Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 78/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 78/
Ședința publică din 25 mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de pârâtul Municipiul Tg.M, reprezentat prin primar, cu sediul în Tg.M, P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.38 din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 20 mai 2009 - încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru astăzi, 25 mai 2009.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 38 din 15.01.2009 Tribunalul Mureșa admis contestația formulată de în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Tg. M prin primar; a anulat Dispoziția nr. 21861/2 iunie 2008; a constatat că reclamanta este fiica petentei decedate, fiind îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea 247/2005, pentru imobilul situat în Tg. M,-, înscris în CF 7464 B Tg. M, nr. top 4946/1/1, 4946/1/2, 4946/1/4.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:
Din înscrierile de carte funciară reiese faptul că imobilul înscris în Cf 1464 Tg. M, nr. top 4946/1/1, 4946/1/2, 4946/1/4 a constituit proprietatea lui (poziția B1 și B2- fila 6 dosarul de fond).
Imobilul este format din casă și grădină în suprafață de 371 stjp.
Proprietara tabulară și-a schimbat numele în urma căsătoriei, în (conform certificatului de căsătorie de la fila 89-89 verso din dosarul de fond).
Din cuprinsul cărții funciare amintite mai sus reiese că imobilul a fost preluat de Statul Român în baza Sentinței Civile nr. 3038 din 4 octombrie 1962 Tribunalului Popular al Raionului Tg. M, ca bun părăsit conform Decretului nr.111/1951 ( înscrierea de la poziția - fila 7 dosar de fond).
Reclamanta nu a depus sentința nr.3038/1962 de preluare a imobilului de către Statul Român.
Instanța a apreciat că înscrierea din cartea funciară este suficientă pentru justificarea caracterului abuziv al preluării imobilului de către Statul Român, întrucât din cuprinsul foii a cărții funciare, la poziția este redat actul normativ de preluare -Decretul nr. 111/1951.
Acest act normativ este considerat de legiuitor ca fiind un act abuziv de preluare. Potrivit art. 2 lit. e din Legea 10/2001, prin imobile preluate abuziv se înțeleg "imobile considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul Decretului nr. 111/1951.".
Instanța a reținut așadar aplicabilitatea dispozițiilor art. 2 lit. e din Legea 10/2001 coroborat cu art.1 din Legea 10/2001.
Din cuprinsul actelor de stare civilă depuse de reclamantă, reiese faptul că reclamanta este fiica lui și (numele tatălui mamei fiind ) -conform certificatului de naștere nr. - de la fila 65 dosar de fond).
Reclamanta este așadar fiica proprietarei tabulare, decedată, având așadar calitatea de moștenitor legal (descendent de gradul I). Reclamanta fiind persoana îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv, fiind aplicabile dispozițiile art.4 alin.2 din Legea 10/2001.
Instanța mai reținut că imobilul nu este liber, fiind înstrăinat în temeiul Legii 112/1995, iar Municipiul Tg. nu poate acorda bunuri sau servicii în compensare.
Față de modificările legislative aduse prin Legea 247/2005, Titlul VII, instanța a reținut că reclamanta este îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile reglementate în Titlul VII din Legea 247/2005, pentru imobilul construcție și teren situate în Tg. M,-, înscris în CF 7464 Tg. M, nr. top 4946/1/1, 4946/1/2, 4946/1/4.
Pârâtul a efectuat demersuri pentru verificarea dacă petenta a primit despăgubiri pentru imobilul în litigiu - fila 31 dosar de fond. Ca răspuns, Consiliul județean Map recizat că petenta nu figurează în evidențele lor cu acordare de măsuri reparatorii-fila 20 dosar de fond.
Apreciind asupra celor de mai sus instanța de fond s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel Municipiul Tg. M,prin Primar.
Apelantul a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și pe cale de consecință nulitatea cererii de chemare în judecată. În susținerea acestei excepții, apelantul a subliniat aspecte legate de procedurile administrative și judiciare, proceduri pe parcursul cărora petiționara a decedat. Acest din urmă aspect nu a fost cunoscut de pârât, motiv pentru care dispoziția de respingere a notificării precum și corespondența anterioară au fost comunicate la domiciliul ales.
Din această perspectivă, în opinia apelantului, respingerea excepției lipsei capacității de folosință a reclamantei este greșită. Pe de altă parte, se mai arată în memoriul de apel, fiica petentei decedată, nu a parcurs procedurile administrative prevăzute de Legea 10/2001, ca atare nu are legitimare procesuală activă în prezenta cauză.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat apelului declarat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, instanța de apel reține următoarele:
Cu referire la excepția nulității cererii de chemare în judecată:
Instanța de fond, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 11 decembrie 2008, respins această excepție apreciind just asupra împrejurărilor particulare ale cauzei.
Nu în ultimul rând instanța de apel apreciază a fi incidente în cauză prevederile art. 71 Cod procedură civilă în sensul în care petenta prin alegerea domiciliului procesual la avocat, a acordat acestuia mandatul de a gestiona procedura administrativă privind măsurile reparatorii instituite de Legea 10/2001. Potrivit dispoziției legale citate mandatul astfel încredințat nu încetează prin moartea părți ci dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori.
Existența mandatului astfel acordat a fost recunoscută implicit și de către pârât prin corespondența purtată cu mandatarul în persoana avocatului, (fila 26, 32 dosar fond). Mai mult din cuprinsul dispoziției atacate rezultă că a fost respinsă notificarea petentei cu domiciliul ales la "d-nul avocat ".
Domiciliul ales nu presupune indicarea sau identificarea proprietarului imobilului ci doar a elementelor administrative care asigură realizarea procedurilor de citare sau comunicare. Indicarea domiciliului dar și a persoanei care poate și trebuie să recepționeze corespondența poate fi asimilată mandatului și supusă regulilor acestuia.
Având în vedere aceste aspecte mandantul nu numai că putea dar avea obligația să declanșeze procedurile judiciare.
Excepția lipsei capacității de folosință a petentei și pe cale de consecință nulitatea contestației a fost corect respinsă de instanța de fond și prin prisma finalității urmărite de părți. În situațiile în care strict formal această excepție ar fi fost admisă, dat fiind decesul petentei, pârâtul ar fi avut obligația comunicării dispoziției la cel din urmă domiciliu. Astfel fiind ar fi curs un nou termen pentru promovarea contestației în favoarea moștenitoarei petentei.
Nu în ultimul rând culpa pârâtului este evidentă raportat la data înregistrării notificării 10.08.2001, data primei corespondențe 11.02.2003, decesul petentei, perioadă de timp în care notificarea nu a fost soluționată.
Emiterea dispoziției la un interval de timp de 7 ani cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de lege constituie un argument în plus pentru a înlătura excepția invocată de pârât.
Cu referire la lipsa calității procesuale active a reclamantei moștenitoare, instanța de apel va înlătura criticile pârâtului în sensul în care această persoană are, potrivit dispozițiilor Legii 10/2001, calitatea de persoană îndreptățită (moștenitor) pe de o parte, iar pe de altă parte parcurgerea procedurilor administrative în cauza de față nu este necesară întrucât reclamanta a luat procedura (judiciară) din starea în care se afla și în momentul în care a fost identificată ca moștenitor al petentei.
Apelantul nu a formulat critici asupra măsurilor reparatorii dispuse de instanța de fond. Sub acest aspect instanța de apel apreciază că, dată fiind starea actuală a imobilului precum și limitele investirii instanței de fond, soluția pronunțată de aceasta pe fondul cauzei este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de Municipiul Tg. M prin Primar, cu sediul în Tg. M, P-ța -, nr.3 jud. M, împotriva Sentinței civile nr. 38 din 15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosar nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 25.05.2009, în ședință publică.
Președinte JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Grefier
-
fiind în concediu de odihnă
semnează
Grefier
Red. /tehnored.
4 ex. /27.07.2009.
Jud.fond
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
