Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.8/ApDosar nr.-
Ședința publică din data de:-6 Februarie 2008
PREȘEDINTE: Carmen Maria Tică- - -- JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
-- -- JUDECĂTOR 3: Alina
--- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții și, precum și a apelului declarat de chemata în garanțieAutoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, împotriva Sentinței civile nr.926/F din data de 13 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în apel în ședința publică din data de 24 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar eventuale concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru date de 30 ianuarie 2008, când, având aceeași componență și pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 6 februarie 2008.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin cererea înregistrată la Tribunalul Covasna sub nr-, reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu pârâta "", obligarea acesteia la emiterea deciziei / dispoziției de restituire în natură a imobilului înscris în nr.5430, nr.top.669, 670, 671, 672/1, imobil care în baza Încheierii nr.530/1996 a Judecătoriei Tg.S a fost dezmembrat și a imobilului înscris în nr.5523 u de, nr.top.669/2, 672/1, 669/3, în suprafață totală de 2,17 ha, reprezentând teren intravilan și clădiri gospodărești, imobile preluate în mod abuziv și fără titlu de către Statul Român, obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 Euro, cu titlu de daune morale, a daunelor cominatorii în cuantum de 10 RON pe fiecare zi de întârziere a emiterii dispoziției motivate de restituire în natură a imobilelor și a cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr.926/13.09.2007, Tribunalul Covasnaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată în cauză, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, astfel cum a fost completată și precizată, împotriva pârâtei "", a admis cererea de chemare în garanție formulată de "" împotriva Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, a constatat că imobilul înscris în CF 5430, nr.top. 669, 670, 671, 672/1 este deținut de pârâta "", a constatat că reclamanții au dreptul la despăgubire, a obligat chemata în garanție B la emiterea dispoziției /deciziei de stabilire a despăgubirilor și la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată, respingând restul cererilor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de SC""SA, s- constatat că aceasta este neîntemeiată.
Imobilele pretinse de reclamanți se află în patrimoniul societății pârâte.
Măsura în care acesteia îi revine sau nu obligația de emitere a deciziei/ dispoziției se poate clarifica doar prin stabilirea modului în care imobilele au ajuns în patrimoniul său, situație care nu se poate stabili decât în contradictoriu cu reclamanții și cu chemata în garanție.
Pentru aceste motive s-a respins excepția.
Cât privește fondul, instanța constată că prin Notificarea nr.78/N/2001 trimisă SC""SA, reclamanții - în calitate de moștenitori legali ai antecesorilor lor bunici și - au solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr.5430 u de, sub nr.top.669 fâneață în intravilan, nr.top. 670 casă și curte, nr.top. 671 casă și curte, nr.top.672/1 grădină, în suprafață totală de 2 ha și 3993 mp. care a format proprietatea bunicilor lor.
Imobilul de mai sus a fost trecut abuziv în proprietatea Cooperativei Agricole de Producție, fapt reținut și prin Sentința civilă nr.126/8.02.1999 a Judecătoriei Tg. S, prin care s-a constatat nulitatea cooperativizării cu privire la imobilul înscris în CF nr.5430 de, nr.top.670/2 casă în suprafață de 207 mp și nr.top.671 casă și grădină în suprafață de 2286 mp.
Prin Încheierea nr.530/1996 Biroul de Carte Funciară al Judecătoriei Tg. Sad ezmembrat imobilul înscris în CF nr.5430 u de, sub nr.top.1288, 1289, 669, 670, 671 și 672/1, ca proprietate a, în mai multe parcele.
Ca urmare contractului de vânzare cumpărare din 3 iulie 1991 încheiat de Comisia de lichidare a fostei și SC""SA, s-a dispus ca asupra imobilelor rezultate în urma dezmembrării cu nr.top.669/2, 672/1, 669/3 să se intabuleze dreptul de proprietate în favoarea pârâtei SC""SA.
Societatea pârâtă s-a privatizat integral în anul 1994, la data respectivă imobilele din cauză fiind evidențiate în patrimoniul societății.
Art.21 din Legea nr.10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005 și urm. prevede la alin.1 că" imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare".
În raport de aceste dispoziții legale, s- constatat că, la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, imobilele în discuție nu mai erau deținute de organizația cooperatistă, în speță de.
Într-o astfel de situație devin incidente dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001.
După cum s-a arătat, societatea pârâtă a fost privatizată integral. Deoarece nici contractul de vânzare cumpărare la licitație publică și nici contractul de privatizare al SC""SA nu au fost anulate, față de prevederile legale menționate, imobilele pretinse de reclamanți nu pot fi restituite în natură, aceștia având dreptul numai la despăgubiri.
Propunerea privind acordarea despăgubirilor trebuie făcută însă, în cazul de față, de instituția care a efectuat privatizarea societății pârâte, în speță de AP. și care, conform prevederilor art.21 din Legea nr.10/2001 trebuie să se pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată.
Referitor la daunele morale pretinse s-a reținut că societății pârâte nu i se poate reține vreo culpă.
SC""SA a comunicat reclamanților încă din anul 2001, conform adreselor depuse la 60, 61 că a înaintat notificarea și actele depuse către potrivit prevederilor legale.
Reclamanții au avut însă o atitudine pasivă și nu au acționat până în prezent pentru valorificarea drepturilor lor astfel că aceștia nu pot invoca propria culpă pentru eventualele prejudicii suferite.
Față de considerentele expuse, s-a admite în parte acțiunea reclamanților, s-a admite cererea de chemare în garanție și s-a constatat că imobilele pretinse se află în patrimoniul SC""SA, că reclamanții au dreptul la despăgubiri, iar pe cale de consecință a obligat la emiterea dispoziției/deciziei motivate.
Cererile privind restituirea în natură a imobilelor și plata daunelor morale au fost respinse pentru motivele arătate.
Împotriva sentinței, au declarat apel reclamanții, și intervenienta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Prin apelul formulat, reclamanții au solicitat schimbarea în tot a sentinței, în ce privește modul de soluționare al cererii de chemare în judecată. Referitor la cererea de chemare în garanție, au solicitat anularea și soluționarea pe fond a acesteia, în sensul aplicării prevederilor art.1337 Cod civil.
În dezvoltarea motivelor de apel, se arată că prima instanță a încălcat dispozițiile art.25, alin.1 din Legea nr.10/2001 și principiul restituirii în natură a imobilelor.
Cu privire la cererea de chemare în garanție, se invocă încălcarea dispozițiilor art.60 Cod procedură civilă, ale art.1337 cod civil și ale art.3 din Decretul nr.167/1958, motivat de faptul că intimata avea posibilitatea de a formula cererea bazată pe obligația de garanție în termen de 3 ani de la data formulării notificării nr.78/13 iunie 2001.
Apelanții reclamanți critică dispoziția primei instanțe de acordare a daunelor morale și a daunelor cominatorii, arătând că nerespectarea obligației de emitere a dispoziției de restituire în natură le-a cauzat prejudicii materiale și morale și că daunele cominatorii reprezintă o modalitate de constrângere la emiterea dispoziției.
Prin apelul formulat, apelanta intervenientă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a solicitat schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție.
În dezvoltarea motivelor de apel, se invocă aspecte de fond, precum și faptul că cererea de chemare în garanție nu întrunește condițiile stipulate de art.60 Cod procedură civilă, întrucât, din cuprinsul cererii de chemare în garanție a nu rezultă în nici un fel solicitările pe care le-ar avea pârâta în contradictoriu cu terțul intervenient, în situația admiterii acțiunii reclamanților.
Examinând sentința în raport cu actele, lucrările dosarului și cu motivele de apel, Curtea reține următoarele:
Legea nr.- consacră principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor pentru care s-au depus notificările, în cuprinsul dispozițiilor art.1, alin.1, ale art.7 și ale art.9, alin.1 din lege.
Numai în cazul în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare, se va proceda la acordarea celorlaltor măsuri reparatorii prevăzute de lege.
Art.29, alin.1 stabilește o categorie de imobile exceptate de la restituirea în natură, și anume imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art.21, alin.1 și alin.2, situație în care persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată al despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
În speță, societatea pârâtă a fost privatizată integral în anul 1994, dată la care imobilul în litigiu era evidențiat în patrimoniul societății.
În aceste condiții, măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică ce a efectuat privatizarea, în speță de către -
În speță însă, intervenienta -B nu poate fi obligată la emiterea deciziei de stabilire a despăgubirilor, în condițiile în care cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC""SA nu îndeplinește condițiile legale de sesizare a instanței prevăzute de art.61 Cod procedură civilă, raportat la art.112 Cod procedură civilă.
Astfel, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC""SA nu conține un obiect, respectiv pretenția concretă a pârâtei pentru fixarea limitelor cadrului procesual în care se va desfășura judecata cu privire la obiect, instanța fiind ținută de acest obiect, în sensul că nu poate să acorde mai mult, mai puțin sau altceva decât s-a cerut.
În aceste condiții, sancțiunea pentru lipsa unui element esențial al cererii de chemare în judecată, este nulitatea acesteia, conform art.133 Cod procedură civilă.
Pentru motivele expuse, cererea reclamanților de obligare a pârâtei SC""SA la emiterea deciziei de restituire în natură, la plata daunelor morale și cominatorii, este neîntemeiată.
Ca urmare, în baza prevederilor art.296, alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul declarat de apelanții reclamanți și, împotriva Sentinței civile nr.926/13 septembrie 2007 Tribunalului Covasna și, în baza prevederilor art.296, alin.1 raportat la art.61 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanta intervenientă, va schimba în parte sentința menționată, va constata nulitatea cererii de chemare în garanție și va păstra restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E CI DE:
Admite apelul declarat de apelanta intervenientă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, împotriva Sentinței civile nr.926/13.09.2007 a Tribunalului Covasna, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Înlătură dispozițiile privind admiterea cererii de chemare în garanție formulată de pârâta "", împotriva Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și privind obligarea la emiterea dispoziției / deciziei de stabilire a despăgubirilor și la plata sumei de 700 lei, cheltuieli de judecată.
Constată nulitatea cererii de chemare în garanție formulată de pârâta "", în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
restul dispozițiilor sentinței.
Respinge apelul declarat de apelanții reclamanți și, împotriva aceleiași sentințe.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 februarie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
-
Red.:- /11.03.2008
Dact.:-/9 ex./17.03.2008
Jud.fond:-
Președinte:Carmen Maria TicăJudecători:Carmen Maria Tică, Camelia Juravschi, Alina
