Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

decizia civilă nr.73/Ap Dosar nr-

Ședința publică din data de 25 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu

Grefier: - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat dereclamantulîmpotriva sentinței civile nr.162 din data de 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 11 mai 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la 18 mai2009, apoi pentru astăzi 25 mai 2009.

CURTEA:

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 162/17.02.2009, Tribunalul Covasnaa respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Orașul C prin Primar, având ca obiect anularea dispoziției nr. 305/2006, restituirea în natură a imobilului înscris în nr. 4962 C, nr. top 1823, 1824 sau acordarea măsurilor de reparație prin echivalent.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul, în calitate de moștenitor al bunicii sale, prin reprezentarea autorului comun și colateral, s-a adresat prin notificarea nr. 314/2001 pârâtei, solicitând despăgubiri în echivalent prin compensare cu alte terenuri și construcții pentru terenul și clădirea care au aparținut antecesoarei sale, situate în intravilanul orașului C, str. -, unde se află sediul Ocolului Silvic Cum o parte din teren, în suprafață de 7.053 mp se află ocupată de clădirea Școlii Generale din localitate, reclamantul s-a adresat prin notificarea nr. 316/2001 acestei unități școlare, solicitând despăgubiri sau teren în schimb.

Prin dispoziția atacată, Primarul orașului Car espins cererea de restituire în natură a terenului care a aparținut autoarei reclamantului, pe considerentul că edificatul a fost demolat iar imobilul neconstruit este ocupat de Școala Generală și de clădirea sediului administrativ al Ocolului Silvic

Tribunalul a statuat că soluția adoptată prin dispoziție, de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor bănești, corespunde prevederilor art. 10, art. 26 din Legea nr. 10/2001, nefiind posibilă acordarea unor terenuri în compensare câtă vreme unitatea administrativ-teritorială nu dispune de terenuri disponibile.

Au fost respinse pe acestă cale pretențiile reclamantului de restiturie în natură a terenului, formulate la data de 09.09.2006, pe considerentul că acestea depășesc limitele pretențiilor din notificare.

Împotriva hotărârii a declarat apel reclamantul, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul anulării dispoziției atacate, restituirii în natură a imobilului în litigiu, iar pentru construcțiile demolate să îi fie atribuite construcțiile edificate pe teren, ori - în subsidiar - alte imobile în compensare.

În dezvoltarea criticilor căii de atac se învederează, sub un prim motiv, că prima instanță nu a avut în vedere adresa cu nr. 20/D/232/ din 18.04.2007, din care rezultă că imobilele au fost preluate de stat fără titlu, împrejurare față de care autoarea reclamantului nu și-a pierdut calitatea de proprietar al imobilelor preluate, caracterul special al preluării, fără titlu, instituind obligativitatea restituirii acestora.

Pe de altă parte, se susține de către apelant că este lipsită de relevanță împrejurarea că pe imobilul în litigiu se află edificate construcții, după cum este subliniată nelegalitatea dispoziției prin care se propun măsuri reparatorii prin echivalent, soluție care privește doar terenurile preluate cu titlu.

Hotărârea primei instanțe, în opinia apelantului, aduce atingere dreptului fundamental al părților la un proces echitabil, prin faptul că s-a recunoscut eficiența titlului statului, susținut ca fiind nul, față de titlul valabil al autoarei reclamantului, soluția de respingere fiind nelegală și netemeinică și pentru faptul că scopul pentru care statul a procedat la deposedarea imobilului, cel al amenajării unei piețe publice, nu s-a realizat.

În fine, o ultimă critică este îndreptată asupra valorii probatorii date de tribunal adresei eliberate de intimat, al cărei conținut relevă inexistența unor terenuri disponibile a forma obiectul acordării unor măsuri în echivalent.

Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor invocate, curtea apreciază apelul ca nefondat.

Potrivit extrasului de carte funciară (fila 53 dosar prima instanță), proprietar asupra imobilului în litigiu, înscris în nr. 9358 C, nr. top 1823, 1824, casă, curte și grădină în suprafață totală de 7035 mp, este Statul Român, cutitlu de drept naționalizare, dreptul de administrare revenind fostei Întreprinderi Forestiere Tg. Natura reală a evidenței imobiliare relevă natura trecerii imobilului în litigiu, care a aparținut antecesoarei reclamantului, defuncta, în proprietatea statului cu titlu, în concret, de naționalizare, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate de către stat în perioada de referință. Așadar, susținerea reclamantului apelant, potrivit căreia instanța nu a avut în vedere preluarea fără titlu a imobilului de către stat nu poate fi primită, pentru argumentele prezentate, în speță putând fi puse în analiză caracterele nevalabile ale titlului în temeiul căruia statul și-a intabulat dreptul de proprietate.

Prin dispoziția nr. 305/2006, intimatul a constatat că pe terenul în litigiu casa care a aparținut defunctei a fost demolată iar pe imobil s-au edificat construcții, Școala Generală și clădirea administrativă a Ocolului Silvic C, propunerile de acordare a titlurilor de despăgubiri fiind în conformitate cu prevederile art. 10, art. 26 din Legea nr. 10/2006, modificată. Recunoașterea acestei forme de reparație corespunde, după cum a nuanțat și prima instanță, principiului disponibilității ce caracterizează procedura civilă, regulă la adăpostul căreia reclamantul a solicitat, prin însăși obiectul notificărilor, despăgubiri în echivalent, compensarea cu alte terenuri din cele aflate la dispoziția intimatului (filele 48, 52 din dosarul tribunalului). Or, potrivit anunțului înregistrat sub nr. 619/2006, primarul intimatului aducea la cunoștință publică faptul că pe raza unității administrativ-teritoriale nu există terenuri disponibile care să poate forma obiectul pretențiilor Legii nr. 10/2001.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, urmează fi respins apelul și a păstra hotărârea atacată.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge apelul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 162/17.02.2009 a Tribunalului Covasna, pe care o păstrează.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./25.06.09

Tehnored.AN/1.07.09-4 ex.

Jud.fond

Președinte:Daniel Marius Cosma
Judecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Brasov