Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 65/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 65
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții reclamanți moștenitori, ambii cu domiciliul în C, strada -. -, nr. 4, -. 3,. 12 împotriva sentinței civile nr. 277 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C - PRIN PRIMAR, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții reclamanți moștenitori, reprezentați de avocat, lipsind intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C, MUNICIPIUL C - PRIN PRIMAR.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelanții reclamanți moștenitori, precizează că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită.
Susține că se analizează exclusiv situația capătului de cerere în care se solicită nulitatea procedurii de expropriere în sine,] iar cu privire la celălalt capăt de cerere privind constatarea nulității procesului verbal din 05.05.1981, instanța face o singură apreciere, fără a arăta care este hotărârea instanței cu privire la acest capăt de cerere și motivarea aferentă.
Arată că la data de 05.05.1981, reprezentanții IJGCL D i-au adus la cunoștință numitei - dispozițiile Decretului nr.20/1981, iar aceasta s-a obligat să respecte obligațiile ce îi revin în baza raporturilor de chiriaș și semnat actul, deși sus - numita decedase încă de la data de 20 decembrie 1980. Concluzionează că procesul verbal întocmit este nul, ca și actul juridic pe care îl consemnează, pentru că uneia din părți îi lipsește condiția "sine qua non"de a fi parte a unui raport juridic de orice natură și anume, capacitatea juridică de folosință.
Cu privire la celălalt capăt de cerere privind constatarea nulității procedurii de trecere în proprietatea statului arată că soluția dată este nelegală și netemeinică.
Instanța a omis să analizeze faptul că pentru a se putea face preluarea din patrimoniul unei persoane aceasta trebuia să aibă capacitate de folosință și patrimoniu.
Temeiul legal invocat fiind Decretul nr.20/1981, care intră în vigoare la 10.02.1981, după decesul persoanei din patrimoniul căreia are loc teoretic transferul de proprietate, acest lucru fiind imposibil, de vreme ce aceasta decedând la 20.12.1980, nu mai are nici un patrimoniu în februarie 1981.
Pune concluzii de admitere a apelului, desființare a sentinței și trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin încheierea de ședință din 14 noiembrie 2006, pronunțată în dosarul nr.5169/CIV/2006 (nr. nou -) înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, s-a dispus disjungerea cererii formulată de reclamantul împotriva pârâtului Primarul Municipiului C, având ca obiect constatarea nulității absolute a procesului verbal de preluare a imobilului, din 05 mai 1981.
Prin sentința civilă nr.1734 din 12 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr.5169/CIV/2006, (nr. nou -), Tribunalul Dolja declinat competența de soluționare a acestei cereri în favoarea Judecătoriei Craiova, reținând că potrivit art.1 pct.1 Cod pr. civilă, judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.
Tribunalului îi revine competența soluționării în primă instanță, doar a cererilor în materie civilă, cu o valoare mai mare de 5 miliarde lei ROL.
Prin sentința civilă nr.4012 din 27 martie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Craiovaa declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului C, având ca obiect constatarea nulității absolute a procesului verbal din 05 mai 1981, în favoarea Tribunalului Dolj.
A constatat conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Curtea de APEL CRAIOVA, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Craiovaa reținut în esență că obiectul cauzei îl constituie constatarea nulității absolute a procesului - verbal de preluare a unui imobil, trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr.90/1981, iar potrivit art.2 pct.1 lit. f Cod pr. civilă, tribunalul este instanța care judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de exproprieri.
Prin decizia civilă nr.13 /23 mai 2007 Curții de APEL CRAIOVA, a fost stabilită competența de soluționare a cauzei având ca obiect constatarea nulității absolute a procesului - verbal din 5 mai 1981, în favoarea Tribunalului Dolj.
S-a reținut că potrivit art.2 pct. 1 lit. f Cod pr. civilă, tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de expropriere și cum obiectul cererii reclamantului îl constituie constatarea nulității actului încheiat în baza unui decret de expropriere, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Dolj.
Prin sentința civilă nr.277 din 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.-, s-a respins cererea formulată de reclamantul - decedat și continuată de moștenitorii și, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local C și Municipiul C - prin Primar.
S-a reținut că transferul dreptului de proprietate a avut loc în momentul stabilirii despăgubirilor acordate pentru imobil și nu în momentul îndeplinirii actului final de executate, care este reprezentat de procesul verbal în discuție.
Pe de altă parte, exproprierea, preluarea abuzivă nu presupune prin definiție acordul de voință, consimțământul persoanei din patrimoniul căreia se face preluarea, pentru a se putea reține că este necesar consimțământul proprietarului pentru valabilitatea actului de preluare.
Chiar și în situația în care s-ar presupune că procesul verbal este nul pentru inexistența semnăturii, problematica modalității de restituire se analizează prin prisma art.11 din Legea nr.10/2001.
În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate invocată de către pârâți prin reprezentant, aceasta este neîntemeiată, fiind promovată după intrarea în vigoare a acestui act normativ, legea menționată reglementând toate situațiile ce privesc restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent în cazul imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Reclamantul nu a invocat dispozițiile art.35 din Legea nr.33/1994, pentru ca cererea promovată să fie considerată inadmisibilă, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr.10/2001.
S-a mai reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către același pârât nu poate fi admisă, calitatea fiind conferită de actul normativ aplicabil în cauză și împrejurarea că Primăria Municipiului C este unitate deținătoare în sensul legii, emițând de altfel dispoziția nr.10181/07.06.2006 prin care s-a soluționat notificarea formulată de către reclamantul.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel reclamanții moștenitori și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Au susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, cu judecata cărora a fost investită, fiind încălcat astfel principiul disponibilității în baza căruia instanța se poate pronunța numai asupra unor lucruri cerute de părți, dar în același timp asupra tuturor lucrurilor cerute de către acestea.
Au arătat că prima instanță, deși a fost investită cu soluționarea a două capete de cerere, s-a pronunțat numai cu privire la cererea în constatarea nulității procedurii de expropriere, fără să examineze capătul de cerere în constatarea nulității procesului - verbal întocmit la 5 mai 1981.
În același timp, apelanții reclamanți au criticat hotărârea instanței de fond cu privire la modalitatea de soluționare a capătului de cerere privind constatarea nulității procedurii de expropriere, învederând că nu s-a avut în vedere faptul că la data exproprierii autoarea reclamanților era decedată și prin urmare, nu-și putea da acordul cu privire la expropriere.
Că mai mult, nu se putea face preluarea din patrimoniul unei persoane, câtă vreme aceasta nu mai avea capacitate juridică de folosință și nici patrimoniu.
Apelul este fondat.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată că Tribunalul Dolja soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. 6 Cod pr. civilă, pronunțând astfel o hotărâre afectată de nelegalitate.
Potrivit dispozițiilor legale citate, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă de necontestat că instanța de judecată are obligația să examineze cererea de chemare în judecată în limitele investirii făcute de părțile implicate în proces, respectiv să cerceteze și să se pronunțe cu privire la toate capetele de cerere formulate prin acțiunea introductivă.
Nepronunțarea asupra unui capăt de cerere formulat de către reclamant prin acțiunea introductivă, echivalează cu necercetarea fondului procesului și atrage nelegalitatea hotărârii pronunțate, cu consecința aplicării dispozițiilor art.297 alin. 1 Cod pr. civilă.
În speță, Tribunalul Dolja fost investit prin precizarea de acțiune formulată de reclamanții moștenitori și, la data de 17 iunie 2006 ( filele 102 - 103 dosar fond ) cu soluționarea a două capete de cerere, respectiv constatarea nulității absolute a procedurii de trecere în proprietatea statului a imobilului situat în C,-, cât și cu constatarea nulității procesului - verbal de preluare încheiat la data de 5 mai 1981.
În raport de investirea făcută, Tribunalul Dolj avea obligația în conformitate cu prevederile imperative înscrise în art. 129 alin. 6 Cod pr. civilă, să examineze pe fond ambele capete de cerere și să se pronunțe cu privire la acestea.
Din considerentele sentinței civile nr.277 pronunțată la 7 octombrie 2008 de Tribunalul Dolj, rezultă că instanța a examinat pe fond numai cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a procedurii de trecere în proprietatea statului a imobilului în discuție, omițând să cerceteze susținerile părților referitoare la nulitatea procesului - verbal de preluare a imobilului, act încheiat la data de 5 mai 1981.
În aceste condiții, Curtea constată că Tribunalul Dolj nu a examinat pe fond cauza cu judecata căreia a fost investit, situație în care în cauză sunt incidente dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod pr. civilă, ceea ce atrage desființarea hotărârii pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Soluția de trimitere spre rejudecare la Tribunalul Dolj se impune în vederea asigurării triplului grad de jurisdicție, dar și pentru ca părțile implicate în proces să beneficieze de un proces echitabil, în acord cu dispozițiile art. 21 din legea fundamentală, dar și cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 297 alin. 1 Cod pr. civilă, se va admite apelul declarat de reclamanții moștenitori și, se va desființa sentința apelată și pe cale de consecință se va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanții reclamanți moștenitori și, împotriva sentinței civile nr. 277 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C - PRIN PRIMAR.
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Dolj.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./7 ex.
04.03.2009
Jud.fond
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
