Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 73/
Ședința publică din 11 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanta reclamantă, cu domiciliul procesual ales în C,- ( la " și Asociații), în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediile în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1254 din 7.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelata reclamantă reprezentată de d-na avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 2394/10.02.209 și intimații pârâți, reprezentați de d-na avocat potrivit delegației din 11.03.2009 de substituire a d-nei avocat.
Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
Apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Avocatul apelantei reclamante depune la dosarul cauzei, în susținerea apelului, copia sentinței civile nr. 11250/2004 a Judecătoriei Constanța prin care s-a restituit reclamantei contravaloarea obiectelor din aur confiscate de la autorul acesteia în baza sentinței penale nr. 488/19.05.1960 a fostului Tribunal Popular al Orașului
Reținând că părțile nu mai au alte înscrisuri de depus la dosar ori cereri prealabile de formulat, instanța, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod pr. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Având cuvântul pentru apelanta reclamantă, apărătorul acesteia solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței și admiterea acțiunii pentru că în mod greșit instanța de fond a analizat cauza din perspectiva art. 2 lit. "b" din Legea 10/200. Instanța trebuia să analizeze pricina din perspectiva tuturor ipotezelor prevăzute de art. 2 din Legea 10/2001. Faptul că autorul apelantei a fost condamnat penal și ca efect al condamnării a suferit confiscarea totală a averii nu este suficient pentru a considera că cererea ar trebui soluționată prin raportare la art. 2 lit."b" din Legea 10/2001.
Autorul reclamantei a fost condamnat pentru o infracțiune prev. de Legea 284/1947 și în funcție de acest act normativ instanța trebuia să constate existența sau nu a unui titlu valabil în favoarea statului. Este greu de imaginat în ce măsură confiscarea întregii averi poate duce la realizarea efectului educativ al pedepsei. Confiscarea aurului și a valutei, ca mijloace ce au contribuit la săvârșirea infracțiunii, ar putea avea o logică juridică însă confiscarea întregii averi și sărăcirea condamnatului pare o măsură excesivă, nu se poate susține că această confiscare a fost legală și temeinică și în concordanță cu activitatea săvârșită de autorul reclamantei.
Având cuvântul pentru intimații pârâți, avocatul acestora pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat întrucât instanța de fond s-a raportat la dispozițiile speciale ale Legii 10/2001 și a constatat că nu sunt îndeplinite aceste condiții. În raport de prevederile Legii 10/2001 nu s-a făcut dovada că a fost vorba despre o preluare abuzivă a imobilului ce se solicită a fi restituit. De altfel, autorul reclamantei nu a făcut nici un demers pentru a obține repararea dreptului său deși avea mijloacele necesare pentru a obține anularea acelei hotărâri judecătorești de condamnare.
Solicită obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
În replică, avocatul apelantei reclamante susține că instanța poate și trebuie să cenzureze și hotărârea judecătorească și să analizeze puterea titlului statului, indiferent dacă acesta este o hotărâre judecătorească.
Instanța rămâne în pronunțare asupra apelului.
CURTEA
Asupra cererii de apel;
eclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local constanța și Municipiul C prin Primar, restituirea în natură a imobilului situat în C- județul și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii s-a arătat că imobilul a fost deținut de autorul, dobândit în timpul căsătoriei cu soțul său, de la Comuna C prin actul de vânzare cumpărare nr. 2853/11.11.1915. În același an, potrivit autorizației de construcție nr. 8121/21.08.1915, autorul a edificat o construcție pe care ulterior au înstrăinat-o mamei reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 488/19.05.1960, s-a dispus condamnarea tatălui reclamantei la pedeapsa cu închisoarea pentru o infracțiune politică și s-a dispus confiscarea tuturor bunurilor mobile și imobile.
Ulterior, în baza deciziei nr. 1466/31.12.1960 s-a dispus trecerea în proprietatea statului a imobilului solicitat și în administrarea fostului, fiind afectat de contracte de închiriere și posibil de restituit în natură.
Soluționând cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat sentința civilă nr. 1254 din 7.11.2008 prin care a respins acțiunea reclamantei, formulată în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local C și Municipiul C prin Primar, ca nefondată.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 500 de lei cheltuieli de judecată către pârât.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, se reține că una din condițiile esențiale cerute de Legea 10/2001, și anume aceea de persoană îndreptățită la restituirea imobilului, este îndeplinită în cauză în privința reclamantei.
În calitate de persoană îndreptățită la restituirea imobilului, reclamanta a formulat în termenul legal cerere, notificare prin intermediul unui, fără a primi de la această dată și până în prezent răspuns la notificare, ceea ce relevă un refuz al autorității administrative de a restitui imobilul, concluzie pe care instanța supremă a stabilit-o în nenumărate cazuri de speță. În aceste condiții reclamanta este îndreptățită la formularea direct a cererii în fața instanței competente, datorită liberului acces la justiție pe care legea fundamentală îl prevede pentru orice persoană.
O altă condiție care trebuie îndeplinită de reclamantul dintr-o astfel de cerere, este aceea ca imobilul să fie sub incidența legii speciale. Sub acest aspect se constată că autorul reclamantei a deținut cu titlu valabil imobilul, edificat pe baza autorizației de construcție emisă de autoritatea competentă de la acel moment, ulterior fiind trecut în proprietatea statului în temeiul unei sentințe de condamnare prin care s-a confiscat averea condamnatului.
Până la momentul formulării prezentei cereri, reclamanta și autorii săi nu au formulat nici o cerere de revizuire a sentinței penale a autorului, condiție necesară pentru reabilitarea fostului condamnat, pentru constatarea nevinovăției sale.
Împotriva sentinței civile a tribunalului a declarat apel reclamanta, criticând soluția ca fiind nelegală sub următoarele aspecte:
Astfel, deși instanța a recunoscut calitatea apelantei de persoană îndreptățită, precum și titlul valabil al autorului, cererea s-a respins.
Împrejurarea că autorul reclamantei a fost condamnat penal - condamnare cu caracter politic, în baza infracțiunii prevăzute de Legea nr. 284/1947 - și s-a dispus confiscarea averii, instanța, nu analizează caracterul abuziv al legii și faptul că nu este în conformitate cu Constituția și art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului proclamată în 10.12.1948.
Sub un alt aspect soluția este criticabilă și cu privire la analiza legalității titlului statului și compararea titlurilor, invocându-se și decizia civilă nr. 5006/26.11.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia instanțele judecătorești au fost investite cu puterea și competența de a analiza și compara titlul statului în raport cu legea în baza căreia a fost emis, fără a face distincție care anume organ al statului a emis titlul.
În acest sens, potrivit art. 6 din Legea nr. 213/1998, instanța trebuia să analizeze valabilitatea titlului, constând în acest caz într-o hotărâre judecătorească și să verifice dacă preluarea s-a făcut cu titlu valabil sau nu. Cum preluarea este abuzivă se impune acordarea de măsuri reparatorii.
Întrucât nu a existat o justă despăgubire, preluarea de către stat a întregii averi a autorului apelantei se circumscrie noțiunii de abuzivă având o sorginte politică.
Examinând motivele de apel și verificând probele administrate și limita de investire, instanța constată că apelul este nefondat în baza reglementărilor legii speciale de acordare de măsuri reparatorii, în cazul bunurilor preluate abuziv de stat.
Astfel, corect instanța de fond a stabilit că reclamanta, îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001, privind calitatea de persoană îndreptățită.
Referitor la obiectul notificării, se reține că prin hotărâre penală, autorul apelantei a fost condamnat pentru infracțiune de natură politică săvârșită ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist și la confiscarea averii.
În această situație, instanța civilă, în fața unei hotărâri penale definitive și a unei decizii de preluare în proprietatea statului a imobilului, nerevizuită și necontestată până în prezent, constată că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele Legii 10/2001.
În raport de prevederile Legii nr. 10/2001, nu s-a făcut dovada că este vorba de preluare abuzivă a imobilului, pentru a fi restituit, întrucât reclamanta sau autorii săi nu au făcut demersuri pentru a obține repararea dreptului lor, existând mijloace legale pentru a obține anularea hotărârii judecătorești de condamnare penală politică și de confiscare a averii.
Urmează ca în baza art. 296 Cod pr. civilă să respingă ca nefondat apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelanta reclamantă, cu domiciliul procesual ales în C,- ( la " și Asociații), în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediile în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1254 din 7.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud.
3.04.2009
Dact.gref.
6 ex./3.04.2009
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Paulina Georgescu
