Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 67
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 2064 din 10 decembrie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au comunicat către intimat motivele de apel și înscrisurile anexate acestora, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Reclamantul a chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului I prin Primar solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea dispoziției de respingere a notificării nr.1554/23.07.2007 a Primarului Municipiului I prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în I,-, atribuirea în natură a imobilului situat în I,-, atribuirea de despăgubiri în conformitate cu normele legale, în condițiile în care imobilul nu poate fi restituit în natură și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că în anul 2001 depus, prin intermediul executorului judecătoresc o notificare la Primăria Municipiului I, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în I,-.
Reclamantul a arătat că, în data de 08.08.2007, a primit de la Primăria Municipiului I dispoziția de respingere a notificării nr.1837N/13.11.2001, pentru următorul motiv:" nu s-a făcut dovada calității de persoane îndreptățite".
consideră respingerea notificării ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Calitatea de proprietari și de persoane îndreptățite a numiților - și rezultă dincolo de orice dubiu din actele depuse la dosarul nr.68898/13.11.2001 a Primăriei Municipiului I, respectiv;
- din decizia nr.887/17.10.1966 a Sfatului Popular al orașului I, prin care imobilul situat în I,-, fost proprietatea (tatăl reclamantului) a fost trecut în proprietatea statului;
- din procesul-verbal din 24.10.1966 în care se precizează că a avut loc predarea-primirea imobilului din I, șos. - nr.14, fost proprietatea.
Reclamantul a mai arătat că, pe de altă parte, el și-a dovedit calitatea de curator prin înscrisurile autentice de instituire a curatelei din data de 05.07.2000, existente la dosarele Primăriei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 26 din Legea 10/2001.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr. 2064 din 10.12.2008, a respins acțiunea promovată de reclamantul, în calitate de curator al părinților săi - și (decedat în timpul procesului) în contradictoriu cu Primăria Municipiului I, prin Primar.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, la data de 19.09.2008, anterior primei zile de înfățișare, mandatara a precizat că înțelege să se judece cu pârâtul Primarul Municipiului I, acesta având calitate procesuală pasivă, ceea ce face de prisos analizarea și pronunțarea pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului
Cu privire la fondul cererii întemeiate pe dispozițiile art. 26 din Legea 10/2001, tribunalul a reținut că, în anul 2001, în calitate de curator al numiților și (), prin mandatar, a depus, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc din I notificarea nr.1837N/2001 la Primăria Municipiului I, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în I,-.
Prin dispoziția nr.1554/23.07.2007 a Primarului Municipiului Iaf ost respinsă cererea de acordare măsuri reparatorii pentru imobil, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada calității de persoane îndreptățite conform dispozițiilor art. 3 al. 1 lit. a coroborat cu dispozițiile art. 4 din Legea 10/2001.
Reclamanții au depus la dosar doar procesul-verbal înregistrat la registratura fostului Consiliu Popular al Orașului I sub nr. 11623/24.10.1966, conform căruia s-a predat, respectiv primit imobilul situat în I,-, fost proprietatea lui, în baza Decretului 111/1951 și a Deciziei Sfatului Popular al orașului I nr.887/17.10.1966 precum și această decizie conform căreia, la data de 17.10.1966 s-a "transmis în administrarea operativă a I imobilul compus din 94 mp construcție și 396 mp teren neconstruit, situat în I, str.- fost proprietar ". În decizia nr. 887/17.10.1966 se face trimitere la sentința civilă nr. 5415/1965 prin care s-a dispus trecerea în patrimoniul statului a imobilului respectiv, în conformitate cu dispozițiile Decretului nr.111/1951.
S-au mai depus la dosar o cerere de demolare din 1941 unui imobil din I,-, formulată de ca urmare a stării în care se afla imobilul după cutremurul din 1940 și procesul-verbal de demolare.
La dosar nu s-a depus nici un act de proprietate cu privire la imobilul din I,- în care să fie înscris ca proprietar (și nici măcar ) deși, în cazul în care ar fi existat, ar fi putut fi obținute de la Arhivele Statului.
Mai mult, reclamantul (decedat în cursul procesului, având ca moștenitori chiar pe reclamanta - și pe curatorul ) nu a făcut dovada certă că este una și aceeași persoană cu, persoana de la care s-a preluat imobilul revendicat.
Este adevărat că în accepțiunea Legii 10/2001, lege cu un caracter reparatoriu, sintagma "acte doveditoare ale dreptului de proprietate" are, asemenea celorlalte acte normative cu caracter asemănător, un conținut mai larg decât cel al noțiunii similare corespunzătoare dreptului comun în materie dar ceea ce este important în accepțiunea legii speciale este de a se stabili exact dacă bunul revendicat s-a aflat în proprietatea notificatorilor. Prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înțeleg orice înscrisuri translative ale dreptului de proprietate, acte juridice care atestă calitatea de moștenitor etc. - extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, orice act emanând de la o autoritate administrativă din acel timp care atestă direct sau indirect că imobilul a aparținut celui care-l revendică sau autorilor lui.
Cum reclamanții nu au produs nici o dovadă în acest sens, în mod corect, Primarul Municipiului I, prin decizie motivată, a respins notificarea nr.1837N/13.11.2001 prin care s-a revendicat imobilul din I,-.
și -, prin curator, au declarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, el susține că în mod neîntemeiat, le-a fost respinsă acțiunea, deoarece dovada dreptului de proprietate a lui asupra imobilului revendicat a fost făcută cu procesul -verbal din data de 24.10.1966, cât și cu decizia nr. 887/17.10.1966.
Apelanții susțin că au depus la dosarul cauzei și declarația de notorietate din care rezultă că este una și aceeași persoană cu, ().
Învederează apelanții că instanța de fond a ignorat probele administrate în cauză și, în special, expertiza topo -cadastrală, care, în baza deciziei nr. 887/1966 și a procesului verbal din 24,10.1966 a identificat imobilul ce le-a aparținut concluzionând că terenul este afectat de servituți legale și de amenajări de utilitate publică (curtea și construcțiile Liceului " ").
Legal citat, Primarul Municipiului I nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate de apelanți, de ansamblul materialului probator administrat în cauză și de prevederile legale incidente, Curtea reține că apelul este întemeiat.
În acest sens, Curtea constată că, prin notificarea înaintată Primarului Municipiului I (fila 7 dosar fond), în calitate de curator al părinților săi - și - a solicitat restituirea imobilului, compus din casă de locuit și terenul aferent, situat în I,-.
Decizia nr. 887 din 17.10.1966 emisă de Consiliul Popular al Orașului Regional I (fila 8 dosar fond) atestă că imobilul ce a fost proprietatea numitului - compus din 94. construcție și 356. teren neconstruit -, situat în I,- a fost transmis în administrarea operativă a Întreprinderii de Gospodărie a Locuințelor și
Din procesul -verbal încheiat la 24.10.1966 între reprezentantul Sfatului Popular Oraș Regional I și cel al I cu ocazia predării -primirii imobilului din I,-, fost proprietatea, rezultă că acesta a trecut în proprietatea statului prin Decretul nr. 111/1951 și în administrarea operativă a I, prin Decizia nr. 887/17.10.1966.
Procesul -verbal înregistrat la sub nr. 4812 din 5.05.1971 atestă că imobilul (construcție) din- a fost casat și demolat.
La data de 27.04.2003, a declarat pe proprie răspundere că este fiul și curatorul lui și că, în România, tatăl său a folosit mai mult numele prenumele "", iar în Israel a folosit prenumele "", care este unul ebraic.
Această declarație este confirmată de certificatul de deces eliberat de Statul Israel din care rezultă că a decedat la 27.12.2004 (fila 69 dosar fond) și de certificatul de calitate de moștenitor nr. 2619/2007 eliberat de Notarial Av & Notar, Israel din care rezultă că, în urma defunctului, decedat la 27.12.2004, a rămas ca moștenitoare -, în calitate de soție supraviețuitoare.
Din certificatul de naștere al apelantului rezultă că părinții acestuia sunt și.
Raportat la aceste înscrisuri, Curtea apreciază că, în prezenta cauză, s-a dovedit, conform art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, calitatea apelanților de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii reglementate de acest act normativ.
Având în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat la instanța de fond și care concluzionează că terenul este ocupat în parte de Curtea și construcția Liceului " " I, iar pe de altă parte se află două stații de transformare electrică cu o platformă betonată pentru intervenții cu macaraua și mijloace de transport la utilajul electric, Curtea reține că acesta este exceptat de la restituirea în natură conform Cap. I pct. 1 lit. a din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001 aprobate prin HG250/2005 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Față de cele ce preced, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul declarat de și - și se va schimba în tot sentința atacată.
Se va admite acțiunea promovată de reclamanți și se va anula dispoziția nr. 1554 din 23.07.2007 emisă de Primarul Municipiului
În baza art. 10 alin. 1,2,8,9 din Legea nr. 10/2001, se va stabili calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent - în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 - pentru imobilul compus din construcție ce a fost demolată și terenul aferent (356.), situat în I,-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 2064 din 10 decembrie 2008 Tribunalului Iași pe care o schimbă în tot.
Admite contestația formulată de și împotriva dispoziției nr. 1554 din 23.07.2007 a Primarului Municipiului I pe care o anulează.
Stabilește calitatea contestatorilor de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent potrivit Titlului VII din legea 247/2005 pentru imobilul compus din casă de locuit ce a fost demolată și suprafața de 356 mp teren situat în I-.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 10 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
07.05.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Elena Gheorghiu