Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 62/A/2008
Ședința publică de la 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Ana Budacu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1147/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, cu delegație la dosar pentru reclamanta apelantă, lipsă fiind aceasta și restul părților.
Cauza a fost solicitată la amânări fără discuție, invocându-se de mandatara reclamantei apelante, lipsa de procedură cu intimata pârâtă Primăria Comunei.
Depune la dosar copie a actului de identitate a reclamantei apelante.
Instanța, constată procedura de citare legal îndeplinită, astfel că lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, se prezintă în instanță aceleași părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Mandatara reclamantei apelante solicită repunerea în termenul legal de declarare a apelului, a reclamantei, față de greșelile evidente făcute de Serviciul de Evidență a Populației A, care a comunicat o adresă eronată.
Instanța, deliberând, unește această cerere odată cu fondul cauzei, și nefiind alte cereri formulate, și probe de administrat, constată închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantei apelante - avocat, invocă faptul că din eroare, dintr-o comunicare greșită a Serviciului de Evidență a Populației, a fost comunicată adresa greșită a reședinței reclamantei, A I, Cl., nr. 2, -. 4,. 13, când de fapt numărul corect administrativ era 95. Astfel comunicarea sentinței instanței de fond s-a făcut la acea adresă eronată, motiv pentru care a solicitat recomunicarea sentinței în baza art. 103 cod procedură civilă, și respectiv repunerea în termenul legal de apel.
Pe fondul cauzei, se solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței instanței de fond, și în consecință anularea Dispoziției nr-, emisă de Primarul comunei. Nu poate fi reținută motivarea instanței de fond, întrucât, la data preluării, acestea șteampuri, deținute de antecesorii reclamantei erau folosite, fapt ce rezultă din probatoriul administrat în cauză, și s-a făcut dovada de asemenea, că imobilul în litigiu, a fost preluat abuziv de către stat, fără titlu valabil. Invocă de asemenea, prevederile art. 9(2) din Legea nr. 10/2001 unde se prevede expres, că trebuie a fi obligat unitatea deținătoare sau entitatea la restituirea contravalorii acestor bunuri, fapt ce reiese și din practica judiciară depusă la dosar.
In consecință, solicită admiterea apelului, modificarea în totalitate a hotărârii și obligarea Primarului comunei la emiterea unei noi dispoziții cu caracter reparatoriu.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 1147/31.2007 a Tribunalului Alba - Secția civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, privind anularea Dispoziției nr. 14375.03.2004 emisă de Primar, de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru trei șteampuri cu 9 săgeți și contravaloarea unei mori de cereale mixată cu transmisie mecanică, cu roți de lemn și mecanică.
S-a argumentat în cuprinsul cererii că s-a depus notificare în baza Legii 10/2001, prin care solicita acordarea de despăgubiri bănești pentru acele bunuri, deținute de antecesorul său anterior anului 1948, intrate în proprietatea statului în baza Legii nr. 119/1948, de naționalizare. Două din șteampuri au fost înscrise în CF 1872, al treilea fiind neidentificat din punct de vedere al CF, fiind în extravilanul localității.
Instanța de fond, în considerarea actelor și lucrărilor dosarului, a reținut în esență că în temeiul Legii 10/2001, contestatoarea a solicitat despăgubiri ( contravaloarea a 1,5 Kg aur) pentru acea instalație de șteampuri cu 9 săgeți și o moară de cereale dar și despăgubiri pentru fiecare din cei 53 ani a producției ce ar fi putut-o realiza dacă funcționarea acesteia nu ar fi fost întreruptă abuziv. S-a reținut de asemenea, că dispozițiile Legii 10/2001 se aplică numai imobilelor prin natura lor cât și imobilelor prin destinație, respectiv utilajelor și instalațiilor ce se aflau în clădirea sau pe terenul preluate de stat, dacă serveau la exploatarea acelui fond și erau în proprietatea deținătorului imobilului prin natura sa față de care reprezentau bunuri accesorii.
Măsurile reparatorii pentru atari bunuri sunt condiționale de existența fizică a acestora la momentul intrării în vigoare a Legii.
Dacă în timp instalațiile respective au fost înlocuite sau distruse, casate sau distruse, nu se va putea pretinde nici una dintre măsurile reparatorii prevăzute de lege, nici în natură și nici în echivalent.
Dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 sunt evidente în sensul celor invocate, astfel că pentru a putea beneficia de măsurile reparatorii, reclamanta trebuia să dovedească dacă instalația de șteampuri și moara, imobile prin destinație, existau fizic pe terenul respectiv, la momentul intrării în vigoare a actului normativ.
Ori, în speță, cea în cauză nu a făcut atari dovezi, ea însăși prin conținutul cererii recunoscând că bunurile au fost distruse ca efect al naționalizării prin Legea nr. 119/1948, situație confirmată și prin probatoriul testimonial administrat ( filele 56 - 57). Toate aceste considerente de ordin faptic și în considerarea textelor de lege invocate au reprezentat pentru instanța de fond, temeiuri pentru respingerea acțiunii.
Impotriva sentinței civile nr. 1147/2007 a Tribunalului Alba - Secția civilă, a declarat apel reclamanta, solicitând în prealabil, repunerea în termenul legal de a ataca sentința menționată pe această cale a apelului, invocând în acest sens dispozițiile art. 102 alin. 2 și art. 103 alin. 2 cod procedură civilă.
S-a invocat că datorită unei erori de înscriere în actul de identitate al apelantei în stabilirea reședinței în A I, s-a trecut greșit Calea nr. 2, în loc de nr. 95, cum era corect.
Se impune această repunere în termen, pentru că la 08.02.2008, a formulat cerere de recomunicare a sentinței civile, dată de la care trebuie calculat termenul de 15 zile de la comunicare, în vederea declarării apelului.
Pe fondul cauzei, s-au adus critici sub aspectul nelegalității și netemeinicie sentinței apelate, solicitându-se schimbarea acesteia cu consecința admiterii acțiunii sale așa cum a fost investită prima instanță.
In expunerea de motive, în esență, s-au reiterat aceleași aspecte din argumentarea cererii introductive de instanță în sensul că prin actele de proprietate și probațiunea testimonială a demonstrat că la momentul aplicării Legii nr. 119/1948 de la antecesorul său care era acționar la de aur din zona s-au ridicat acele instalații de prelucrare a minereului aurifer.
Reținerea instanței de fond că despăgubirea este justificată numai dacă la momentul apariției Legea nr. 10/2001, acele bunuri existau este greșită, în contextul în care degradarea lor nu s-a datorat pasivității proprietarului ci statului care le-a preluat și nu le-a întreținut la parametrii de funcționare. Apelanta este îndreptățită la măsuri reparatorii sub forma echivalentului bănesc în condițiile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Pe de altă parte se arată că potrivit art. 10 alin. 9 și raportat la art. 9 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, instituția abilitată de lege să stabilească măsurile reparatorii prin echivalent bănesc, în condițiile art. 33 din același act normativ este Primăria comunei, care urmează să dispună prin dispoziție.
Aceiași situație juridică o are și moara de cereale, astfel că în contextul art. 282 și urm. cod procedură civilă se impune admiterea apelului.
Prealabil fondului apelului, urmează a se analiza cererea de repunere în termenul de declarare a apelului. Cererea este întemeiată, având în vedere eroarea strecurată în actul de identitate al apelantei cu privire la reședința acesteia din municipiul A
In acest sens este evident că s-a trecut Calea nr. 2, în loc de Calea nr. 95, cum era corect, potrivit actului de identitate depus la dosar.
Prin urmare, fiind incidente dispozițiile art. 102 și 103 alin. 2 cod procedură civilă, se va admite cererea apelantei de repunere în termenul de declarare a apelului.
Pe fondul cauzei, apelul este nefondat.
Evident că instalația de minerit și moara de cereale pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în temeiul legii speciale nr. 10/2001 sunt, conform art. 468 cod civil, imobile prin destinație.
Actul normativ invocat se aplică desigur atât imobilelor prin natura lor cât și celor prin destinație, cum ar fi utilajele și instalațiile ce se aflau în clădirea sau pe terenul preluat de stat abuziv, dacă servea la exploatarea acelui fond și se afla în proprietatea deținătorului imobilului, așa cum de altfel în mod judicios a stabilit prima instanță.
Acordarea însă de măsuri reparatorii pentru atari bunuri este condiționată de existența lor fizică la momentul intrării în vigoare a actului normativ ce stă la baza acestora( Legea nr. 10/2001). Dacă în timp instalațiile au fost înlocuite, casate sau distruse nu se pot acorda măsuri reparatorii nici în natură și nici în echivalent, așa cum stipulează în mod expres cerințele art. 6 alin. 2 din legea cadru nr. 10/2001. Ori în speță, însăși apelanta prin cererea de investire a instanței a arătat că acele bunuri nu mai există, fiind distruse în urma naționalizării prin Legea nr. -. De altfel și probațiunea testimonială ( fila 56 și 57 dosar fond) a confirmat acest aspect.
Prin urmare, în raport de dispozițiile imperative ale legii menționate, în mod corect a fost respinsă cererea reclamantei, astfel că și apelul se privește a fi nefundat, urmând ca în baza art. 296 cod procedură civilă să fie respins.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Admite cererea reclamantei și o repune pe aceasta în termenul legal de apel.
Respinge apelul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 1147/2007 a Tribunalului Alba.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.03.2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
4 ex/07.05.2008
-
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Ana Budacu
