Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 62/
Ședința publică din 06 mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul Municipiul Tg-M, prin primar, împotriva sentinței civile nr.1082 din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.1155.10/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reprezentantul pârâtului-apelant, consilier juridic și mandatarul reclamantei-intimate, numitul, asistat de av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Neformulându-se alte cereri de probațiune, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză, precum și asupra excepției puterii de lucru judecat invocată în cauză.
Reprezentanta pârâtului-apelant apreciază că nu există autoritate de lucru judecat în cauză și ca atare solicită respingerea excepției. În ceea ce privește apelul declarat în cauză, solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței atacate, rejudecarea pricinii și pe fond respingerea acțiunii introductive de instanță. În situația în care apelul va fi respins, solicită a se dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției invocate, apreciind că există autoritate de lucru judecat în cauză. De asemenea, solicită respingerea apelului ca nefondat pentru considerentele expuse în întâmpinare și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la 14 august 2006 la Tribunalul Mureș, reclamanta a chemat în judecată Primăria municipiului Tg-M, solicitând anularea adresei (dispoziției) nr.57771/2 august 2006 și restituirea în natură a imobilului situat în Tg-M str.-.- nr.8 în condițiile Legii nr.10/2001 rep. sau acordarea de despăgubiri bănești.
În susținerea cererii reclamanta a relevat că a înaintat Prefecturii Județului M toate actele doveditoare și documentația necesară restituirii imobilului sus indicat, însă prin adresa atacată i s-a comunicat că cererea de restituire nu se încadrează în prevederile Legii nr.10/2001, nefiind depusă conform art.22 din Legea nr.10/2001, prin intermediul executorului judecătoresc, ci direct la Prefectura Județului În cuprinsul adresei atacate s-a învederat că această condiție legală este cerută "ad vadilitatem" iar nerespectarea ei atrage decăderea din dreptul de a mai solicita măsuri reparatorii în condițiile legii sus citate. În opinia reclamantei, s-au respectat toate procedurile administrative prealabile prevăzute de lege, pentru restituirea în natură a imobilului din litigiu, expedierea cererii prin intermediul executorului judecătoresc fiind cerută de lege "ad probationem".
Prin sentința civilă nr.2587 din 13 noiembrie 2006, Tribunalul Mureșa respins ca nefondată contestația formulată de reclamantă în contradictoriu cu Primăria municipiului Tg-M, pentru anularea "actului administrativ" nr.57771/2006.
Prin decizia civilă nr.4/A din 18 ianuarie 2007, Curtea de Apel Tg-M a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.2587/13 noiembrie 2006 Tribunalului Mureș, care a fost menținută ca legală și temeinică.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă, prin decizia nr.5158 din 25 iunie 2007, admis recursul declarat de reclamantă și a casat decizia instanței de apel precum și sentința instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mureș în condițiile art.312 alin.1 pr.civ.
Instanța de recurs, a reținut că cererea reclamantei depusă la Prefectura Județului M echivalează cu notificarea necesară declanșării procedurii administrative prev. de Legea nr.10/2001 și că procesul a fost soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, necercetând capetele de cerere ale acțiunii. S-a mai reținut că, în speță, instanțele, apreciind că cererea contestatoarei nu poate fi asimilată unei notificări, pentru lipsa elementelor prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001, deși aceste elemente sunt evidente, au limitat posibilitatea reclamantei de a aduce eventualele lămuriri și susțineri, cu noi înscrisuri în vederea justificării celor pretinse.
În rejudecare, Tribunalul Mureș prin sentința civilă nr.1082/3 iunie 2008, admis acțiunea formulată de reclamantă și a anulat dispoziția nr.57771/2 august 2006 emisă de pârâtă, care a fost obligată la întocmirea și depunerea documentației în vederea acordării de despăgubiri reclamantei, pentru imobilul situat în Tg-M str.-.- nr.8, în condițiile Legii nr.247/2005.
Împotriva sentinței civile menționate, Municipiul Tg-M a înaintat în termen legal apel solicitând schimbarea în tot a hotărârii, rejudecarea pricinii și respingerea ca nefondată a cererii (contestației), introductive de instanță, pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Reclamanta prin adresa nr.9952/25.06.2001 a solicitat Prefecturii Județului M măsuri reparatorii pentru imobilul sus indicat, însă nu a formulat notificare prin intermediul executorului judecătoresc așa cum prevăd dispozițiile imperative ale Legii nr.10/2001. Prin aceasta, reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă obligatorie, adică procedura administrativă nedepunând notificarea în termenul legal la executorul judecătoresc, conform art.22 din Legea nr.10/2001. În cuprinsul memoriului de apel se face analiza detaliată a dispozițiilor art.22 din Legea nr.10/2001, arătându-se în ce constă procedura administrativă prealabilă și insistându-se asupra faptului că data înregistrării notificării la executorul judecătoresc, face dovadă deplină a respectării termenului notificării și a celorlalte cerințe de formă și de fond prev. de Legea nr.10/2001.
Apelantul a mai învederat faptul că în dispozitivul sentinței atacate se face mențiunea anulării "dispoziției" și nu a "adresei" nr.57771/2006, cele două noțiuni având regimuri juridice și înțelesuri distincte.
Ulterior reclamanta a invocat excepția autorității de lucru judecat, relevând că prin decizia de casare a instanței supreme s-a statuat definitiv și irevocabil modalitatea de îndeplinire a cerințelor prev. de art.22 din Legea nr.10/2001, nefiind cazul a fi reiterată de către instanța de fond (rejudecare).
Apelul dedus judecății este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Instanța de control judiciar urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției de lucru judecat invocată de reclamantă "în ce privește motivele expuse în apelul declarat". În opinia reclamantei prin decizia de casare a ICCJ instanța supremă a tranșat aspectul procedurii prealabile prev. de Legea nr.10/2001, stabilind că reclamanta a îndeplinit cerințele prevăzute de art.22 din Legea nr.10/2001. Prin aceasta, instanța supremă a procedat la dezlegarea unei probleme de drept deduse judecății, care este obligatorie pentru instanța de trimitere, însă nu atrage incidența disp.art.1201 Cod civil, privind autoritatea de lucru judecat, care implică similitudine de subiect, obiect și cauză juridică, între două sau mai multe dosare distincte aflate pe rolul instanțelor judecătorești.
Cu privire la respectarea de către reclamantă a procedurii prealabile administrative, este de reținut că aceasta a formulat la data de 25 iunie 2001 cerere pentru restituirea în natură a imobilului din litigiu și în subsidiar pentru acordarea despăgubirilor bănești, pe care a depus-o la sediul Prefecturii Județului Anexat cererii reclamanta a depus acte doveditoare cu privire la imobilul din litigiu și care atestă dreptul său de proprietate, relevând că imobilul a fot preluat de către stat în mod abuziv și fără titlu valabil.
Este adevărat că Legea nr.10/2001 prevede că persoana îndreptățită trebuie să notifice în termen legal persoana juridică deținătoare, legea arătând care sunt elementele pe care trebuie să le cuprindă notificare și care se comunică prin executorul judecătoresc.
Prin cererea dresată inițial Prefecturii Județului M și apoi Primăriei Municipiului Tg-M, se evidențiază în general elementele cerute de art.22 din Legea nr.10/2001, legea neprevăzând nicio sancțiune în cazul înregistrării ei la un organ necompetent și nedepusă inițial la executorul judecătoresc.
În contextul menționat, se poate aprecia că cererea reclamantei echivalează cu notificarea necesară declanșării procedurii administrative prev. de Legea nr.10/2001 și, totodată, cererea îndeplinește condițiile legale de soluționare, în caz contrar i s-ar îngrădi dreptul și accesul liber la justiție precum și la un proces echitabil.
Pe fondul pricinii imobilul din discuție a fost cumpărat de către reclamantă și soțul defunct în anul 1973 și după ce soțul reclamantei a rămas în în anul 1977, și ulterior reclamanta cu copiii, imobilul a fost preluat de către stat în baza Decretului nr.223/1974. Acest act normativ a fost abrogat și declarat neconstituțional astfel că în baza art.2 și 4 alin.2 din Legea nr.10/2001, reclamanta urmează să beneficieze de măsuri reparatorii prevăzute de acest act normativ.
Întrucât imobilul revendicat a făcut obiectul unui contract de vânzare cumpărare autentic nr.53/1977 prin care RAGCL Tg-M l-a vândut chiriașilor, iar reclamanta nu a solicitat anularea acestui act de înstrăinare, încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, restituirea în natură nu este posibilă.
Așa fiind, prima instanță în mod corect a procedat la anularea dispoziției emise de pârât obligând pe acesta la întocmirea documentației în vederea acordării de despăgubiri reclamantei, pentru imobilul revendicat, în condițiile Legii nr.247/2005.
Cât privește mențiunea din dispozitiv în sensul anulării "dispoziției" în loc de "adresei" nr.57771/2006, aceasta constituie o eroare administrativă ce poate fi corijată prin procedura prev. de art.281 pr.civ.
În consecință, în temeiul art.296 pr.civ. se va respinge apelul formulat de Municipiul Tg-M prin primar și se va menține ca legală ți temeinică soluția instanței de fond. Totodată, pentru considerentele enunțate anterior, se va respinge și excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamantă, nefiind întrunite cerințele prev. de art.1201 Cod civil.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția puterii de lucru judecat.
Respinge apelul formulat de pârâtul Municipiul Tg-M, prin Primar, cu sediul în Tg-M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1082 din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
04.06.2009.
4 exp.
Jud.fond:
Jud.apel:-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
