Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 81
Ședința publică de la 26 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul domiciliat în comuna, sat, jud. G împotriva sentinței civile nr.327 din 05 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUN.TG.J cu sediul în Tg. J, str. -, nr. 19, jud. G, având ca obiect Lg.10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru apelantul reclamant lipsind intimata pârâtă PRIMĂRIA MUN.TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, din oficiu a pus în discuție cadrul procesual raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil și principiul coparticipării procesuale, în raport de faptul că notificarea și dispoziția au privit în calitate de persoane îndreptățite, și alte persoane în afară de reclamant.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a solicitat efectuarea unei expertize tehnice pentru a stabili dacă terenul solicitat de reclamant prin notificare este susceptibil total sau parțial de restituire în natură și a lăsat la aprecierea instanței soluționarea cauzei în raport de excepția ridicată.
Instanța a respins proba cu expertiză tehnică, solicitată de apelantul reclamant, prin apărător, ca fiind inutilă în această fază procesuală, urmând a se pronunța pe excepția ridicată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Gorj, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Primăria Municipiului Tg.J, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea Dispoziției Primăriei Tg.J nr.4703/01.06.2007.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că este moștenitor al mătușii sale, cu imobil naționalizat prin Decr.92/1950, notificat cu nr.3306/09.07.2001.
A arătat că, pentru partea ce i s-ar cuveni, de 6/8 din imobilul demolat total, de 509,30 mp. acceptă despăgubiri conform Legii 10/1001, iar partea de teren de 6/8 din 1823,25 mp. o solicită în natură deoarece există această suprafață ca parte din curtea Judecătoriei Tg.J și a Tribunalului Gorj.
Prin sentința civilă nr.327 din 05 octombrie 2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Gorja respins contestația formulată de contestator.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin Dispoziția nr.4703 din 01.06.2007 s-a propus acordarea de despăgubiri moștenitorilor autoarei, pentru terenul în suprafață de 1823,25 mp. și construcțiile în suprafață de 509,30 mp. situate în Tg.J, str. - nr.36, jud. G, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Moștenitorii care au formulat notificare și cărora li s-a emis dispoziția sunt, -, -, -,.
Contestatorul, solicitând restituirea în natură a 6/8 din suprafața de 1823,25 mp. a încălcat dispoz.art.4 din Lg.10/2001 în care se arată că atunci când restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți ideale, potrivit dreptului comun.
Contestatorul nici nu a depus în fața instanței actele de proprietate asupra imobilelor pentru care moștenitorii autoarei au solicitat restituirea în natură sau măsuri reparatorii în echivalent.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, motivând că este moștenitorul mătușii sale, pentru suprafața de 1823,25. și că a acceptat despăgubiri pentru cota sa de 6/18 din suprafața de 509,3. ( terenul ocupat de construcția demolată), dar nu a acceptat despăgubiri și pentru diferența de teren, care poate fi restituită în natură. S-a susținut că dispozițiile art 4 din legea 10/2001 au fost greșit aplicate și nu s-a făcut trimitere la actele care demonstrează dreptul de proprietate. S-a arătat că în mod greșit tribunalul a apreciat că nu s- dovedit acest drept, deși prin dispoziția primarului dreptul a fost recunoscut.
Intimata nu a formulat în cauză întâmpinare.
Apelul este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit principiului disponibilității, reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual, inclusiv sub aspectul persoanelor chemate în judecată, însă acest principiu trebuie interpretat prin corelație cu alte principii care guvernează procesul civil, în principal cu cel al rolului activ al instanței.Potrivit art 129 c, instanța trebuie să pună în discuție orice împrejurări de fapt sau de drept care să ducă la soluționarea pricinii ( alin 4), trebuie să stăruie pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului ( alin 5) și să lămurească părțile asupra drepturilor și îndatoririlor ce le revin, potrivit poziției lor procesuale ( alin 2 ).
Ca urmare, judecătorul nu poate, din oficiu, să dispună chemarea în judecată a altor persoane în afara celor chemate în judecată potrivit art 112 sau intervenite în proces în condițiile art 49 și urm., dar poate să pună în discuție lărgirea cadrului procesual, atunci când pentru judecata corectă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile speței, acest lucru este necesar.Deasemenea, atunci când participarea la proces anumitor persoane fizice sau juridice este cerută expres prin lege sau rezultă din natura actului juridic dedus judecății, instanța are obligația de a stabili corect cadrul procesual.
În speță, prin acțiunea introductivă, reclamantul a chemat în judecată Primăria Mun. Tg. J, contestând dispoziția emisă de primar în procedura legii 10/2001 și solicitând restituirea în natură a unei suprafețe de teren ce a aparținut autoarei sale,.
Dispoziția emisă de primar este un act administrativ prin natura sa, deoarece organul emitent este reprezentant al autorității administrative locale, însă produce efecte pe plan civil, având valoarea unui titlu de proprietate, atunci când se dispune restituirea unui imobil.
Atunci când se contestă un act administrativ sau orice act juridic, solicitându-se anularea sau modificarea acestuia, chemarea în judecată tuturor persoanelor cărora actul li se adresează sau între care s-a încheiat actul juridic, este imperios necesară pentru a fi opozabilă hotărârea pronunțată tuturor.
Chiar dacă reclamantul nu cere introducerea în cauză a persoanelor la care actul respectiv se referă, instanța are obligația de a pune în discuție participarea lor la proces.
Dispoziția 4703/1.06.2007 emisă de primarul Mun. Tg. stabilește calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de despăgubiri pentru 1823,25. teren pentru 9 persoane, toate având calitatea de moștenitori ai autoarei, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor.
Între aceste persoane există o coparticipare procesuală, deoarece dreptul ce a fost recunoscut s-a născut în patrimoniul tuturor, în indiviziune, iar contestarea acordării de despăgubiri și înlocuirea acestora cu restituirea în natură a terenului trebuie să se facă în contradictoriu cu toți moștenitorii.
În ipoteza în care instanța ar considera că este întemeiată cererea de restituire în natură, nu poate stabili doar cota reclamantului din întreaga suprafață de teren, ignorând drepturile celorlalți moștenitori, ci trebuie să pronunțe o hotărâre care să fie opozabilă tuturor.
Respingerea acțiunii pe considerentul că s-au încălcat dispozițiile art 4 din legea 10/2001 deoarece dispoziția a fost emisă pentru mai multe persoane constituie o modalitate superficială de a soluționa conflictul dedus judecății, care atrage nelegalitatea sentinței.
Prezența la proces a tuturor persoanelor îndreptățite, cărora li s-au stabilit anumite drepturi prin dispoziție, este stabilită prin lege, astfel că devenea obligatoriu pentru instanță a pune în discuție cadrul procesul a și a atrage atenția reclamantului să ceară citarea în cauză a persoanelor împreună cu care se află în situația coparticipării procesuale.
Respingerea acțiunii în temeiul unei excepției este astfel nelegală, contravenind prev art 129 c, art 4 din legea 10/2001. Cum tribunalul nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, sunt incidente prev art 297 c, ceea ce impune admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se pune în discuție lărgirea cadrului procesual și a se cita restul moștenitorilor la care se referă dispoziția, citarea acestora fiind obligatorie.
Prima instanța va pune ulterior în discuție administrarea probelor necesare pentru a stabili dacă terenul solicitat poate fi restituit integral sau parțial în natură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul domiciliat în comuna, sat, jud. G împotriva sentinței civile nr.327 din 05 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA MUN.TG.J cu sediul în Tg. J, str. -, nr. 19, jud. G, având ca obiect Lg.10/2001.
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28.02.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Gabriela Ionescu
