Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 89/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 89/

Ședința publică din 13 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase

Judecător: - -

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile civile declarate de pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, MUNICIPIUL P- PRIN PRIMAR și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Pitești,-, județul A și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, împotriva sentinței civile nr.295 din data de 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, precum și cererea de aderare la apelul Consiliului Județean A, formulată de intervenienții ( și, domiciliați în Pitești,-, județul A, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, C și, toți domiciliați în Pitești,-, -.A,.1, județul

Procedura este legal îndeplinită.

Apelurile și cererea de aderare la apel sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, concluzii scrise din partea apelantului-pârât Consiliul Județean

Curtea constată că dezbaterile în fond asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 6 mai 2009, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și se retrage pentru deliberare.

CURTEA:

Asupra apelurilor civile de față:

Prin contestația înregistrată la 28 septembrie 2006, la Tribunalul Argeș, reclamanții, C și au solicitat să se constate nulitatea hotărârii nr.62 din 4 iunie 2006, comunicată la 16 august 2006 și obligarea Primăriei Municipiului Pitești să le restituie imobilul situat în Pitești,-, compus din clădire și teren aferent de 675. imobil ce a aparținut defunctei - C.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr.10/2001 și Legii nr.247/2006.

Prin sentința civilă nr.11 din 11 ianuarie 2007, Tribunalul Argeșa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, cu motivarea că reclamanții au contestat o hotărâre a Comisiei Județene A de aplicare a Legii nr.18/1991 și nu face obiectul dispozițiilor Legii nr.10/2001.

Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.5800 din 29 octombrie 2007 admis excepția de necompetență materială de soluționare a cauzei și a dispus declinarea competenței în favoarea Tribunalului Argeș, cu motivarea că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr.10/2001.

Prin încheierea din 18 februarie 2008, Tribunalul Argeș constatând intervenit conflictul de competență a suspendat judecata și a înaintat dosarul la Curtea de APEL PITEȘTI în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Prin decizia civilă nr.1/F-CC din 28 februarie 2008, Curtea de APEL PITEȘTIa stabilit în favoarea Tribunalului Argeș competența de soluționare a cauzei.

În motivarea soluției s-au reținut următoarele:

Hotărârea contestată de reclamanți nr.62/2006 este emisă de Comisia Județeană A pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, însă la poziția 129 se menționează că petenții au solicitat retrocedarea imobilului situat în-, că aceștia nu au depus înscrisuri cu privire la preluarea terenului în proprietatea statului și dovada despăgubirilor primite la preluarea terenului și că acest imobil este compus din construcție și teren, iar acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legilor nr.10/2001 și nr.247/2005.

S-a reținut că imobilul solicitat, casă și teren, situat în municipiul Pitești, intră sub incidența Legii nr.10/2001, cum a și fost întemeiată cererea și nu în baza Legii nr.18/1991, republicată, cum greșit a apreciat autoritatea căreia i s-a adresat cererea de restituire.

Din acest punct de vedere s-a stabilit competența față de obiectul cererii dedus judecății în favoarea Tribunalului Argeș, potrivit art.1 și 26 alin.3 din Legea nr.10/2001.

Fiind astfel investit, Tribunalul Argeșa pus în vedere reclamanților să-și precizeze în scris poziția procesuală față de Primăria Pitești, obiectul cererii de chemare în judecată și persoanele pe care înțeleg să le cheme în judecată în calitate de pârât.

La data de 21 mai 2008, reclamanții au formulat o cerere de precizare și completare a contestației prin care au solicitat introducerea în calitate de pârâți a Consiliului Județean A, a Municipiului Pitești reprezentat prin Primar, a Comisiei Municipale de Fond Funciar Pitești și a Comisiei Județene de Fond Funciar A, întemeind contestația pe dispozițiile art.1, 2, 6, 11, 16, 21, 22-26 din Legea nr.10/2001, republicată, Legea nr.247/2005, art.859 din Codul civil, precum și art.1 din Primul Protocol Adițional a Convenției Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În motivarea cererii s-a arătat că în calitate de moștenitori testamentari ai lui - C, prin notificările nr.702 și nr.47144/2005 au solicitat retrocedarea imobilului situat în Pitești, -, casă și teren aferent 675. în temeiul Legii nr.10/2001, completată și modificată prin Legea nr.247/2005, și deși au făcut dovada cu înscrisuri că sunt îndreptățiți la restituirea în natură a imobilelor, cererea a fost respinsă în mod nelegal prin hotărârea nr.17/2006 a Comisiei Municipale de Fond Funciar Pitești, în loc să se emită o dispoziție a Primarului Municipiului Pitești (15-17).

Prin întâmpinarea depusă la 9 iunie 2008, Consiliul Județean Aas olicitat respingerea acțiunii cu motivarea că reclamanții nu au formulat cerere de restituire în termen legal și în baza notificărilor cu care a fost învestit s-a dispus prin dispoziția nr.23 din 23 ianuarie 2006, emisă de Președintele Consiliului Județean A, restituirea în natură a imobilului construcție și teren situat în-, Pitești, numiților, C, și.

La 16 septembrie 2008 s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către numiții și, prin care se solicită respingerea contestației formulată de reclamanții, motivând că aceștia sunt moștenitorii testamentari ai autoarei C și au dobândit imobilul în litigiu în baza Legii nr.10/2001 (65).

La 23 septembrie 2008, reclamanții au solicitat anularea dispoziției nr.23 din 23 ianuarie 2006, emisă de Președintele Consiliului Județean A, ca fiind nelegală și netemeinică, în temeiul art.22-26 din Legea nr.10/2001 (70).

Prin încheierea din 14 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa disjuns cererea privind anularea dispoziției nr.23 din 23 ianuarie 2006, emisă de Consiliul Județean A, împreună cu cererea de intervenție în interes propriu formulată cu privire la această cerere, formulată de către și, formând dosar separat, respectiv dosarul nr-, respingând totodată cererea de intervenție în interes propriu (81-82).

Prin sentința civilă nr.295 din 19 decembrie 2008, Tribunalul Argeșa admis în parte acțiunea precizată, completată și restrânsă, formulată de reclamanții în contradictoriu cu pârâții și a anulat în parte, în ceea ce privește pe reclamanți, hotărârea Comisiei Județene de aplicare a Legii Fondului Funciar nr.62/2006.

A obligat pe pârâtele Comisia Județeană A de Fond Funciar și Comisia Județeană A de Fond Funciar să înainteze Municipiului Pitești, ca entitate obligată la restituirea imobilelor preluate abuziv, cererea reclamanților înregistrată sub nr-.

A fost obligat pârâtul Municipiul Pitești să emită dispoziție motivată, în beneficiul reclamanților, cu privire la imobilul - construcții și teren situat în Pitești,-, județul

S-a respins acțiunea față de pârâtul Consiliul Județean A, precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții.

Au fost obligate cele două comisii pârâte la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza materialului probator administrat în cauză, în esență, faptul că reclamanții au înregistrat la Primăria Pitești o notificare având ca obiect un imobil preluat abuziv, în sensul disp. art.2 alin.1 din Legea nr.10/2001, potrivit art.25 din aceeași lege, situație față de care pârâtul Municipiul Pitești avea obligația să soluționeze această cerere, urmând ca pe baza analizei ei, precum și a actelor doveditoare, să accepte sau să refuze acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu.

S-a reținut că nu există nici un temei legal pentru care să fie soluționată cererea de către Comisia Județeană A de Fond Funciar, în speță fiind incidente toate elementele necesare clarificării raporturilor juridice ce fac obiectul Legii nr.10/2001.

S-a mai reținut că această hotărâre nu poate înlocui decizia sau dispoziția prevăzută de art.21 alin.4 din Legea nr.10/2001 și dat fiind caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile, conform cu care persoana nemulțumită de modul de rezolvare a cererii de restituire se adresează instanței cu o acțiune contra deciziei, este necesar în conformitate cu art.26 alin.1 din Legea nr.10/2001, ca Municipiul Pitești, entitate obligată la restituirea imobilelor preluate abuziv, să soluționeze cererea reclamanților înregistrată sub nr- și să dea curs procedurii prevăzute de art.21 din legea menționată.

În raport de obiectul notificării și de dispozițiile art.25 din Legea nr.10/2001, a fost respinsă acțiunea față de pârâtul Consiliul Județean A ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză și au fost obligate cele două comisii de fond funciar să înainteze pârâtului Municipiul Pitești cererea reclamanților, fiind obligat acesta din urmă să emită dispoziție motivată cu privire la imobilul din litigiu, ca efect al anulării hotărârii Comisiei Județene A de Fond Funciar nr.62/2006.

În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu s-a reținut că în lipsa unei dispoziții motivate în care să se statueze asupra îndreptățirii reclamanților la restituirea imobilului în discuție, intervenienții nu justifică un interes practic și imediat pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare, la acest moment nefiind împiedicați în nici un mod de reclamanți să-și exercite dreptul de proprietate.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții Comisia Județeană de Fond Funciar A, Consiliul Județean A, Municipiul Pitești și Comisia Locală de Fond Funciar Pitești.

Comisia Județeană de Fond Funciar Aas usținut că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii în ceea ce privește obligarea acesteia la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea acestui motiv s-a susținut, în esență, că în mod greșit a fost obligată la cheltuieli de judecată, având în vedere că aceasta este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională, atribuțiile ce-i revin fiind în conformitate cu art.51 și 52 din Legea nr.18/1991, prevederile art.5 din nr.HG890/2005 și prevederile nr.OG22/2002, precum și faptul că nu are patrimoniu propriu.

Apelantul Consiliul Județean Aas usținut că sentința este nelegală și netemeinică pentru că instanța a considerat în mod greșit că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Se susține că nu a fost pusă în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța fiind lipsită de rolul activ prevăzut de art.129 alin.5 Cod procedură civilă, care nu a suplimentat probatoriul în cauză în sensul depunerii celor două hotărâri de consiliu prin care a fost transmis imobilul din domeniul public al Municipiului Pitești în domeniul public al Județului

S-a mai susținut că prima instanță a reținut greșit că reclamanții au făcut dovada că au înregistrat la Primăria Municipiului Pitești o notificare în sensul dispozițiilor art.2 din Legea nr.10/2001, pentru că această dovadă nu există la dosar, iar cererile nr.47144 și nr.702 din 2005 nu pot avea valoarea unei notificări în sensul legii.

S-a mai invocat faptul că Legea nr.247/2005 nu a repus persoana îndreptățită în termenul de formulare a notificării și că reclamanții nu au formulat cerere de restituire în termen legal, de cotele lor profitând moștenitorii legali sau testamentari care au depus în termen notificare.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii formulată de reclamanți ca nefondată.

Apelanții Municipiul Pitești și Comisia Locală de Fond Funciar au susținut că hotărârea este netemeinică pentru că în mod greșit au fost obligate cele două pârâte să înainteze cererile reclamanților Municipiului Pitești în vederea soluționării notificării prin emiterea dispoziției.

Se arată că reclamanții nu au formulat notificare potrivit Legii nr.10/2001, ci numai cerere potrivit dispozițiilor Legii nr.247/2005, cerere care a fost soluționată prin hotărârea Comisiei Județene nr.62/2006, iar împotriva acestei soluții s-a formulat plângere corect la judecătorie.

Datorită formulării incerte a cererii de judecată nu s-a putut stabili cadrul procesual și nici competența în vederea soluționării cererii și față de dispozițiile trasate prin decizia nr.1/F-CC/2008 a Curții de APEL PITEȘTI nu trebuiau pârâtele să fie obligate la înaintarea documentației și emiterea unei dispoziții.

Se mai arată că nu s-a avut în vedere decizia nr.XX din 19 martie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii, față de care instanța era abilitată să judece contestația pe fond în condițiile art.297 din Codul d e procedură civilă și prin analizarea probatoriului administrat să constate dacă cererea de restituire în natură este sau nu întemeiată.

În speță, prin interpretarea corectă a dispozițiilor art.25 și 26 din Legea nr.10/2001, republicată, reiese că lipsa răspunsului entității deținătoare echivalează cu un refuz de restituire ce se impune a fi cenzurat, ori în cazul de față nu a existat un astfel de refuz, cererea fiind formulată în temeiul Legii nr.247/2005 și a fost soluționată, motiv pentru care reclamanții au formulat plângere la judecătorie.

La 20 martie 2009 s-a formulat cerere de aderare la apelul declarat de Consiliul Județean A de către intervenienții și, prin care s-a solicitat admiterea apelului acestuia, desființarea în tot a sentinței și respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată.

În dezvoltarea acestei susțineri se arată că dosarul are ca obiect o contestație împotriva unei hotărâri a Comisiei Județene de Fond Funciar A, că entitatea obligată (competentă) la restituirea imobilului din Pitești,-, este Consiliul Județean A, în calitate de proprietar, iar nu Municipiul Pitești și că s-a apreciat greșit că cererile cu nr.702 din 31 octombrie 2005 și nr.47144 din aceeași dată ar îndeplini condițiile cerute de Legea nr.10/2001.

De asemenea se arată că termenul de depunere a notificării a fost depășit de către reclamant, că este tardiv formulată contestația împotriva hotărârii nr.62/2006 și că aceștia sunt proprietarii imobilului în litigiu potrivit dispoziției nr.23 din 23 ianuarie 2006 emisă de Președintele Consiliului Județean

Examinând sentința apelată, în raport de motivele de apel formulate de apelanți, precum și cererea de aderare la apel formulată de intervenienți, Curtea constată următoarele:

Apelul formulat de către Comisia Județeană de Fond Funciar A, prin care se susține că în mod greșit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, soluția fiind dată sub acest aspect cu încălcarea legii, este nefondat și urmează a fi respins.

Potrivit art.274 alin.1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

În speță, acțiunea reclamanților a fost admisă în contradictoriu și cu această pârâtă și a fost anulată hotărârea emisă de către aceasta nr.62/2006 în ceea ce-i privește, astfel că în mod corect au fost aplicate dispozițiile art.274 Cod procedură civilă și față de această pârâtă.

Susținerile apelantei în sensul că potrivit atribuțiunilor ce-i revin în conformitate cu dispozițiile Legii nr.18/1991, nr.HG890/2005 și prevederile nr.OG22/2002, aceasta nu poate fi obligată la cheltuieli de judecată, urmează a fi înlăturate ca neîntemeiate, întrucât prevederile art.274 din Codul d e procedură civilă sunt aplicabile având în vedere că cele două comisii au căzut în pretenții.

Apelul declarat de Consiliul Județean A, prin care susține că hotărârea este nelegală și netemeinică pentru că în mod greșit s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a acestuia și că pe fondul cauzei se impunea respingerea acțiunii formulată de reclamanți, este nefondat și urmează a fi respins, întrucât prima instanță în mod corect a procedat în raport de obiectul cererii reclamanților (notificării) prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului și de dispozițiile art.25 din Legea nr.10/2001 la respingerea acțiunii față de acest pârât.

Rezultă că prima instanță a interpretat corect actele deduse judecății, făcând interpretări juste a deciziei nr.1/F-CC/2008 a Curții de APEL PITEȘTI, pronunțată în conflictul negativ de competență ivit între tribunal și judecătorie, cât și faptul că prin încheierea din 14 octombrie 2008, tribunalul a dispus disjungerea cererii reclamanților privind anularea dispoziției nr.23/2006 emisă de Consiliul Județean A, formând un nou dosar, respectiv dosarul nr- pentru care s-a fixat termen la 4 noiembrie 2008 (fila 82).

Astfel, după soluționarea conflictului negativ de competență de către Curtea de APEL PITEȘTI, cauza a fost înregistrată la tribunal, unde reclamanții au precizat cadrul procesual atât sub aspectul persoanelor pe care au înțeles să le cheme în judecată, cât și sub aspectul obiectului acțiunii, solicitând anularea și a dispoziției nr.23/2006 emisă de Consiliul Județean A, prin care imobilul din litigiu a fost restituit în natură numiților, C, și (fila 70).

Ținând cont de faptul că tribunalul a disjuns cererea reclamanților privind anularea dispoziției nr.23/2006 emisă de Consiliul Județean A, față de obiectul cu care a rămas investită, instanța de fond a respins corect acțiunea față de pârâtul Consiliul Județean A ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză.

Sub acest aspect sunt neîntemeiate susținerile acestui apelant care nu dovedește că prin această soluție i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura, urmând a-și formula apărările în dosarul având ca obiect nulitatea dispoziției nr.23/2006.

Celelalte aspecte de netemeinicie care se referă la soluționarea pe fond a acțiunii nu se mai impun a fi analizate ca urmare a lipsei calități procesuale pasive reținute împotriva sa.

Apelul comun formulat de Municipiul Pitești și Comisia Locală de Fond Funciar Pitești, prin care se susține că hotărârea este netemeinică pentru că în mod greșit au fost obligate cele două comisii pârâte să înainteze cererile în vederea soluționării notificării prin emiterea unei dispoziții, este de asemenea neîntemeiat și urmează a fi respins, întrucât prima instanță corect a apreciat că hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar A nr.62/2006 nu poate înlocui decizia sau dispoziția prevăzute de art.21 din Legea nr.10/2001 și dat fiind caracterul imperativ al dispozițiilor acestei legi, în conformitate cu art.26 era necesar ca Municipiul Pitești, entitate obligată la restituirea imobilelor preluate abuziv, să soluționeze cererea reclamanților și să dea curs procedurii prevăzută de art.21 și următoarele din lege, deoarece nu a lămurit situația juridică a imobilului solicitat.

De precizat este faptul că imobilul solicitat de reclamanți a fi restituit, la data apariției Legii nr.10/2001 exista în patrimoniul Municipiului Pitești.

apelanți au recunoscut de fapt că nu a existat un refuz în soluționarea cererii reclamanților de retrocedare pentru a fi justificate susținerile acestora în sensul că prima instanță trebuia să soluționeze pe fond cererea.

Rezultă că prima instanță a avut în vedere dispozițiile deciziei nr.1/F-CC/2001 a Curții de APEL PITEȘTI, referitoare la stabilirea competenței soluționării cauzei de către Tribunalul Argeș, care a statuat că deși s-a formulat contestație împotriva unei hotărâri emise de comisia de fond funciar, imobilul solicitat intră sub incidența Legii nr.10/2001 și nu a Legii nr.18/1991, cum greșit a apreciat autoritatea căreia i-a fost adresată cererea de restituire a imobilului situat în Municipiul Pitești.

De asemenea, prima instanță a statuat în mod legal și temeinic că întrucât a fost făcută dovada de către reclamanți a înregistrării la Primăria Pitești a unei notificări având ca obiect un imobil preluat abuziv în sensul dispozițiilor art.2 alin.1 din Legea nr.10/2001, pârâtul Municipiul Pitești avea obligația potrivit art.25 din aceiași lege să soluționeze această cerere, urmând ca pe baza analizei ei, precum și a actelor doveditoare, să accepte sau să refuze restituirea în natură ori acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu.

Susținerile apelanților în sensul că se impunea ca instanța să evoce fondul în condițiile art.297 din Codul d e procedură civilă prin analizarea probatoriului administrat, urmează a fi respinse ca neîntemeiate având în vedere faptul că situația de fapt rezultată din actele dosarului, încadrarea greșită a cererii formulată de reclamanți în baza Legii nr.18/1991 și nu potrivit Legii nr.10/2001, cum a statuat hotărârea dată în conflictul negativ de competență, nu poate echivala cu cele două situații avute în vedere la pronunțarea Deciziei nr.XX din 19 martie 2007 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește cererea de aderare la apelul declarat de Consiliul Județean A, din 20 martie 2009, formulată de către intervenienții și, prin care s-a solicitat admiterea apelului acestuia, desființarea sentinței și respingerea acțiunii reclamanților, având în vedere soluția pronunțată în apelul acestui intimat și dispozițiile art.293 alin.2 Cod procedură civilă, urmează a se constata că această aderare la apel a rămas fără efect, urmând a fi respinsă.

Astfel, potrivit textului invocat anterior, dacă apelul principal este respins pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin.1 din același text de lege, rămâne fără efecte.

În raport de considerentele expuse anterior, urmează ca în baza art.296 Cod procedură civilă să se respingă ca nefondate apelurile declarate și a se menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile formulate de pârâții COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, CONSILIUL JUDEȚEAN, cu sediul în Pitești, nr.1, județul A, MUNICIPIUL P- PRIN PRIMAR și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.295 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș și cererea de aderare la apelul Consiliului Județean A, formulată de intervenienții ( și, domiciliați în Pitești,-, județul A, intimați-reclamanți fiind, C și, domiciliați în Pitești,-, -.A,.1, județul

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

Pl.,

Grefier,

Red.Pl.

Tehnored.

Ex.11/12.06.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Maria Ploscă
Judecători:Maria Ploscă, Irina Tănase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 89/2009. Curtea de Apel Pitesti