Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 75/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 75/
Ședința publică din 09 octombrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat nr.121, județul M, împotriva sentinței civile nr. 896 din 11 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reprezentantul reclamantului-apelant, av., reprezentantul pârâtei-intimate RAGCL Reghin, av. și martorul - propus de către apelant, lipsă fiind reclamantul-apelant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei constatându-se că apelul a fost declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a procedat la audierea martorului, sub prestare de jurământ, depoziția acestuia fiind consemnată în proces verbal aparte, atașat la dosar.
Neformulându-se alte cereri de probațiune, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul reclamantului-apelant solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației și restituirea în natură în favoarea reclamantului, a celor două apartamente aflate în prezent în administrarea RAGCL Reghin și acordarea de despăgubiri pentru cele 4 apartamente înstrăinate și a terenului aferent acestora. În situația în care nu este posibilă restituirea în natură a celor două apartamente din imobilul în litigiu, solicită acordarea de despăgubiri pentru toate cele 6 apartamente. Cu obligarea pârâtei-intimate la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul pârâtei-intimate solicită respingerea apelului pentru considerentele expuse în întâmpinare și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 896 din data de 11 iunie 2007, Tribunalul Mureșa respins contestația formulată de împotriva Deciziei nr.69 din 19.02.2007 emisă de către RAGCL Reghin, de asemenea a obligat contestatorul la plata sumei de 2.000 lei în favoarea pârâtei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat apel, solicitând admiterea apelului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii contestației, modificarea deciziei atacate, în principal restituirea în natură a imobilului pentru care s-a formulat notificarea iar în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, în subsidiar, stabilirea dreptului la despăgubiri bănești pentru acest imobil.
În considerentele apelului, a arătat că prima instanță nu a analizat pe deplin obiectul dedus judecății, mai precis nu a analizat în nici un fel caracterul abuziv al preluării imobilului de către Statul Român din posesia autorului contestatorului, limitându-se la a aprecia faptul că fostul proprietar a fost deposedat în mod abuziv de Statul Român.
În continuare apelantul a arătat că potrivit unui extras emis de arhiva națională prin Direcția județului M, autorul său a primit un titlu de proprietate pentru imobilul pentru care s-a depus notificarea.
Așadar, în opinia apelantului, este de necontestat că autorul său, a fost împroprietărit cu imobilul ce face obiectul prezentei cauze, pentru ca mai apoi să fie deposedat abuziv de acest imobil fiind obligat să se mute împreună cu familia sa.
De asemenea apelantul arată că dacă în 1945 avut loc o expropriere a fostului proprietar în 1958 avut loc o naționalizare a aceluiași imobil, după ce în prealabil, fusese împroprietărit.
Susținând că de fapt imobilul a fost preluat de la abia în 1958, intimata faptul că anterior acestei date a avut loc o reformă agrară în perioada 1945 - 1947, că s-a emis un titlu legal la acea vreme pentru, care apoi a fost trecut din nou în proprietatea statului.
În fine, apelantul susține că și în condițiile în care nu și-a înscris dreptul de proprietate asupra acestui imobil, teren și casă, în cartea funciară, nu-l împiedică să beneficieze de măsurile reparatorii, cu atât mai mult cu cât, a beneficiat de măsuri reparatorii pentru terenul înscris în același titlu de proprietate.
În concluzie, apelantul consideră că în mod contrat celor susținute de prima instanță, art. 7 alin.3 din Legea nr. 10/2001, reglementează și situația în cauza de față, cel puțin din considerente de identitate juridică fiind de notorietate cazurile de renaționalizare abuzivă făcută de Statul Român.
Intimata RAGCL Reghin a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În esență, intimata a arătat că prima instanță a dat o corectă dezlegare a acestei pricini pornind de la ideea că preluarea abuzivă a imobilului s-a făcut doar de la numitul, în temeiul Decretului nr. 111/1951, autorul intimatului atribuindu-i-se în mod abuziv de către regimul comunist acest imobil în condițiile în care, la acea vreme, statul nu avea nici un titlu.
De asemenea, intimatul consideră că în mod corect instanța de fond a ajuns la concluzia că doar fostul proprietar ar putea beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea consideră că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
În fapt, în temeiul Decretului nr. 111/1951, imobilul situat în- 83, înscris în 5414 nr. top. 1153, casă de locuit și teren, a trecut în proprietatea statului prin naționalizare.
La fila 17 din dosarul de fond este depus extrasul de carte funciară din care rezultă că naționalizarea avut lo0c abia în anul 1958.
Fostul proprietar fiind considerat ca făcând parte din categoria sașilor absenteiști, a pierdut dreptul de proprietate asupra acestui imobil.
Anterior acestei date, conform copiei din extrasul de Arhivele naționale - Direcția județului M, a fost emis un titlu de împroprietărire pe numele lui I și R, pentru imobilul aflat în proprietatea lui .
Dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr.10/2001, se referă exclusiv la proprietățile imobile trenuri libere situate în intravilan, nu și la construcții așa cum susține apelantul, doar în cazul acestor imobile terenuri libere, s-a instituit posibilitatea de a se acorda măsuri reparatorii celor care au fost împroprietăriți în urma reformei agrare.
Mai mult de atât trebuie observat faptul că la data la care a fost emis titlul de proprietate în favoarea autorului apelantului dar și a lui R, statul încă nu devenise proprietarul acestui imobil, naționalizarea având loc ulterior în 1958 în baza Decretului nr. 111/1951.Cu alte cuvinte, statul nu putea să transmită un drept pe care el nu îl deținea.
În fine, un ultim argument în a considera că apelul nu este fondat, este acela că apelantul nu a dovedit preluarea abuzivă a imobilului. Martorul audiat în cauză nu a confirmat susținerea apelantului cum că autorul său a fost obligat să părăsească imobilul ce face obiectul prezentei cauze, ci doar a afirmat că a locuit o perioadă în imobilul ce face obiectul prezentei cauze.
În consecință, considerând că reclamantul nu face parte din categoria persoanelor beneficiare a măsurilor reparatorii, prevăzută de art. 3 din Legea nr. 10/2001, că instanța de fond a dat o corectă dezlegare a prezentei pricini, Curtea urmează ca în temeiul art. 295, 296 Cod procedură civilă, să respingă apelul ca nefondat.
În întâmpinarea depusă, intimata a solicitat obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată. Pentru că apelantul este cel care a căzut în prezenții în această fază de judecată în conformitate cu art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va admite această cerere și va obliga apelantul la plata sumei de 2400 lei reprezentând onorariu avocatului, conform contractului și chitanțelor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat nr.121, județul M, împotriva sentinței civile nr. 896 din 11 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Obligă reclamantul la plata în favoarea pârâtului RAGCL Reghin, a sumei de 2400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
4 exp./03.11.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
