Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
(Nr. în format vechi 4079/2003)
DECIZIA CIVILĂ NR.9/A/2009
Ședința publică din 15 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, împotriva sentinței civile nr. 456 din 26.09.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- (nr. în format vechi 4079/2003), privind și pe reclamantul, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, avocat din Baroul Cluj, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că prin registratura instanței, la data de 11 decembrie 2008, reclamantul intimat prin reprezentanta sa, avocat, a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat, păstrarea în tot a sentinței atacate și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtului apelant să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat, avocat din Baroul Cluj, lipsă fiind părțile.
Instanța constată că reclamantul intimat prin reprezentanta sa, a depus la dosar întâmpinare, în termenul procedural, respectiv în data de 11 decembrie 2008.
Reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar chitanța care atestă plata onorariului avocațial în sumă de 3.000 lei și arată că nu are de formulat alte cereri în probațiune sau excepții de invocat.
Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea apelului ca nefondat, păstrarea în tot a sentinței atacate și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în apel, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar. Arată că imobilul în litigiu a fost preluat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, astfel că preluarea imobilului a fost nelegală. Precizează că în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză sunt aplicabile în general dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, iar cu privire la măsurile reparatorii prin echivalent, dispozițiile art. 1 alin. 2 și cele ale art.18 lit. c din aceeași lege. Referitor la critica pârâtului apelant cu privire la obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, arată că aceasta este nefondată, achitarea lor cuvenindu-se reclamantului intimat în temeiul art. 274 din proc. civ.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 456/26.09.2008, pronunțată în dosarul nr- (nr. în format vechi 4079/2003) a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, decedat în cursul procesului, continuat de moștenitorul acestuia împotriva pârâtului Primarul municipiului C-N și, în consecință: s-a dispus anularea dispoziției nr. 1376/07.07.2003 a Primarului municipiului C-
Pârâtul a fost obligat să emită în favoarea reclamantului o nouă dispoziție prin care să dispună restituirea în natură a apartamentelor nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 8 din imobilul situat în C-N,-, înscris în CF ind. - C-N, având părțile indivize comune înscrise în CF col. - C-N, precum și a imobilelor înscrise în Cf nr. 3554 C, cu nr. top 11005/2, teren situat în-, în suprafață de 324 mp. și nr. top 11005/3, teren cu construcții în-, în suprafață de 2183 mp. și să propună acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru apartamentele nr. 6 și 7 din imobilul situat în C-N,-, înscrise în CF ind. - C-N, având părțile indivize comune înscrise în CF col. - C-
A fost respins capătul de cerere privind restituirea în natură a apartamentului nr. 6 din imobilul situat în C-N,-.
Pârâtul a fost obligat să achite reclamantului suma de 4.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin notificarea înregistrată sub nr. 272/05.07.2004 la BEJ, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr. 3554 C-N cu nr. top. 11005, situat în C-N,- ( în prezent nr.19).
Din copia CF nr. 3554 C rezultă ca imobilul cu nr. top. 11005, format din doua corpuri de clădire situate în- și teren în suprafață de 793 stj.p s-a aflat în proprietatea tabulară a numitului.
Prin încheierea CF nr. 1068/1950 s-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în favoarea Comunei C, în baza dispozițiilor Legii nr. 228/1948.
Prin încheierea CF nr. 1080/22.01.1998 imobilul cu nr. top. 11005 fost dezmembrat, după cum urmează: imobilul cu nr. top. 11005/1, teren în suprafață de 348 mp. și construcțiile a fost transcris în CF col. - și CF ind. -, în favoarea Statului R; imobilele cu nr. top. 11005/2, teren în- în suprafață de 324 mp și cu nr. top. 11005/3, teren în- în suprafață de 2183 mp au fost reînscrise în CF nr. 3554, în favoarea Comunei
Conform copiei CF col. - C, imobilul cu nr. top. 11005/1 este compus din casa cu 8 apartamente, având părțile indivize comune fundațiile, fațadele, podul și acoperișul, racordurile de apă, canal, gaz, electricitate, precum și terenul în suprafață de 348 mp. Apartamentele nr.1-8 au fost înscrise în CF ind. -.
Apartamentul nr. 7 fost transcris în CF ind. - în favoarea numiților și cu titlu de cumpărare, iar apartamentul nr. 3 fost transcris în CF nr. - în favoarea numiților și, cu același titlu.
Prin dispoziția nr. 1376/07.04.2003 a Primarului municipiului C-N s-a respins notificarea petentului, cu motivarea ca imobilul nu face obiectul Legii nr. 10/2001, temeiul legal al preluării precedând data de 6 martie 1945.
Prin sentința civilă nr. 366/2004 a Judecătoriei Cluj -N s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și s-a respins acțiunea acestui reclamant împotriva pârâților Municipiul C-N prin Primar, SC SA, si.
Prin decizia civila nr. 2016/2004 a Curții de Apel Cluja fost admis în parte apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 366/2004, care a fost anulată și consecutiv evocării fondului, s-a respins acțiunea completată formulată de reclamantul, având ca obiect constatarea nulității absolute a naționalizării imobilului înscris în CF nr. 3554 C, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 34701/11.06.1997 încheiat între pârâții SC SA - vânzător și și - cumpărători și rectificare CF.
Prin decizia civila nr. 1433/R/2006 a Curții de Apel Clujs -a admis în parte recursul declarat de, în calitate de moștenitor al reclamantului, împotriva deciziei civile nr. 2016/A/2004, care a fost modificată în parte, în sensul ca s-a admis în parte acțiunea reclamantului și s-a constatat ca nelegală preluarea de către stat a imobilului situat în C-N,-, înscris în CF nr. 3554 C cu nr. top. 11005.
În considerentele acestei decizii s-a reținut că unicul moștenitor al defunctului este, că este moștenitorul proprietarului tabular și că imobilul în litigiu nu a intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, astfel cum este definit prin art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, făcând obiectul legii speciale reparatorii, Legea nr. 10/2001, prin incidenta dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. h.
Prin decizia civilă nr. 2154/R/2007 Curții de Apel Clujs -a admis în parte recursul declarat de, moștenitor al reclamantului, împotriva deciziei civile nr. 131/2007 a Tribunalului Cluj, care a fost modificată, în sensul că s-a admis în parte apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 13971/2004, care a fost schimbată parțial, în sensul că a fost admisă în parte acțiunea reclamantului împotriva pârâților Consiliul local C-N, și. În consecință, s-a constatat preluarea abuzivă, fără titlu, de către Statul Rai mobilului cu nr. top. 11005 din CF nr. 3554 C; s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 32730 din 22.01.1997 încheiat între pârâți, având ca obiect apartamentul 3 de pe-, cu nr. top. 11005/1/III din CF ind. - C; s-a dispus restabilirea situației anterioare, în sensul radierii înscrierilor din CF ind. 127.324 C, desființării acestei CF și revenirii la înscrierile anterioare în favoarea statului.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 34.736/1997 Consiliul local C-N a înstrăinat numitei apartamentul nr. 6 situat în-, cu nr. top. 11005/1/VI.
de cele ce preced, instanța a constatat că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv de Statul R și că defunctul avea calitate de persoana îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești irevocabile menționate mai sus.
Totodată, instanța a reținut că apartamentele nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 8 din imobilul situat în C-N,-, înscrise în ind.- C-N, având părțile indivize comune înscrise în col.- C-N, precum și imobilele înscrise în nr. 3554 C, cu nr. top. 11005/2, teren în-, în suprafață de 324 mp. și nr. top. 11005/3, teren cu construcții în-, în suprafață de 2183 mp. sunt deținute în prezent de Statul
Apartamentele nr. 3, 6 și 7 au fost înstrăinate în baza dispozițiilor Legii nr. 112/1995. Contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 3 fost anulat prin decizia civilă nr. 2154/R/2007 Curții de Apel Cluj, a fost respinsă cererea reclamantului pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 7, iar contractul de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 6 nu a fost atacat de către reclamant.
Potrivit art. 1 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001 imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza <LLNK 11940 139 10 201 0 18>Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite, se restituie, în natură, în condițiile prezentei legi. În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Conform art. 18 lit. c din aceeași lege, măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent în cazul în care imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale.
Față de cele ce preced, instanța a apreciat că se impune admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamantul, decedat în cursul procesului, continuat de moștenitorul acestuia și, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 să dispună anularea dispoziției nr. 1376/07.04.2003 a Primarului municipiului C-N, precum și obligarea pârâtului să emită în favoarea reclamantului o nouă dispoziție prin care să dispună restituirea în natură a apartamentelor nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 8 din imobilul situat în C-N,-, înscrise în ind.- C-N, având părțile indivize comune înscrise în col.- C-N, precum și a imobilelor înscrise în nr. 3554 C, cu nr.top.11005/2, teren în-, în suprafață de 324 mp. și nr.top.11005/3, teren cu construcții în-, în suprafață de 2183 mp. și să propună acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru apartamentele nr.6 și 7 din imobilul situat în C-N,-, înscrise în ind.- C-N, având părțile indivize comune înscrise în col.- C-
Instanța a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a apartamentului nr. 6, raportat la prevederile art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001, având în vedere că acest apartament a fost înstrăinat numitei, iar validitatea contractului de vânzare-cumpărare nu a fost contestată de către reclamant.
În baza art. 274. proc. civ. pârâtul a fost obligat să achite reclamantului suma de 4000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul Primarul municipiului C-N, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, cu consecința menținerii Dispoziției nr. 1376/2003 emisă de Primarul municipiului C-N ca fiind temeinică și legală.
În motivarea apelului se arată că sentința este nelegală și netemeinică, întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, art. 1 alin. 1 "imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989" fac obiectul legii speciale menționată mai sus.
Din actele depuse la dosarul de revendicare de către notificator rezultă faptul că temeiul de drept al preluării, Legea nr. 91/09.02.1945, precede datei de 06 martie 1945, iar dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989 nu sunt aplicabile petentului.
Față de aceste considerente, se apreciază că Dispoziția nr. 1376 din 07.04.2003 Primarului municipiului C-N a fost emisă în mod corect și legal, având în vedere actele depuse la dosarul de revendicare a imobilului situat în C-N,-, preluat în favoarea Statului Român prin Legea nr. 91/09.02.1945, art. XI din Legea nr. 228/1948 și Avizul Ministerului Finanțelor nr. 58578/29.06.1949 de la proprietarul tabular, cetățean român absenteist. Raportat la aceste acte normative, Comisia de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001 a concluzionat că nu sunt aplicabile dispozițiile legii speciale.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de reclamantul intimat, s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că imobilul în litigiu se încadrează în prevederile art. 2 lit. d și h din Legea nr. 10/2001, coroborat cu art. 1 alin. 1 și 2 și art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001. În plus, prin două decizii ale Curții de Apel Cluj, cu nr. 1433/R/2006 și nr. 2154/R/2007, s-a stabilit în mod irevocabil că preluarea imobilului în litigiu a fost abuzivă și fără titlu, astfel încât, pârâtul apelant nu mai poate să conteste acest aspect.
Apelul este nefondat.
Prin notificarea înregistrată sub nr. 272/05.07.2001, antecesorul reclamantului intimat de azi, numitul, a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în Cf nr. 3554 C nr. top 11005, constând din două case din cărămidă și piatră și teren în suprafață de 793 stj.p., situat în C-N, Calea - nr. 15, în prezent nr. 19, invocând în susținerea notificării faptul că, acest imobil a constituit proprietatea tatălui său, Dr., iar în anul 1950 fost trecut în proprietatea comunei urbane C în baza Legii nr. 228/1948 și a deciziei Ministerului Finanțelor nr. 58578/1949 ( 29, 30 dosar fond).
Prin Dispoziția nr. 1376/07.04.2003, emisă de Primarul municipiului C-N, a fost respinsă rectificarea petentului, cu motivarea că imobilul nu face obiectul legii, întrucât, temeiul legal de preluare al acestuia precede data de 06 martie 1945.
Prin decizia civilă nr. 1433/R/02.06.2006, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, a fost admis în parte recursul exercitat de numitul, în calitate de moștenitor al reclamantului, împotriva deciziei civile nr. 2016/A/17.09.2004 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. 6551/2004, care a fost modificată în parte, în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul municipiul C-N reprezentat prin Primar și, în consecință, s-a constatat nelegala preluare de către Statul Român a imobilul înscris în CF nr. 3554 C nr. top 11005, situat administrativ în C-N,-; au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii, referitoare la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat cu privire la apartamentul 7 din acest imobil, între SC SA și și.
Prin decizia civilă nr. 2154/R/25.10.2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, a fost admis în parte recursul declarat de numitul, în calitatea sa de moștenitor al reclamantului, decedat în cursul procesului, împotriva deciziei civile nr. 131/09.03.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, care a fost modificată, în sensul admiterii în parte a apelului declarat de reclamantul, continuat de moștenitorul, împotriva sentinței civile nr. 13971/12.11.2004 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr. 13967/2002, care a fost schimbată parțial, în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantului, împotriva pârâților Consiliul Local al municipiului C-N, și și, în consecință: s-a constatat preluarea abuzivă, fără titlu, de către Statul Român, a imobilului cu nr. top 11005 din CF nr. 3554 C; s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare nr. 32730 din 22.01.1997 încheiat între pârâți, având ca obiect apartamentul nr. 3 de pe-; s-a dispus restabilirea situației anterioare de CF, în sensul revenirii la înscrierile anterioare în favoarea statului; au fost menținute dispozițiile sentinței privind respingerea petitului de restabilire a situației anterioare, prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea fostului proprietar.
Prin urmare, prin două hotărâri judecătorești irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat, s-a statuat în sensul că imobilul în litigiu a fost preluat de Statul Român în mod nelegal, abuziv, fără titlu, încadrându-se deci în dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001 republicată, care statuează în sensul că, fac obiectul acestei legi imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada de referință, 06 martie 1945- 22 decembrie 1989.
Este irelevantă susținerea apelantului, conform căreia, de fapt temeiul preluării imobilului în litigiu ar fi fost Legea nr. 91/09.02.1945, act normativ care precede datei de 06 martie 1945 - motiv pentru care, în opinia apelantului, imobilul nu ar face obiectul Legii nr. 10/2001 - câtă vreme, atât înscrierile operate în cartea funciară, cât și dispozițiile statuate cu putere de lucru judecat în două hotărâri judecătorești irevocabile, atestă faptul că imobilul în litigiu a intrat în proprietatea Statului Român, în realitate în proprietatea Comunei C la data de 25 martie 1950, dată care evident este ulterioară datei de 6 martie 1945.
Astfel, sub B 4 în CF nr. 3554 C, s-a întabulat la data de 25 martie 1950, cu încheierea de CF nr. 1068, dreptul de proprietate, pe bază de lege în favoarea Comunei
Este știut faptul că, în regim de carte funciară, sub imperiul Decretului Lege nr. 115/1938, potrivit principiului inscripțiunii consacrat de art. 17 din acest act normativ, dreptul de proprietate se dobândește valabil numai prin faptul înscrierii sale în cartea funciară, în favoarea dobânditorului.
Prin urmare, Statul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil la o dată ulterioară datei de 06 martie 1945, imobilul în litigiu intrând astfel sub incidența Legii nr. 10/2001.
Pe de altă parte, câtă vreme s-a statuat cu putere de lucru judecat, prin două hotărâri judecătorești irevocabile, că preluarea imobilului de către Statul Român a fost una nelegală, abuzivă, fără titlu, este evident că pârâtul apelant nu mai poate să invoce acum, prin apelul promovat, caracterul valabil și legal al acestei preluări, fără ca prin această invocare să nu aducă atingere autorității de lucru judecat de care se bucură decizia civilă nr. 1433/R/2006 și decizia civilă nr. 2154/R/2007, ambele ale Curții de Apel Cluj.
Art. 1 alin. 1, art. 7 alin. 1 și art. 9 din Legea nr. 10/2001 republicată, ca de altfel întreaga economie a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, consacră principiul restituirii în natură a imobilelor care fac obiectul acestei legi și care sunt revendicate de către foștii proprietari, ori de moștenitorii acestuia.
Din referatul întocmit de Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, și care a sta la baza emiterii dispoziției nr. 1376/07.04.2003, rezultă faptul că imobilul în litigiu a fost partajat în șapte apartamente, din care, apartamentele nr. 1, 2, 4 și 5 se găsesc în administrarea Consiliului Local al municipiului C-N, în timp ce apartamentele nr. 3, 6 și 7 au fost vândute chiriașilor în baza Legii nr. 112/1995.
Contractul de vânzare cumpărare încheiat de numiții cu privire la apartamentul nr. 3 fost desființat prin decizia nr. 2154/R/2007 a Curții de Apel Cluj.
Prin urmare, este posibilă restituirea în natură, în favoarea reclamantului, în temeiul Legii nr. 10/2001 republicată, atât a apartamentelor nr. 1, 2, 4, și 5 care se găsesc în administrarea Consiliului Local C-N, cât și a apartamentului nr. 3 cu privire la care s-a constat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat de chiriași în baza Legii nr. 112/1995.
Contractul de vânzare cumpărare încheiat cu privire la apartamentul nr. 6 nu a fost atacat în instanță de către reclamant, iar în privința apartamentului nr. 7, prin decizia nr. 2154/R/2007, s-a respins cererea reclamantului de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare încheiat cu privire la acest apartament.
Pe cale de consecință, cu privire la aceste apartamente a căror restituire în natură nu este posibilă, respectiv pentru apartamentele nr. 6 și 7, reclamantul este îndreptățit la a beneficia la măsuri reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, prin prisma art. 1 alin. 2, art. 7 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor mai sus expuse, Curtea constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, urmând să fie menținută în întregime, cu consecința respingerii apelului pârâtului, în temeiul art. 295 și 296 proc. civ.
În temeiul art. 274 proc. civ. raportat la art. 1169.civ. pârâtul apelant va fi obligat, față de căderea sa în pretenții, să-i plătească intimatului reclamant suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial aferent contractului de asistență juridică nr. 49/10.12.2008, justificat prin chitanța de plată seria A nr. 47/14.01.2009 ( 11, 8).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 456 din 26 septembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 4079/2003, pe care o menține.
Obligă pe numitul apelant să plătească intimatului suma de 3.000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./dact.MM
4ex/20.01.2009
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
