Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 71
Ședința publică de la 21 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI cu sediul în comuna, D împotriva sentinței civile nr. 591 din data de 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, str. -, nr. 10,. 20,. A,. 11,. 52 având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL, PRIMARUL COMUNEI, reprezentați de avocat și intimata reclamantă, reprezentată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință după care;
Instanța constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI susține oral motivele scrise în raport de care solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și menținerea dispoziției nr. 294/2001 emisă de Primarul Comunei, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata reclamantă, pune concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Dolj ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
La data de 21.10.2001 reclamanta - a formulat contestație împotriva dispoziției nr.294/2001 a Primarului Comunei jud.D, solicitând restituirea în natură a imobilului compus din construcții și teren aferent în suprafață de 12,8 ha.
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că prin dispoziția primarului i-a fost restituită doar suprafața de 3,49 ha din totalul de 12,8 ha, că imobilul a fost preluat în baza Decretului de expropriere nr.83/1949 și că în acest imobil funcționează Administrația Publică Locală, însă poate fi restituit în natură conform Legii 10/2001.
Printr-o precizare ulterioară, reclamanta a arătat că exproprierea s-a făcut fără titlu valabil, întrucât Decretul de expropriere nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nu avea relevanță calitatea proprietarului în momentul exproprierii.
Prin sentința civilă nr.350/6.05.2005, Tribunalul Dolja admis în parte contestația formulată de reclamanta - și a anulat punctul 1 al dispoziției nr.294/2001 a Primarului com.
A dispus acordarea către reclamantă de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de titluri de valoare sau acțiuni în sumă totală de 1.864.000.000 lei pentru construcțiile casă cu 15 camere și 2 magazii situate în comuna, jud.
Pronunțând această sentință, Tribunalul Dolja reținut că reclamanta a formulat notificare în baza Legii 10/2001 către Primăria com. solicitând acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de lege pentru imobilul situat în com. jud.D, cunoscut sub denumirea de " ", compus din clădirea cu 10 camere, 3 magazii și terenul aferent acestora, de cca. 16 ha.
Că, reclamanta a formulat notificarea în calitate de moștenitoare legală a fostei proprietare a imobilului, --, devenită prin căsătorie, care a fost sora mamei sale,.
Prin dispoziția nr.294/9.10.2001 a Primarului com. s-a respins cererea de retrocedare a imobilului în care funcționează Primăria și magaziile aferente acesteia și s-a retrocedat suprafața de 3,49 ha teren intravilan, învecinat la - drumul comunal, S - râul și, E - drumul comunal iar la - terenul aferent Primăriei.
Din procesul-verbal încheiat la data de 21.03.1949, rezultă că de la autoarea reclamantei, -, au fost preluate în baza Decretului - Lege nr.83/1949, pentru desăvârșirea reformei agrare, o construcție cu 14 camere, mai multe anexe și o suprafață totală de teren de 72 ha.
Preluarea s-a făcut astfel cu titlu valabil, în sensul art.2 alin.1 lit.g din Legea 10/2001, în baza unui act normativ în vigoare, în speță nefiind invocate încălcări ale unor dispoziții ale Decretului -Lege nr.83/1949.
De asemenea, prin expertiza efectuată de expert, au fost identificate construcțiile preluate de la autoarea reclamantei, și anume: casa cu 15 camere, cu demisol și parter și anexele gospodărești.
Întrucât preluarea imobilului s-a făcut cu titlu valabil iar în acesta funcționează Primăria com. jud.D, reclamanta este îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent față de disp. art.61 alin.1 din Legea 10/2001, acestea putând fi doar titluri de valoare sau acțiuni, având în vedere modalitatea de preluare abuzivă, exproprierea în baza Decretului 43/1989 și disp. art.11 alin.8 din Legea 10/2001.
Reclamanta este îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii pentru terenul aferent imobilului, având în vedere disp. art.8 alin.1 din Legea 10/2001, întrucât întregul teren preluat de la autoarea sa în baza Decretului 83/1949 a făcut obiectul aplicării Legii 1/2000, reclamantei fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate funciară asupra suprafeței maxime prevăzută de lege, de 50 ha, care a făcut obiectul procesului-verbal de punere în posesie, depus la fila 153 dosarului.
În consecință, s-a constatat întemeiată doar în parte contestația reclamantei cu privire la măsurile reparatorii prin echivalent ce i se cuvin pentru construcțiile preluate abuziv, a căror valoare totală rezultată din expertiza întocmită de exp., este de 1.864.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, prin procurator, susținând că în mod greșit instanța de fond a respins cererea sa privind restituirea în natură a imobilului construcție, întrucât prin modificările aduse Legii 10/2001, faptul că bunul este deținut de o unitate de interes public, nu mai este un impediment la restituirea acestuia în natură.
În ceea ce privește terenul aferent imobilului, a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că acesta se află sub imperiul Legilor fondului funciar.
Terenul intravilan cade sub incidența Legii 10/2001 și acest punct de vedere este însușit și de instanța de fond, care menține punctul din dispoziția Primarului comunei, prin care se dispune restituirea în natură a suprafeței de 3,49 ha teren intravilan.
Sub aspectul întinderii terenului intravilan recunoscut de către instanța de fond, apelanta-reclamantă a formulat critici în sensul că nu s-au administrat probatorii suficiente, insistând asupra efectuării unei expertize de specialitate, pentru a se concluziona cert cu privire la întreaga suprafață de teren intravilan la care este îndreptățită apelanta.
Instanța nu a administrat probatorii și nu cercetat pe fond cererea cu privire la retrocedarea terenului intravilan aferent imobilului casă de locuit și anexe gospodărești.
Prin decizia civilă nr.301 din 06.04.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr.5675/CIV/2005 a fost admis apelul declarat de apelanta-reclamantă, desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că tribunalul a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, acesta având obligația să cerceteze fondul litigiului, atât în ceea ce privește construcțiile ce au făcut obiectul notificării formulată de reclamantă, dar și în ceea ce privește terenul intravilan aferent acestor construcții.
În considerentele hotărârii apelate s-a reținut că terenul aferent imobilului nu a făcut obiectul Legilor fondului funciar și că în atare situație sunt aplicabile disp. art.8 alin.1 din Legea 10/2001.
Implicit, tribunalul a respins cererea reclamantei în ceea ce privește retrocedarea terenului intravilan aferent construcțiiilor ce au format obiectul notificării la Legea 10/2001, ca inadmisibilă.
Cu toate acestea, prin soluția pronunțată a anulat numai punctul 1 al dispoziției nr.294/2001 a Primarului comunei, referitor la cererea reclamantei privind retrocedarea construcției, menținând dispoziția citată cu privire la punctul 2 al acesteia, prin care s-a dispus retrocedarea suprafeței de 3,49 ha teren intravilan, aferent Primăriei, jud.
În aceste condiții, tribunalul a recunoscut că terenul intravilan a cărui retrocedare o solicită reclamanta, face obiectul Legii 10/2001.
De altfel, procesul-verbal de punere în posesie nr.240, face dovada faptului că în procedura specială a legilor fondului funciar s-a dezbătut numai problema terenului arabil pretins de către reclamantă, acesteia fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate pentru 50 ha, pentru care s-a și făcut punerea în posesie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la nr-, cu prim termen la 26 iunie 2006.
În rejudecare, s-a solicitat de către reclamantă încuviințarea probei cu expertiza topo, având ca obiective identificarea și măsurarea terenului în suprafață de cca.12 ha situate în intravilanul com. identificarea parcelelor înstrăinate sau date în folosință către terți, stabilirea regimului juridic al terenului și al deținătorului actual, probă încuviințată de către instanță.
Totodată, s-a solicitat de către reclamantă și proba cu expertiza construcții având ca obiectiv identificarea și evaluarea construcției solicitată prin notificarea formulată de reclamantă.
Raportul de expertiză în specialitatea topografie a fost depus la dosarul cauzei de către expertul, formulându-se obiecțiuni la raportul de expertiză de către pârâți, în sensul că în raportul de expertiză se menționează că pe terenul în litigiu se găsesc 6 magazii din cărămidă, în timp ce pe schița întocmită de expert se găsesc evidențiate 3 magazii pe latura de sud.
Se arată că nu a fost identificat nici în raport și nici în schița întocmită suprafața de 18.500mp. teren care aparține primăriei și 4000 mp. teren târg comunal, suprafețe la care face referire expertul și care figurează în domeniul public al com. obiecțiunile fiind încuviințate de către instanță.
Răspunsul la obiecțiuni a fost depus la termenul din 13.06.2007, părțile fiind de acord cu conținutul acestuia.
Raportul de expertiză tehnică construcții a fost depus la dosarul cauzei de către exp., formulându-se obiecțiuni de către pârâții Cons.Local și Primarul com. în sensul că nu au fost evaluate cele trei magazii existente pe teren.
Obiecțiunea formulată de către pârâți a fost respinsă de către instanță, apreciindu-se că față de obiectul cererii de chemare în judecată, "restituire în natură a întregului imobil, compus din teren și construcții", evaluarea celor 3 magazii este irelevantă.
Prin sentința civilă nr.591 din 17 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația formulată de reclamantă anulându-se punctul 1 al dispoziției nr.294/9.10.2001 emisă de Primarul Comunei.
S-a dispus restituirea în natură a construcției compuse din 14 camere, 4 holuri, terasă, prispă, terasă intrare și a celor 3 magazii, fiecare având câte 2 compartimente, așa cum au fost individualizate în raportul de expertiză întocmit de exp..
S-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 87.170.63 mp. individualizate între punctele 46-49-52-53-20-21-23-24-26-27-38-B-46.
S-a menținut restul dispoziției, pârâții fiind obligați la 3391 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pronunțându-se astfel instanța de apel a analizat cu prioritate, potrivit art.137 pr.civ. excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj în ceea ce privește soluționarea în primă instanță a litigiului, întrucât terenurile solicitate ar face obiectul Legii 18/1991, constatând că excepția este nefondată.
Dispozițiile art.8 din Legea 10/2001, au caracter de complinire în raport de dispozițiile speciale cuprinse în celelalte legi de reparatorii, statuând că sub incidența Legii 10/2001 nu intră terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data preluării precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin legile fondului funciar.
Deci, caracterul reparatoriu al Legii 10/2001 acoperă și acele terenuri din intravilan care până la intrarea în vigoare a legii (14.02.2001) nu au fost restituite persoanelor îndreptățite, cu condiția ca terenul să fie intravilan, să fi fost preluat abuziv de către stat și să nu fi fost restituit.
Sub acest aspect, raportul de expertiză întocmit în cauză, a stabilit că terenul în litigiu este teren intravilan situat în com. fiind preluat în temeiul Decretului de expropriere nr.83/1949 (art.2, art.10, art.11 din Legea 10/2001).
În consecință, instanța a respins excepția de necompetență materială a tribunalului invocată de către pârâți, ca nefondată.
Analizând contestația formulată de contestatoarea -, instanța a constatat că aceasta este întemeiată în parte.
Prin dispoziția 294/9.10.2001, a fost retrocedată contestatoarei suprafața de 3,49 ha, fiind respinsă cererea de restituire a imobilului în care funcționează Primăria și magaziile aferente imobilului.
Terenul în suprafață totală de 72 ha și construcția compusă din 14 camere și anexe a fost preluat în temeiul Decretului de expropriere 83/1949 de la --, reclamantei (proces-verbal încheiat în 21.03.1949).
Potrivit art.11 alin.1 din Legea 10/2001 imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite dacă nu au fost înstrăinate cu respectarea dispozițiilor legale.
Raportul de expertiză întocmit de expertul, având ca obiective identificarea și măsurarea terenului în suprafață de 12,8 ha, a individualizat terenul în litigiu, constatând că pe acest teren se mai află următoarele construcții: clădirea Primăriei, 6 magazii din cărămidă și o aparținând SC SRL, și SC SRL.
Totodată, expertul a verificat dacă persoanele fizice și juridice care ocupă terenul în suprafață de 12,8 ha, dețin acte de proprietate pentru acesta.
Din raportul de expertiză rezultă că brutăria SC SRL, proprietatea lui Toană a dobândit terenul și construcția de la Primăria în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr.859/28.04.2004.
Prin urmare, deși Primăria cunoștea că reclamanta a formulat notificare prin care solicita terenul care a aparținut autoarei sale a înstrăinat acest teren unei terțe persoane.
În privința lui expertul a reținut că acesta a prezentat titlul de proprietate pentru un teren în suprafață de 600 mp. însă în realitate suprafața ocupată de această persoană este de 1086,50 mp.
SC SRL deține o construcție de scândură cu destinația bufet, amplasată pe un teren în suprafață de 293,42 mp. pentru care nu deține acte.
Totodată, potrivit art.16 din Legea 10/2001, așa cum a fost modificată, în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr.2 lit.a, foștilor proprietari sau după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă până la 3 ani.
În anexa nr.2 figurează la punctul 3 și imobilele ocupate de instituții publice inclusiv de primării, fapt care justifică restituirea în natură a imobilului teren și construcții ocupat de Primăria com.
Sub acest aspect, față de disp. art.11 din Legea 10/2001, instanța a apreciat că este întemeiată cererea reclamantei prin care a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 87170,63 mp. individualizat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de exp..
În ceea ce privesc construcțiile situate pe teren, deși contestatoarea a solicitat restituirea construcției așa cu a fost individualizată în raportul de expertiză, instanța având în vedere că cererea de chemare în judecată a vizat un imobil alcătuit din 14 camere și nu din 15 camere cum a stabilit expertul, a admis în parte contestația și a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 87170,63 mp. precum și a construcției alcătuită din 14 camere, 4 holuri, prispă, terasă, terasă intrare demisol și a celor 3 magazii, fiecare având câte două compartimente.
Împotriva acestei sentințe au declarat și motivat apel în termen pârâții Consiliul Local și Primarul comunei considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Apelanții susțin că imobilele solicitate de intimata reclamantă nu fac obiectul Legii 10/2001, neregăsindu-se în dispozițiile art.2 ale acestui act normativ, fiind preluate în baza Decretului - lege nr.83/1949, ci în Legea 18/1991 așa cum a fost modificată și completată.
Se mai invocă de apelanți faptul că instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea acestora prin care au solicitat conform art.16 alin.1 din Legea 10/2001 ca în măsura în care se va admite acțiunea reclamanta să fie obligată la menținerea afectațiunii pe o perioadă de 3 ani.
Arată că imobilele revendicate -construcții și teren- fac parte din domeniul public al comunei fiind afectate excusiv și nemijlocit activităților de interes public.
O ultimă critică vizează faptul că în mod nelegal instanța de fond a dispus restituirea în natură a unor terenuri proprietate privată ce aparțin cu titlu valabil unor persoane ce nu sunt parte în cauză, respectiv terenurile proprietatea numiților G și.
Apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Examinându-se prima critică invocată de apelanții pârâți, se constată că este lipsită de temei, întrucât prin decizia civilă nr.301 din 06 aprilie 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, această chestiune a fost tranșată, stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat faptul că în mod greșit a fost respinsă ca inadmisibilă contestația promovată de reclamantă, în ceea ce privește restituirea terenului, în condițiile în care era vorba de teren intravilan ce făcea obiectul Legii 10/2001, așa încât, se impunea cercetarea în fond a pricinii, considerent pentru care,desființându-se sentința dosarul a fost trimis spre rejudecare Tribunalului Dolj.
Cum această hotărâre nu a fost recurată această problemă nu mai poate fi pusă în discuție căci s-ar înfrânge autoritatea lucrului judecat.
De altfel, potrivit art.2, art.8 și art.10 coroborate cu art.11 din Lg.10/2001, fac obiectul acestui act normativ terenurile intravilane preluate abuziv de către stat și nerestituite până la apariția acestei legi, terenurile expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate urmând a se restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale.
Mai mult, chiar apelanții intimați recunosc incidența în speță a prevederilor Lg.10/2001, de vreme ce prin dispoziția contestată, nr.294/9 oct.2001 emisă de Primarul comunei s-a dispus retrocedarea către intimata reclamantă a unei părți din terenul în cauză.
În ceea ce privește susținerea apelanților intimați în sensul că imobilul este afectat unor activități de interes public se constată că este lipsită de temei legal, față de prev.art.16 din Lg.10/2001, așa cum a fost modificată, neconstituind un impediment la retrocedare.
Este fondat motivul de apel invocat de apelanții intimați, referitor la faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cererea acestora, prin care au solicitat ca, potrivit art.16 alin.1 din Lg.10/2001, în măsura în care se va admite acțiunea, reclamanta să fie obligată la menținerea afectațiunii pe o perioadă de 3 ani.
Potrivit acestui text de lege, în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa 2 lit.a care face parte integrantă din lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestuia li se restituie imobilul în proprietate, cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de 3 ani.
Ca atare, în conformitate cu dispozițiile legale susmenționate, urmează a se îndrepta această omisiune a instanței de fond, în sensul stabilirii în sarcina intimatei reclamante a obligației prevăzute de art.16 din Lg.10/2001.
În ceea ce privește susținerea apelanților intimați în sensul că imobilul este afectat unor activități de interes public se constată că este lipsită de temei legal, față de prev.art.16 din Lg.10/2001, așa cum a fost modificată, neconstituind un impediment la retrocedare.
Referitor la ultima critică invocată de apelanții intimați se constată că din eroare instanța de fond, deși a stabilit în mod corect că intimata reclamantă este îndreptățită a-i fi restituită suprafața totală de 87.170,63 mp. procedând la individualizare a menționat greșit vecinătățile terenului, incluzând și două terenuri ce aparțin unor persoane care nu au figurat ca părți în prezenta cauză și a căror proprietate nu este contestată, respectiv G și.
Ca atare, urmează a fi îndreptată și această greșeală a instanței de fond, în sensul menționării corecte a vecinătăților terenului restituit în natură intimatei reclamante, vecinătăți ce se regăsesc în schița anexă raportului de expertiză.
Așa fiind, urmează ca potrivit art.296 pr.civ. să se admită apelul declarat de apelanții pârâți, schimbându-se în parte sentința primei instanțe, în sensul menționării că terenul restituit în natură intimatei reclamante, în suprafață de 87.170,63 mp. este individualizat între punctele 46-49-52-53-A-21-23-24-26-27-38-B-46, conform schiței anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic (fila 86 dosar fond nr.).
Se va stabili în sarcina intimatei reclamante obligația prev.de art.16 din Lg.10/2001, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL COMUNEI cu sediul în comuna, D împotriva sentinței civile nr. 591 din data de 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, str. -, nr. 10,. 20,. A,. 11,. 52 având ca obiect legea 10/2001.
Schimbă sentința menționată în parte, în sensul că terenul restituit în natură, intimatei reclamante, în suprafață de 87.170,63 mp. este individualizat între punctele 46-49-52-53-A-21-23-24-26-27-38-B-46, conform schiței anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic.
Stabilește în sarcina intimatei reclamante obligația prevăzută de art.16 din Lg.nr.10/2001.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Februarie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
27.02.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/6 ex.
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Maria Cumpănașu
