Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 82/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 82
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, și a cererii de intervenție formulată de intervenienta ( născută ), împotriva sentinței nr. 319 din 26 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, ambii cu domiciliul în comuna, sat, județul G, trimis spre rejudecare în urma casării deciziei nr. 4 din 08 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Civilă în dosarul nr-, prin decizia nr. 5103 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală în dosarul nr-, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic reprezentând apelanta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG.J, avocat reprezentând intimata reclamantă, intimatul reclamant, personal și asistat de același avocat, procurator reprezentând intervenianta (născută ).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat instanței nedepunerea la dosarul cauzei a înscrisurilor, în vederea administrării probei dispusă prin încheierea de ședință de la 15 ianuarie 2009, precum și depunerea la dosarul cauzei a unei cereri de intervenție formulată de intervenianta, la care se află atașate contract de cesionare de drepturi litigioase, autentificat sub nr. 366 din 22 ianuarie 2009 de BNP și declarație autentificată sub nr. 363 din 22 ianuarie 2009 de BNP.
Consilier juridic a depus la dosarul cauzei delegația nr. 2120 din 12.03.2009.
Procurator a depus la dosarul cauzei în xerocopie procură judiciară generală autentificată sub nr. 387 din 11 martie 2009. învederat, la interpelarea instanței că cererea formulată este o cerere de intervenție în interes propriu.
Avocat a depus la dosarul cauzei în xerocopie înscrisuri privind dreptul de proprietate, susținând că le-a înaintat spre observare apelantei pârâte, prin consilier juridic.
Consilier juridic a învederat că i s-a comunicat fișa și nu solicită termen pentru observarea acesteia.
Instanța a pus în discuția părților încuviințarea în principiu a cererii de intervenție formulată de intervenienta ( fostă ).
Procurator a învederat că menține calificarea cererii ca o intervenție în interes propriu; a solicitat încuviințarea în principiu.
Consilier juridic a învederat că se opune încuviințării în principiu a cererii de intervenție motivat de faptul că intimata reclamantă era persoana care trebuia să-și dovedească calitatea de proprietar.
Avocat a învederat că lasă la aprecierea instanței.
Instanța a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta ( fostă ), nefiind întrunit acordul părților, potrivit art. 50 alin. 3
Instanța a interpelat părțile dacă mai au acte de depus în dovedirea dreptului de proprietate.
Avocat a învederat că nu mai are alte acte de depus, nu mai are cereri de formulat.
Consilier juridic a învederat de asemenea că nu are acte de depus, nu are cereri de formulat.
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, curtea constatând cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic pentru apelanta pârâtă Primăria Municipiului -.J a pus concluzii de admitere a apelului, modificarea sentinței nr. 319 din 26.09.2007 în sensul respingerii contestației împotriva Dispoziției nr. 3755 din 20.07.2006 emisă de Primarul Municipiului -.J, susținând că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 460.
Avocat pentru intimații reclamanți și, a pus concluzii de respingere a apelului, susținând că, la acest moment s-au complinit cerințele deciziei de casare.
A susținut că din declarația globală rezultă că suprafața declarată în 1950 este de 1376,68. iar cea actuală rezultată din măsurători conform raportului de expertiză este de 1445. diferența dintre suprafața declarată în scris și cea din măsurători fiind de aproximativ 4 % din suprafața totală cerută, aferentă imobilului, procent acceptat în marja de eroare a măsurătorilor topografice.
A mai susținut că invocă împrejurarea că s-au făcut restituiri în vecinătate și consideră că se impune această restituire.
A depus concluzii scrise.
A învederat că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la 22 aug. 2006, reclamanții și au chemat în judecată Primăria -. J, pentru a se dispune anularea dispoziției nr.3755/20.07.2006, emisă de pârâtă și restituirea în natură a suprafeței de aproximativ 400 mp, aferentă imobilului construcție, situat în -. J, str. 22 2. jud.
Prin sentința civilă nr. 319 din 26.09.2007, a Tribunalului Gorj, s-a admis contestația formulată de către reclamanți, s-a anulat dispoziția atacată și s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 460 mp, situat în -. J,-.
Totodată, s-au respins excepțiile tardivității și lipsei calității procesuale invocată de pârâtă.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că reclamanții au făcut dovada că au deținut în proprietate o suprafață de 1445mp, de care au fost apoi deposedați abuziv, au obținut prin revendicare restituirea unei parcele de 985mp, iar pentru restul de teren rămas, reclamanții au formulat cerere de restituire conform Lg. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Primăria Mun. -. J, prin reprezentanții săi legali, respectiv primar și secretar, solicitând schimbarea ei ca nelegală și netemeinică.
S-a motivat arătându-se că instanța a reținut o stare de fapt contradictorie, din care nu rezultă cu certitudine ce suprafață de teren au deținut reclamanții.
Prin decizia civilă nr. 4 din 8 ian. 2008 Curții de APEL CRAIOVAs -a respins apelul ca nefondat, cu motivarea că reclamanții au obținut prin sentința civilă nr. 11226/2002, a Judecătoriei -. J, restituirea unui imobil casă și teren în suprafață de 985mp, de care au fost deposedați abuziv, iar în completare, conform Lg. 10/2001, au solicitat restituirea în natură și a restului de teren, care la data judecării cauzei de revendicare era ocupat efectiv.
Cu acea ocazie s-a stabilit, prin autoritate de lucru judecat, că imobilul în litigiu a trecut în mod nelegal și implicit abuziv în patrimoniul statului, totodată s-a stabilit că reclamanții au calitatea de a solicita restituirea, fiind succesorii persoanei deposedate.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză s-a stabilit că terenul din litigiu avea o suprafață reală de 1445mp, care a trecut astfel în totalitate în patrimoniul statului.
Cum din această suprafață s-a restituit efectiv doar 985mp, a mai rămas de restituit o parcelă de 460mp.
S-a identificat așadar suprafața, ea existând efectiv în prelungirea terenului deja restituit. S-a stabilit că terenul este disponibil și poate fi restituit în natură, chiar dacă în acest moment pe teren se află două barăci demontabile lăsate în părăsire și nefolosite, de o lungă perioadă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intimata Primăria Mun. -. J iar prin decizia 5103 din 19 sept. 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul, s-a casat decizia din apel și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului.
Instanța supremă reținut că nu se poate considera că dovada dreptului de proprietate asupra terenului este făcută prin raportul de expertiză, dat fiind obiectul acestei probe stabilit prin art. 201 și nici că dreptul de proprietate a fost stabilit în litigiul anterior, deoarece ceea ce a intrat în puterea lucrului judecat a fost recunoașterea în patrimoniul reclamanților a unui drept de proprietate pentru suprafața de 985.
S-a dispus ca instanța de trimitere să administreze probele necesare pentru dovedirea dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului.
În rejudecarea apelului, reclamanții au depus la dosar declarația globală pentru impunerea veniturilor din anul 1950, care face dovada că autoarea reclamanților, a avut în proprietate suprafața de 1376,68. în -. J, str. -. Treime, nr. 4.
La data de 6 martie 2009 s-a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu de către, care a arătat că a încheiat la data de 22.01.2009, cu bunica sa paternă, contactul de cesiune de drepturi litigioase.
Instanța a pus în discuție calificarea cererii de intervenție, iar intervenienta, prin mandatar, a insistat ca să fie calificată cererea drept intervenție în interes propriu. Cererea a fost pusă în discuția părților, iar apelanta s-a opus formulării cererii.
Potrivit art. 50 alin. 3, neexistând acordul părților pentru formularea cererii în apel, aceasta fost respinsă.
Indiferent de soluția dată în apel acestei cereri, raporturi dintre cesionară și cedentă rămân guvernate de contractul, drepturile dobândite de intervenientă neputând fi negate.
Analizând criticile din apel, în raport de actele noi depuse, se apreciază că apelul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 23 din legea 10/2001 și art. 23.1 lit. a) și d) din HG 250/2007, sistemul probator în materia legii speciale este diferit de cel de drept comun, în sensul că se poate face dovada dreptului de proprietate deținut de persoana îndreptățită anterior preluării abuzive a imobilului de către stat nu numai prin acte juridice translative de proprietate, dar și orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită cum ar fi: extras carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective.
Prin sentința civilă 11226 din 25.11.2002 a Judecătoriei -. J s-a reținut cu putere de lucru judecat că autoarea reclamanților, a avut în proprietate un imobil situat în str. -. Treime nr. 4, în prezent str. 22 2. care a fost preluat abuziv de stat, astfel că potrivit art. 3 și 4 din legea 10/2001, reclamanții sunt persoane îndreptățite la restituirea imobilului. Așa cum s-a reținut de instanța supremă, sentința nu are autoritate de lucru judecat cu privire la întinderea suprafeței de teren ce a constituit proprietatea autoarei reclamanților, însă dovada a fost făcută în rejudecarea apelului, prin depunea declarației de impunere, act ce poate constitui dovada proprietății, în condițiile art. 23.1 lit. d) din HG 250/2007.
Acest act nou se coroboreză cu raportul de expertiză efectuat la prima instanță, potrivit căruia terenul ce a făcut obiectul notificării se află în continuarea suprafeței ce a fost restituită reclamanților prin hotărâre judecătorească în anul 2002, este teren liber și se poate restitui în natură.
Sunt astfel incidente dispoz. art. 10 alin. 3 din legea 10/2001 potrivit cărora se restituie în natură terenurile pe care se află amplasate construcții demontabile, cum sunt cele două barăci metalice.
Din suprafața totală de 1376. cât a avut în proprietate autoarea, s-a restituit deja suprafața de 985. astfel că a rămas de restituit suprafața de 391. iar nu suprafața de 460. cât s-a reținut la prima instanță. Sub acest aspect este fondat apelul declarat de primărie, astfel că se va admite apelul potrivit art. 296 și se va schimba în parte sentința în sensul că se va dispune restituirea în natură către reclamanți a suprafeței de 391. teren situat în str. -. J str. 22 2. având lungimea de 27,3 și lățimea de 14,32., cu aceleași vecinătăți ca în sentință.
Pentru a stabili dimensiunile trenului, instanța de apel are în vedere că lungimea de 27,3 a terenului este neschimbată, iar pentru a obține un dreptunghi cu aria de 391. lățimea acestuia nu poate fi decât 14,32.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, împotriva sentinței civile nr. 319 din 26.09.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, trimis spre rejudecare în urma casării deciziei nr. 4 din 08 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA - Secția Civilă în dosarul nr-, prin decizia nr. 5103 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală în dosarul nr-,
Schimbă în parte sentința civilă nr. 319 din 26.09.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-,în sensul că dispune restituirea în natură către reclamanți a suprafeței de 391. teren situat în str. -. J str. 22 2. având lungimea de 27,3 și lățimea de 14,32. și vecinătățile precizate în sentință.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /tehnored. GI
6 ex./17.03.2009
Jud Fond -
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Gabriela Ionescu
