Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 75
Ședința publică din 15 mai 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana Grefier - -
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanta cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat " " cu sediul în Municipiul S,-, -. A,. 1, județul S împotriva sentinței civile nr. 92 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru pârâta intimată Primăria Orașului F - prin primar, lipsă fiind reclamanta apelantă și apărătorul ales al acesteia - avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța a constatat că prin intermediul Serviciului arhivă pârâta intimată Primăria Orașului a răspuns adresei trimisă la 25 martie 2009, precizând că în evidențele sale nu există acte care să ateste preluarea abuzivă a imobilului ce a fost situat pe- sau acordarea de despăgubiri pentru acest imobil.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru pârâta intimată, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței tribunalului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 5 mai 2008, sub nr-, reclamanta chemat în judecată pe pârâtul Municipiul F, prin primar, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună desființarea dispoziției nr. 379/2008 și obligarea pârâtului la plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv de stat și demolate.
În motivare, reclamanta a arătat că părinții ei, și au cumpărat la data de 30 ianuarie 1931 de la, imobilele casă și anexe situate în F,- ( fost 195 ), iar, ulterior, aceștia au emigrat în Israel, imobilele trecând în proprietatea statului și fiind demolate.
S-a mai arătat că autorii reclamantei au decedat în 1970, respectiv 1972, ea fiind unica moștenitoare a acestora, conform Ordinelor de moștenire din 17 mai 1998 și din 20 aprilie 1998.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare însă și- delegat un reprezentant în instanță care a precizat că își menține poziția exprimată în cuprinsul dispoziției nr. 379/2008.
Prin sentința civilă nr. 92 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Suceava a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că notificarea nr. 307/2001, formulată de reclamantă a fost respinsă întrucât nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului solicitat și nu există înscrisuri referitoare la descrierea imobilului - construcții - și teren aferent din -.
Instanța a considerat că reclamanta probat faptul că părinții săi, și au fost proprietarii unei case de locuit cu atelier, situate în F,- sau pe-, conform Certificatului emis de Direcția Județeană S a Arhivelor Naționale și a actului de vânzare-cumpărare din 30 ianuarie 1931.
Reclamanta nu a probat însă că imobilele au fost preluate abuziv în perioada 6 martie 1954- 22 decembrie 1989, a anului în care părinții săi au emigrat în Israel și nici nu a realizat o descriere detaliată a imobilelor demolate, eventual prin proba testimonială.
Împotriva sentinței civile mai sus-arătate, a formulat apel, în termen legal, reclamanta.
În motivarea apelului, a arătat că indiferent de modul de trecere a proprietății în favoarea Statului Român, atât timp cât imobilele nu mai există și nu există posibilitatea restituirii în natură, urmează să fie despăgubită.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de apel invocate și în conformitate cu art. 295 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că apelul este nefondat.
Astfel, deși reclamantei-apelante îi incumba, în conformitate cu art. 1169 din Cod civil, sarcina probei, acesta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă preluarea de către Statul Român a imobilelor revendicate, anul emigrării autorilor săi în Israel sau descrierea detaliată a imobilelor demolate, aspecte reținute ca nedovedite, atât în dispoziția nr. 379 din 20 februarie 2008, emisă de Primarul Municipiului F cât și în sentința atacată.
Cum în lipsa acestor dovezi, instanța nu poate stabili dacă situației juridice invocate i se aplică dispozițiile Legii nr. 10/2001, în conformitate cu prevederile art. 296 din Codul d e procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat " " cu sediul în Municipiul S,-, -. A,. 1, județul S împotriva sentinței civile nr. 92 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud. fond:
Tehnored. Sb.
Ex.4/17.06.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Ciută Oana
