat pentru a obține despgubiri.
Chiar dac Legea nr.247/2005, de modificare a Legii nr.10/2001, garanteaz un drept la o despgubire pentru persoanele ce se afl într-o situație similar celei în speț, lipsa prelungit a despgubirii nu este luat în calcul de aceast lege. Au trecut mai bine de 2 ani de la adoptarea acestei noi legi, iar petenții, nu au putut încasa despgubirile și nu au nici o garanție c vor primi respectivele despgubiri în viitorul apropiat.
Or, dreptul petentei de a încasa despgubiri este prevzut de Legea nr.10/2001, ceea ce face ca aceasta s aib o creanț care constituie o creanț patrimonial protejat de art.1 al Protocolului nr.1, în sensul jurisprudența Curții.
De altfel, în opinia tribunalului, Titlul VII din Legea nr.247/2005 contravine Constituției, practicii și legislației CEDO (cât vreme dreptul de proprietate al omului s-a nscut anterior Legii nr.247/2005), deoarece limiteaz instanțele cu privire la calculul cuantumului despgubirilor. Or, aceeași Convenție European a Drepturilor Omului a statuat c judectorul național este primul chemat s aplice convenția și el trebuie s judece pân la capt, complet și echitabil, cauzele cu care a învestit, iar hotrârile acestei instanțe (CEDO) au autoritate de lucru interpretat pentru statul membru.
Principiile de drept național și internațional trebuie aplicate flexibil, mai ales în materia restituirii proprietților, astfel încât s se asigure un permanent balans între interesele indivizilor și cele ale statului.
Or, în speț, tribunalul a apreciat c petenta, dovedind ca persoan calitatea de persoan îndreptțit, face dovada c a fost înclcat art.1 al Protocolului nr.1 la Convenție, iar în cazul în care s-ar aplica art.1 din Legea nr.10/2001 (cu privire la despgubiri în echivalent), aceasta nu are nici o speranț de a le primi în viitorul apropiat, existând astfel o ingerinț în dreptul petentei de a primi despgubiri.
De asemenea, s-a reținut c petentei i s-ar înclca și dreptul la un proces echitabil, prevzut de art.6 din Convenție, cât vreme instanța de judecat ar fi împiedicat, printr-o lege național, s stabileasc cuantumul despgubirilor cuvenite, deci s judece în echitate, fiind astfel obligat s dea naștere altor litigii, între petent și Autoritatea Național pentru Restituirea Proprietților. Or, în acest fel este compromis chiar scopul modificrii legii de a evita alte litigii, opinia Curții Europene a Drepturilor Omului fiind în sensul de a se soluționa definitiv litigiul dintre prți.
Împotriva sentinței civile nr.263/28 septembrie 2007, pronunțat de Tribunalul Arge ș, au formulat în termen apel atât reclamanta, cât și pârâtul Primarul Municipiului Pitești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivând apelul, reclamanta susține c prima instanț a greșit întrucât nu a dispus restituirea în natur cel puțin a terenului de 820. pe același amplasament, identificat în expertiza, iar pentru restul de teren s fie acordate despgubiri bnești.
De asemenea, urmeaz s fie avute în vedere toate construcțiile preluate abuziv și nu numai o parte dintre acestea, construcții enumerate în certificatul de moștenitor nr.159/1966, cât și faptul c fosta proprietate a autorului su avea suprafața de 3740 și nu de 3354, cât a identificat expertul în teren.
Se solicit admiterea apelului, conform celor susținute mai sus.
La rândul su, pârâtul formuleaz apel și critic sentința, apreciind c instanța trebuia s se conformeze dispozițiilor aduse Legii nr.10/2001, prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, în sensul c, numai Comisia Central din cadrul Autoritții Naționale pentru Restituirea Proprietților este competent s stabileasc modalitatea de plat a despgubirilor ctre persoanele îndreptțite.
Se solicit de ctre pârât admiterea apelului și schimbarea sentinței.
Examinând criticile formulate se constat c nu sunt întemeiate, iar apelurile nu sunt fondate.
Nici reclamanta și nici pârâtul nu au formulat întâmpinare.
Analizând apelul reclamantei, instanța constat c nu este fondat.
În ce privește critica referitoare la restituirea în natur a terenului, din notificarea formulat de reclamant rezult c aceasta a solicitat "despgubiri bnești" atât pentru imobilele construcție, cât și pentru teren, așa încât doar aceast solicitare a fcut obiectul dispoziției împotriva creia s-a formulat prezenta acțiune. Instanța nu a avut de verificat decât acest aspect, legat de ceea ce a stabilit pârâtul prin decizia contestat și în raport de conținutul notificrii (2, dosar fond). Din conținutul aceleiași notificri rezult c suprafața de teren ce a fcut obiectul decretului de expropriere a fost de 224 și construcții în suprafaț de 175,74 (28).
Pentru cele ce preced, nici critica referitoare la suprafața de teren reținut de instanț nu este întemeiat, cum nu este întemeiat nici critica referitoare la imobilul cas. Instanța de fond a reținut c despgubirile vor privi întregul imobil, imobil ce de asemenea a fost individualizat în cuprinsul notificrii.
De aceea, pentru aceste considerente se apreciaz c apelul reclamantei nu este fondat.
Examinând criticile formulate de pârât se constat de asemenea c nu sunt întemeiate.
Conform dispozițiilor art.1 alin.(2) din Legea nr.10/2001, s-a prevzut c "în cazurile în care restituirea în natur nu este posibil se vor stabili msuri reparatorii prin echivalent", precizându-se în continuarea aceluiași alineat, c "msurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de ctre entitatea învestit potrivit legii cu soluționarea notificrii, cu acordul persoanei îndreptțite, sau despgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plții despgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv".
Pârâtul nu a fcut dovada c a oferit reclamantei msuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii, sau c persoana îndreptțit ar fi fost de acord cu aceast modalitate de stabilire a reparației.
De aceea, în conformitate cu dispozițiile legii speciale, prima instanț a procedat legal și, admițând acțiunea, a dispus ca reclamanta s poat primi despgubiri bnești pentru imobilele ce au fost preluate abuziv și care au fcut obiectul notificrii.
Deși nu formuleaz o critic explicit, din susținerea pârâtului transpare faptul c instanța nu era îndreptțit s se pronunțe în sensul de a acorda despgubiri bnești.
Dac instanța n-ar fi procedat în acest mod ar fi însemnat s contravin prevederii art.3 din Codul civil, potrivit creia judectorului nu îi este îngduit s refuze a judeca, precum și dreptului de acces liber la justiție reglementat prin art.21 din Constituție, republicat, și art.6 din Convenția European a Drepturilor Omului și a Libertților Fundamentale.
Ori, refuzul de a se da curs cii de atac legal exercitate în temeiul art.26 alin.(3) din Legea nr.10/2001 împotriva deciziei sau, dup caz, a dispoziției de respingere a notificrii ar constitui o ingerinț nepermis în dreptul celor având vocația de a primi despgubirea, incompatibil cu reglementarea dat protecției proprietții prin art.1 din Protocolul Adițional la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și a Libertților Fundamentale.
Așa fiind, faț de toate cele artate mai sus, se apreciaz c tribunalul a pronunțat o hotrâre legal și temeinic. Pe cale de consecinț, conform dispozițiilor art.296 Cod procedur civil, se vor respinge ambele apeluri, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de contestatoarea, domiciliat în Pitești, str.-, -.2,.A,.14, județul A și de intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.263 din 28 septembrie 2007, pronunțat de Tribunalul Arge ș, în dosarul nr-.
Definitiv.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, azi, 05 martie 2008, la Curtea de APEL PITE ȘTI - Secția Civil, pentru cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./28.03.2008
Jud.fond:
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase
