Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 73/A/2008 | |
Ședința publică 11 martie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan | - - |
GREFIER: | - - |
S-au luat spre examinare aplul declarat de reclamanții -, - ȘI - împotrivasentinței civile nr. 425 din 4 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, se prezintă reprezentanta reclamanților-apelanți -, - și -, avocat, în substituirea d-lui avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtului-intimat Primarul Municipiului C-
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat și motivat în termen legal, s-a comunicat intimatului și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 5 martie 2009, s-a depus la dosar din partea Primăriei municipiului C-N, răspunsul la adresa instanței, dispusă la termenul anterior (fila 15 din dosar).
La termenul de azi, reprezentanta reclamanților-apelanți depune la dosar delegația de substituire și copia chitanței prin care se atestă plata onorariului avocațial.
Curtea, din oficiu, în temeiul prevederilor art. 294 Cod procedură civilă, pune în discuția reprezentantei reclamanților apelanți excepția inadmisibilității modificării obiectului cererii în apel, întrucât criticile aduse sentinței apelate vizează nulitatea contractului de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 1, iar obiectul acțiunii este plângere împotriva dispoziției de restituire.
Reprezentanta reclamanților-apelanți pune concluzii în sensul respingerii excepției întrucât apreciază că în apel nu s-a formulat o cerere nouă ci se impune anularea dispoziției pentru motivele invocate în scris.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat, sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta reclamanților-apelanți solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat în scris, cu consecința schimbării în tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, potrivit chitanței depuse la dosar
CURTEA
Prin sentința civilă nr.425 din 4 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții, - și -, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții l-au notificat pe Primarul municipiului C-N, în temeiul Legii nr.10/2001, personal sau prin antecesorii lor, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în C-N, nr.19, înscris în CF nr.1456, nr.top 218, iar în cazul în care nu este posibil, acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale.
Prin dispoziția nr.687 din 11.01.2007, emisă de Primarul municipiului C-N, s-a dispus restituirea în natură a terenului curte în suprafață de 93 mp, nr.top 218/3, cu asigurarea servituții de trecere și apartamentele nr.3 și 4. Pentru apartamentul nr.1 și pentru terenul construit aferent acestuia din top nr.218/1 și pentru terenul cu nr.top 218/2, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, iar pentru apartamentul nr.2 s-a transmis dosarul unității deținătoare, respectiv Societatea Națională Poșta Română SA, în favoarea reclamanților în cotă de 10/12 parte și - și - în cotă de câte 1/12 parte fiecare, respingându-se notificările nr.208-212/2001 formulate de și, pentru același imobil, situat în C-N, nr.19.
Imobilul revendicat a trecut în proprietatea Statului Român, în temeiul Decretului nr.92/1950 și a Deciziei nr.3086/120/IV din 19.09.1959 a Sfatului Popular al orașului
Ulterior, prin încheierea de carte funciară nr.2125/1999, imobilul a fost împărțit în imobilele cu nr.top nou 218/1 teren cu construcții în suprafață de 244 mp, nr.top nou 218/2 teren cu construcții în suprafață de 325 mp și nr.top nou 218/3 teren în suprafață de 93 mp. Imobilul cu nr.top 218/1 s-a transcris în CF colectivă nr.- și CF individuală nr.- în favoarea Statului Român, nr.top 218/2 s-a transcris în CF nr.- nou-înființată în favoarea Statului Român, iar nr.top 218/3 s-a reînscris în CF nr.1456.
Pe terenul înscris în CF nr.- C-N, nr.top 218/2, s-au edificat construcțiile casă compusă din sală de restaurant cu autoservire, o bucătărie, 2, 2 spălătorii, 4 WC-uri, o cameră de duș, cu suprafața utilă de 304,37 mp, aflate în proprietatea Statului Român și în administrarea operativă Consiliului local al municipiului C-N, ulterior trecând în proprietatea Întreprinderii de Alimentație Publică, apoi la SC SA C-N, iar aceasta din urmă înstrăinând imobilul către SC SRL C-N prin contractul nr.1322/1999. La rândul său, imobilul cu nr.top 218/1 apartamentul nr.1, a fost înstrăinat în baza Legii nr.112/1995, iar apartamentul nr.2 se află în proprietatea Societății Naționale Poșta Română SA, conform HG nr.451/1991.
Într-un alt proces, prin decizia civilă nr.173/A/2006 a Curții de APEL CLUJ, rămasă irevocabilă prin decizia nr.131/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a constatat nulitatea absolută a titlului Statului Român și a înscrierii de sub B8 din CF nr.1456 C-N, cu titlu de naționalizare imobilului în baza încheierii de CF nr.6113/1959, menținându-se restul dispozițiilor sentinței civile nr.340/2000 a Tribunalului Cluj.
De asemenea, prin decizia nr.6689/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a reținut că pe parcela cu nr.top 218/1 există o casă cu 4 apartamente, dintre care apartamentele nr.3 și nr.4 pot fi restituite în natură, în ceea ce privește apartamentul nr.1 nu s-a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare, iar apartamentul nr.2 a fost dobândit de Direcția Regională de Poștă C, în baza HG nr.451/1996.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții -, - și, solicitând schimbarea ei în totalitate și admiterea cererii lor de chemare în judecată.
În motivarea apelului, reclamanții au susținut că prin decizia civilă nr.173/A din 31.05.2006 a Curții de APEL CLUJ, s-a constatat nulitatea absolută a titlului Statului Român și a înscrierii din CF nr.1456 C-N, nr.top 218, cu titlu de naționalizare. Nulitatea actului principal, atrage și nulitatea actelor subscecvente, respectiv a contractelor de vânzare-cumpărare, care sunt lovite de nulitate absolută prin, raportare la prevederile art.12 lit.a) din HG nr.11/1997.
Cumpărătorii au fost de rea-credință, deoarece știau că imobilul a făcut obiectul Legii nr.112/1995, iar hotărârea emisă în temeiul acestei legi, le acorda reclamanților dreptul să o atace, or nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Era firesc ca subdobânditorii să depună o minimă diligență în sensul consultării evidențelor ținute pe marginea Legii nr.112/1995. Cererea de restituite în natură a întregului imobil a fost publică și opozabilă tuturor cumpărătorilor.
Procedura de aplicare a Legii nr.112/1995, a fost publică și l-a implicat pe Consiliul local al municipiului C-N, unde s-a depus cererea de revendicare a imobilului, care în calitate de autor a propunerii de respingere a cererii de restituire în natură, a fost și el de rea-credință. Chiar dacă acțiunea nu a fost notată în cartea funciară, iar cumpărătorii nu au fost notificați, ei au fost informați cu ocazia încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, de riscurile la care se expuneau și pe care și le-au asumat în deplină cunoștință de cauză, fiind astfel de o evidentă rea-credință, chiar în momentul perfectării acestora.
Chiar și notarea în cartea funciară a acțiunii, crează doar prezumția cunoașterii de către terți a existenței unui litigiu. Cumpărătorii aveau posibilitatea obținerii informațiilor cu privire la imobilul în litigiu. Consiliului local îi incumba obligația de informare a cumpărătorului despre orice pericol de evingere pe care acesta l-ar fi putut suporta din partea unor terți.
Așa fiind, sunt aplicabile cele statuate prin decizia XX din 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind soluționarea pe fondul cauzei, nu doar a contestației împotriva dispoziției de respingere a notificării, ci și acțiunea persoanei îndreptățite, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate. Instanța de judecată cenzurând dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură, o poate anula și să dispună ea însăși în mod direct restituirea imobilului preluat de stat fără titlu valabil. Retrimiterea cauzei la unitatea deținătoare a imobilului, ar putea conduce la prelungirea nejustificată a procedurii de restituire. Atribuțiile instanței judecătorești în această materie, sunt de a dispune ea direct restituirea în natură a imobilului.
Intimatul Primarul municipiului C-N prin întâmpinare depusă la dosar 11-13, solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legale și temeinice.
Examinând apelul, curtea reține următoarele:
Prin contestația înregistrată sub nr.880/117 din 16 februarie 2007, reclamanții, - și -, au atacat dispoziția nr.687/11.01.2007 emisă de Primarul municipiului C-N, solicitând restituirea în natură a întregului imobil situat în C-N, nr.19.
Primarul municipiul C-N, prin dispoziția nr.687 din 11.01.2007, a dispus restituirea în natură a apartamentului nr.3 cu nr.top 218/1/III având părțile indivize comune în cotă de 9,63/100 parte, apartamentul nr.4 cu nr.top 218/1/IV având părțile indivize comune în cotă de 38,95/100 parte, înscrise în CF colectivă nr.- și în CF individuală nr.132 711, precum și terenul curte în suprafață de 93 mp cu nr.top 218/3, înscris în CF nr.1456, în cotă de 10/12 parte în favoarea lui, și în cote de câte 1/12 parte fiecare pentru - și -, stabilindu-se o servitute de trecere pe terenul cu nr.top 218/3, în favoarea deținătorilor construcțiilor.
Prin aceeași dispoziție, pentru apartamentul nr.1 înstrăinat în baza Legii nr.112/1995, cu terenul construit și terenul în suprafață de 325 mp având nr.top 218/2, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Cu privire la apartamentul nr.2, aflat în proprietatea Societății Naționale Posta Română, Direcția Regională de Poștă C, s-a trimis documentația la această entitate învestită.
Deși reclamanții, respectiv apelanții, au beneficiat de asistență juridică de specialitate, ei nu au solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentele nr.1 și 2 în temeiul art.45 din Legea nr.10/2001, republicată, și nu i-au chemat în judecată pe beneficiarii actelor de înstrăinare.
Făcând totală abstracție de beneficiarii celor două contracte de vânzare-cumpărare, cărora nici măcar nu le indică numele, apelanții invocă așa-zisa lor rea-credință și pretind restituirea imobilelor în natură, fără să-i fi chemat în judecată, pentru ca hotărârea să le fie opozabilă și fără să fi solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare.
Este adevărat că prin decizia civilă nr.173/A din 31.05.2006 a Curții de APEL CLUJ, rămasă irevocabilă prin decizia nr.131/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a constatat nulitatea absolută a titlului Statului Român și a înscrierii de sub B8 din CF nr.1456 C-N, nr.top 218, cu titlu de naționalizare a imobilului, în baza încheierii de carte funciară nr.6113/1959, privind imobilul situat în C-N, nr.19. Dar constatarea nulității absolute a titlului Statului Român, nu atrage în mod automat și nulitatea absolută a actelor subsecvente, așa cum susțin în mod neîntemeiat apelanții, potrivit principiuluiresoluto jure dantis, resolvitur jus accipientisși a dispozițiilor art.12 lit.a) din Hotărârea Guvernului nr.11/1997 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.112/1995.
De asemenea, prin sentința civilă nr.1224 din 5.12.2003 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte acțiunea civilă înregistrată sub nr.7284/2002, intentată de reclamanții, - și -, împotriva pârâtului Primarul municipiului C-N și printre altele, s-a respins cererea de restituire în natură a apartamentului cu nr.top 218/1/I din CF individuală nr.- C-N, având părțile indivize comune înscrise în CF colectivă nr.- C-N și a fost obligat pârâtul să formuleze ofertă de restituire prin echivalent pentru acest apartament, cu respectarea dispozițiilor art.19 din Legea nr.10/2001 și pentru terenul cu nr.top 218/2 în suprafață de 325 mp din CF nr.- C-N; s-a respins acțiunea în ceea ce priveste restituirea în natură a apartamentului cu nr.top 218/1/II din CF individuală - C-N, proprietatea Direcției Regionale de Poștă C și a construcției corp II de pe parcela cu nr.top 218/2 proprietatea SC COMERCIAL SRL C-N sau acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru acestea. Această sentință a rămas definitivă prin decizia civilă nr.521/A din 4 martie 2004 a Curții de APEL CLUJ și irevocabilă prin decizia nr.6689 din 13 septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. De aceste hotărâri care nu îi avantajează, reclamanții-apelanți nu fac vorbire, ci fac abstracție totală de ele.
Decizia nr.XX din 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este aplicabilă în speță, deoarece imobilele nerestituite în natură reclamanților, nu sunt deținute de unitatea administrativ-teritorială în speță municipiul C-N, așa cum prevăd dispozițiile art.21 alin. (4) din Legea nr.10/2001, republicată, ci sunt înstrăinate unor terțe persoane care nu au fost chemate în judecată în actualul ciclu procesual și nici nu s-a solicitat constatarea nulității actelor de înstrăinare. Prin urmare, în speță nu ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat al pârâtului de a soluționa notificarea, deoarece acesta și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.
Apelanții au invocat reaua-credință cumpărătorilor, pe care nu i-a numit și nu i-a chemat în judecată, iar instanța de apel constată că nu se poate pronunța cu privire la buna sau reaua-credință a unor persoane abstracte, neindividualizate și care nu au fost chemate în judecată pentru li se da posibilitatea să se apere. Din exces de comoditate, reclamanții-apelanți nici nu au mai făcut efortul de a-i identifica pe cumpărători și actele de înstrăinare la care se referă.
Cu tot rolul activ al instanței, curtea nu putea pune în discuția reprezentantului apelanților, în etapa apelului, necesitatea extinderii acțiunii față de cumpărătorii apartamentelor nr.1 și nr.2, precum și completarea acțiunii cu încă două capete de cerere, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare cu privire la cele două apartamente, sau formularea separată a unei astfel de acțiuni, care trebuia înregistrată într-un anumit termen prevăzut de lege.
Față de carențele acțiunii introductive de instanță și de hotărârile irevocabile pronunțate cu privire la imobilul în litigiu, în contradictoriu cu părțile din actualul proces, de ansamblul probelor administrate în cauză și de raporturile juridice deduse judecății, în baza art.296 pr.civ. curtea va respinge ca nefondat apelul reclamanților împotriva sentinței tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții -, - și împotriva sentinței civile nr.425 din 4 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
--- - - - - -
Red.DT. 12.03.2009
Dact.CA: 16.03.2009 - 6 ex.
Jud.fond.
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan
