Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 69

Ședința publică din 3 martie 2008

PREȘEDINTE: Andra Corina Botez

JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu

Grefier - - --

Pe fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales în Târgoviște, Bd. -, -.4,.A,.4 jud. D și pârâta Primăria Municipiului Târgoviște prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 885 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în Târgoviște, Bd. - -.4,.A,.4 jud.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25 februarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru azi, data de mai sus, când a dat următoarea soluție.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 3556/25.04.2006, reclamantele, au chemat în judecată pe pârâta Primăria Târgoviște, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 924 mp situat în Târgoviște,- și sancționarea autorității administrației publice locale pentru tergiversarea nejustificată a soluționării notificării.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că la data de 27.07.2001 autorul acestora, a adresat o notificare pârâtei prin care a solicitat restituirea terenului în suprafață de 924 mp, însă pârâta în calitate de deținătoare nu a respectat prevederile Legii nr. 10/2001, în sensul că nu a emis nicio decizie sau dispoziție așa cum prevede art. 23 alin. 1 și s-a mărginit la a le înștiința cu adresa nr. 18284a/2004 ca în termen de 60 de zile să își manifeste în scris opțiunea cu privire la măsurile reparatorii solicitate.

Precizează reclamantele prin memoriul depus la pârâtă și înregistrat sub nr. 24266/15.12.2004 au comunicat acesteia că nu sunt de acord cu măsura de despăgubiri, însă pârâta nici de această dată nu a procedat conform legislației în vigoare, situație în care, având în vedere că de la momentul notificării au trecut aproape 5 ani și nu li s-a emis o decizie legală, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată. De asemenea, au solicitat daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere și cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. 2, art. 23, 24 și 38 alin. 1-2 pct. A și alin. 3 din Legea nr. 10/2001.

Au fost anexate la dosar, în copie, notificarea adresată de pârâtei, actele emise de aceasta în legătură cu notificarea, corespondența purtată cu pârâta și alte autorități ale statului.

Pârâta Primăria Municipiului Târgoviște prin întâmpinarea formulată, conform dispozițiilor art. 115 pr.civ. a solicitat respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect, având în vedere faptul că notificarea reclamantelor a fost soluționată prin dispoziția primarului nr. 3352/24.05.2006.

În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri și expertiza tehnică în specialitatea topografie.

La data de 28.09.2007, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința civilă nr. 885, prin care a admis în parte acțiunea formulată de reclamante, dispunând restituirea în natură a terenului în suprafață de 549,27 mp, situat în Târgoviște,-, jud. D, identificat conform raport de expertiză întocmit de inginer.

S-a menținut acordarea de despăgubiri pentru restul de teren și s-a respins capătul de cerere privind sancționarea pârâtei.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, suprafața de teren liberă este de 549,27 mp, suprafață ce poate fi restituită în natură, întrucât funcțiunea rețelei de canalizare existentă pe teren se păstrează în cazul restituirii, iar rețelele de energie electrică, subterane și supraterane, de asemenea, nu împietează asupra retrocedării în natură a imobilului.

S-a mai reținut că această suprafață de teren nu afectează calea de acces la blocul E 8, situație în care s-a concluzionat că se impune restituirea în natură a imobilului, ce a fost preluat abuziv de către statul român.

Referitor la capătul de cerere privind sancționarea pârâtei pentru tergiversarea soluționării notificării, judecătorul fondului a stabilit că se impune a fi respins, întrucât potrivit dispozițiilor art. 38 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, în cazul autorităților administrației publice locale, constatarea contravențiilor revine prefectului județului.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal prevăzut de art. 284 alin. 1.pr.civ. reclamantele, și și pârâta Primăria Municipiului Târgoviște, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Apelantele-reclamante au susținut că în continuarea terenului de 549,27 mp există o suprafață de teren liberă, care le-ar putea fi restituită în compensare, pentru suprafața ocupată.

S-a mai susținut că instanța de fond nu le-a admis cheltuielile de judecată, constând în onorariu avocat, onorariu expert și taxă judiciară de timbru, situație în care se impune admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii.

Apelul nu a fost motivat în drept.

Apelanta-pârâtă a criticat la rândul său hotărârea sub aspectul măsurii reparatorii dispuse, susținând că în cauză, reclamantele erau îndreptățite să beneficieze doar de despăgubiri, întrucât terenul ce s-a dispus a le fi restituit în natură este afectat de construcții și amenajări de utilitate publică. În acest context, apreciază pârâta, hotărâre a fost dată cu încălcarea art. 10 al. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Apelanta a precizat că terenul restituit aparține domeniului public, conform nr.HG 1350/2001, bunul intrând în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, și anume Decretele nr. 287/6.10.1981 și nr. 294/8.08.1997.

Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 282 și următoarele pr.civ.

Apelanta - pârâtă Primăria Municipiului Târgoviște, în conformitate cu dispozițiile art. 115 și art. 289 alin. 2.pr.civ. a depus întâmpinare față de apelul formulat de reclamante, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, întrucât terenul ce se învecinează cu cel restituit apelantelor a fost înstrăinat de autoarea acestora, prin contract de vânzare-cumpărare nr. 2170/6.10.1975, numitei.

În privința cheltuielilor de judecată, pârâta a arătat că nu s-a plătit taxa de timbru, expertiza a fost efectuată în baza înscrisurilor și evidențelor puse la dispoziție de către primărie, iar cheltuielile pentru onorariul avocatului nu se justifică, în condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte.

Apelantele-reclamante au solicitat prin concluziile orale și scrise formulate, respingerea apelului declarat de pârâtă ca nefondat și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata, prezentă în instanță, a solicitat prin concluziile orale formulate, admiterea apelului declarat de către reclamante și respingerea apelului declarat de către pârâtă.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a normelor procedurale incidente în cauză și având în vedere și actele dosarului de fond, Curtea constată următoarele:

Terenul în suprafață de 924 mp situat în Târgoviște,-, jud. D, solicitat de către reclamante, prin cererea de chemare în judecată, a le fi restituit în natură, (fila 2 dosar fond), a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit la fond de inginer, ale cărui concluzii au fost validate de judecătorul fondului.

Potrivit acestei lucrări tehnice, din terenul solicitat, o suprafață de 23 mp este ocupată de colțul blocului E 8 și de trotuar, o altă suprafață de 350 mp reprezintă trotuar și stradă, 2 mp sunt ocupați de două rigole de scurgere, iar diferența de 549,27 mp este ocupată de o parcare, aflată în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al municipiului Târgoviște, inventar aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 1350/2001, publicată în Monitorul Oficial din 24.04.2002 (fila 135 dosar fond).

Într-adevăr, potrivit hotărârii de guvern menționată și a Hotărârii Consiliului Local al municipiului Târgoviște nr. 163/19.08.1999, terenul pe care este amplasată parcarea, figurează la poziția 77 în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului Târgoviște (fila 138-141 dosar fond), respectiv la poziția 601 în anexa hotărârii de guvern menționată (fila 67 dosar fond).

Totodată, conform adresei nr. 12445/2002 emisă de SC Muntenia Nord (fila 170 dosar fond) și a adresei nr. 12136/22.06.2007 a Târgoviște (fila 166 dosar fond) pe acest teren există rețele electrice atât în subteran cât și în suprateran, respectiv se află amplasată o gură de scurgere pentru apele pluviale și un tub de canalizare care leagă alte două guri de scurgere.

Se impune a se preciza că aceste rețele de utilitate publică ce traversează terenul de 549,27 mp ce le-a fost restituit în natură reclamantelor de către instanța de fond, au fost identificate și poziționate pe schița de plan și de către expertul în completarea sa la raportul de expertiză, lucrare aflată la fila 164-165 dosar fond și care nu a fost contestată de niciuna dintre părțile pricinii.

Pentru stabilirea corectă și logică a situației de fapt și de drept dedusă judecății, se impune a se menționa că terenul în suprafață de 924 mp, ce a aparținut autorului reclamantelor, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4062/22.12.1967 (fila 67 dosar fond) a fost preluat de către statul român, prin Decretul nr. 287/1981 și Decretul nr. 294/1979, exproprierea fiind realizată prin includerea terenului în zona de sistematizare a orașului.

Potrivit notificării aflată la fila 12 dosar fond, autorul reclamantelor a primit pentru terenul expropriat o despăgubire de 1264 lei, iar pentru construcția - casă de locuit ce a fost ulterior demolată, suma de 64.673 lei.

Având în vedere că pe terenul expropriat s-au construit ulterior noi construcții autorizate, identificate prin raportul de expertiză la care s-a făcut trimitere mai sus, norma de drept aplicabilă situației juridice dedusă judecății, este cea statuată de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, potrivit căreia, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, urmând ca pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată de servituțile legale și alte amenajări de utilitate publică ale localității urbane, măsurile reparatorii să se stabilească în echivalent.

Art. 10 al. 3 din cap. II din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr HG- stabilește în sarcina entității învestită cu soluționarea notificării obligația de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile sale și de a verifica destinația actuală a acestuia și a suprafeței sale, pentru a nu afecta căile de acces, respectiv existența pe terenul respectiv a unor trotuare, parcări amenajate, străzi, precum și existența și utilizarea unor amenajări subterane-conducte de alimentare cu apă, gaze, electricitate de mare calibru și altele asemenea.

Textul prevede expres că în cazul în care se constată existența unor astfel de situații, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren disponibile.

Se constată astfel că, raportat la cele menționate în precedent, suprafața de teren de 549,27 mp nu poate fi asimilată unei suprafețe disponibile, astfel cum aceasta este descrisă în textul de lege citat mai sus, constituind o parcare amenajată care aparține domeniului public al municipiului Târgoviște și care este afectat de rețele de utilitate publică.

În acest context, Curtea stabilește că în mod greșit, încălcându-se dispozițiile art. 10 al. 2 din Legea nr. 10/2001 și respectiv ale art. 10 al. 3 din cap.II din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr HG-, instanța de fond a dispus restituirea în natură a acestei suprafețe de teren, deși, potrivit textelor de lege menționate, reclamantele sunt îndreptățite doar la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, astfel cum în mod întemeiat a dispus intimata prin dispoziția nr. 3352/24.05.2006, prin care a constatat dreptul reclamantelor de a beneficia de despăgubiri pentru imobilul format din construcție și teren în suprafață de 924 mp, situat în Târgoviște,-, jud.

Raportat la situația de fapt și de drept reținută, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art. 296 pr.Civ. să admită apelul declarat de pârâtă și să schimbe în tot sentința, respingând ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamante.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată decizia emisă de către pârâtă și stabilind că acțiunea reclamantelor de restituire în natură a terenului și de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată este neîntemeiată, în temeiul dispozițiilor art. 296 pr.Civ. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Târgoviște prin reprezentant legal cu sediul în-, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 885 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în Târgoviște, Bd. - -.4,.A,.4 jud. D și, și, toate cu domiciliul ales în Târgoviște, Bd. -, -.4,.A,.4 jud.

Schimbă în tot sentința, în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantele, și împotriva sentinței civile nr. 885 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâta Primăria Municipiului Târgoviște.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.03.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Andra Corina Botez, Veronica Grozescu

--- - - -

GREFIER

- --

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Red.

Tehnored.

7ex./04.03.2008

3556/2006 Tribunalul Dâmbovița

Președinte:Andra Corina Botez
Judecători:Andra Corina Botez, Veronica Grozescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Ploiesti