Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 9/
Ședința publică din 21 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de intimata PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în-, județul V, împotriva sentinței civile nr.935 din data de 09 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-(număr în format vechi 2071/cv/2006.).
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată că dezbaterile asupra apelului s-au desfășurat în ședința publică din data de 14 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată, astăzi 21 ianuarie 2008, când în urma dezbaterilor s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată că:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 24.07.2006, au solicitat în contradictoriu cu Primăria Orașului desființarea dispoziției nr.184/15.06.2006, în sensul restituirii în natură contestatorilor a suprafeței de 127 ha teren și plata în echivalent a imobilelor ce nu mai pot fi restituite în această modalitate, iar pentru executarea obligației, intimata să plătească o amendă civilă în sumă de 500 lei/zi de întârziere.
În motivarea acțiunii s-a arătat că s-a solicitat Primăriei restituirea în natură a suprafeței de 127 ha preluată în mod abuziv de către stat, notificarea fiind respinsă în mod nejustificat cu argumentul că imobilele nu fac obiectul Legii nr.10/2001.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației motivând că terenul este acoperit cu vegetație forestieră și pe cale de consecință nu poate face obiectul Legii nr.10/2001.
Tribunalul Vâlceaa admis în parte contestația și a dispus restituirea terenului în suprafață de 228 mp și a celui de 389 mp contestatorilor așa cum au fost identificate în raportul de expertiză tehnică, iar pentru suprafața de 57.282 mp s-a dispus acordarea de despăgubiri.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut că autorul contestatorilor - a avut în patrimoniul său suprafața de 319,5 ha pe raza localității până în anul 1945, când aceasta a fost expropriată.
În urma identificării suprafeței de teren ce a făcut obiectul actului de expropriere au fost găsite două trupuri de 228 mp, respectiv 389 mp libere ce puteau fi restituite pe această cale contestatorilor, imobilului fiindu-i aplicat regimul juridic reglementat de Legea nr.10/2001, deoarece acesta nu a făcut obiectul reformei agrare din 1945 și nici al Legii nr.18/1991 așa cum s-a apărat intimata.
Capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata daunelor cominatorii pe zi de întârziere a fostrespins pentru argumentul că obligația acestei dinainte de restituire a imobilului în natură poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.
Împotriva sentinței a formulat apel intimata, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, în dezvoltarea cărora a arătat că, imobilul în cauză face obiectul Legii nr.18/1991, fiind situat în extravilanul localității și având categoria de folosință teren cu vegetație forestieră.
Cu privire la terenul în suprafață de 57.282 mp, aflat în intravilanul localității, apelanta a motivat că acesta a fost înstrăinat de către autorii contestatorilor în timpul vieții lor, astfel că nu putea să facă obiectul actului de expropriere, fiind restituit dobânditorilor în baza Legii nr.18/1991.
De asemenea instanța de fond în mod greșit a obligat intimata la restituirea terenurilor în natură ori la propunerea de restituire în echivalent, deși o parte din acestea se află în posesia altor detinatori.
Terenul în suprafață de 389 mp a făcut obiectul unei alte notificări asupra căreia apelanta nu s-a pronunțat.
Analizând apelul în limita motivelor invocate, se apreciază ca nefondat, pentru argumentele ce urmează:
Primarul orașului a respins notificarea contestatoarelor de restituire a suprafeței de 127 ha pentru motivul că aceasta are categoria de folosință agricolă și vegetație forestieră făcând obiectul reformei agrare din 1945, iar după adoptarea Legii nr.18/1991, fiind restituit altor persoane.
Motivul ce a stat la baza refuzului de restituire a terenului în temeiul Legii nr.10/2001 a fost invocat de către apelantă și prin apărările formulate în întâmpinarea depusă la instanța de fond.
Primul motiv de apel se referă la aprecierea greșită a regimului juridic al terenului ce a făcut obiectul notificării în sensul că instanța de fond a dispus restituirea imobilului în temeiul Legii nr.10/2001, ignorând pe această cale dispozițiile art.8 din actul normativ enunțat potrivit cărora nu intră sub incidența sa suprafețele de teren situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive ori la data notificării precum și terenurile ce au făcut obiectul Legii nr.18/1991.
În raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a fost identificată o suprafață totală de 57899 mp situată în intravilanul localității ce aparținut înainte de 1945 autorului și care în urma exproprierii a trecut în proprietatea statului.
Din această suprafață de teren instanța de fond a dispus restituirea către contestatori, în natură a suprafeței de 228 mp, respectiv 389 mp, identificate ca fiind libere, iar pentru diferența de 57.282 mp s-a dispus restituirea prin echivalent. Apelanta a invocat în motivarea aplicării regimului juridic a Legii nr.18/1991 locul situării imobilului în intravilan precum și categoria de folosință a acestuia respectiv acela de teren cu vegetație forestieră.
Proba cu expertiza tehnică efectuată în cauză a infirmat apărarea intimatei în sensul că terenul în cauză este situat în intravilanul localității și este ocupat în parte de gospodăriile altor persoane. Potrivit acestor constatări nu pot fi aplicabile dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001, imobilului fiindu-i aplicabil regimul juridic reglementat de aceasta, încadrându-se la noțiunea de orice alt imobil pe care statul l-a preluat fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale la data preluării, potrivit art.2 litera i din actul normativ enunțat, și nerestituite potrivit art.1.
Prin sintagma folosită de legiuitor în art.1 din Legea nr.10/2001, aceea de "imobile nerestituite" s-au urmărit a se conferi domeniului de reglementare un caracter de complinire față de celelalte acte normative reparatorii adoptate după 1989, cu privire la imobilele trecute în proprietatea statului, referindu-se pe această cale la acele terenuri care sunt situate în intravilanul localităților și până la intrarea în vigoare a legii din 14 februarie 2001 nu au fost restituite persoanelor îndreptățite".
Terenul ce a făcut obiectul notificării a fost preluat abuziv de către stat nu a avut categoria de teren agricol cooperativizat în înțelesul legii fondului funciar, nu a făcut obiectul vreunei plângeri formulată în temeiul actului normativ de restituire astfel ca instanța să se pronunțe definitiv asupra regimului său juridic și nici nu a fost restituit până la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, motiv pentru care nu poate să fie încadrat la categoria acelor imobile pentru care sunt incidente dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001.
Un alt motiv de apel se referă la aprecierea greșită a calității procesuale a primăriei ca entitate deținătoare a imobilului pentru motivul că la data notificării alte persoane se aflau în posesia acestuia.
Potrivit art.22 din Legea nr.10/2001, pentru restituirea imobilului persoana îndreptățită notifică persoana juridică deținătoare, iar în cazul în care nu este cunoscut deținătorul, notificarea se trimite primăriei în a cărei rază se află, aceasta de pe urmă având obligația să identifice unitatea deținătoare, iar în ipoteza în care nu se cunoaște titularul dreptului poate chema în judecată statul prin Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.28 pct.3 din aceeași lege.
Din textele de lege enunțate rezultă că persoana îndreptățită poate notifica primăria atunci când nu cunoaște deținătorul imobilului, în cauză o parte din suprafețele de teren fiind ocupate de gospodăriile diverselor persoane ce nu pot fi încadrate la categoria de persoane juridice deținătoare ce au obligația de restituire a imobilului în accepțiunea art.21 din Legea nr.10/2001.
Potrivit acestui argument, primăria poate avea calitate procesuală pasivă întrucât terenul ocupat de construcții a fost atribuit ca lot în vederea edificării unor gospodării ori dat în administrarea unor instituții publice precum Academia Română sau, astfel că, instanța de fond a obligat-o la restituirea terenului rămas liber iar pentru diferență să facă propunere de restituire în echivalent.
În aplicarea art.20 și următoarele din Legea nr.10/2001, Primăria localității, reținând că imobilul nu este în posesia sa avea obligația să trimită deținătorului bunului notificarea ce i s-a adresat și nu putea să respingă cererea de restituire cu argumentul că imobilul la care se referă nu face obiectul legii mai sus evocată.
Soluționând cererea de restituire în această modalitate și ignorând dispozițiile art.20, apelanta a apreciat că are competența să soluționeze notificarea în procedura administrativă, iar pe cale de consecință în procedura judiciară are calitate procesuală pasivă.
Pentru toate aceste argumente, în baza art.296 Cod proc.civilă, se va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul civil declarat de intimata PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în-, județul V, împotriva sentinței civile nr.935 din data de 09 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-(număr în format vechi 2071/cv/2006), intimați fiind contestatorii, și.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
H/6 ex./20.02.2008
Jud.fond
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca
