Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2010. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 9/Ap

Ședința publică din 26 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif

JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel

Grefier șef secție

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâții MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR și PRIMARUL MUNICIPIULUI B împotriva deciziei civile nr.23/Ap din 2 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depusă prin serviciul registraturii concluzii scrise formulate de ambele părți.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 19 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 26 ianuarie 2010.

CURTEA

Asupra apelului civil de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 20/S/31.01.2008 Tribunalul Brașova admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Primarul Municipiului A admis contestația formulata de contestatoarea in contradictoriu cu intimatul Municipiul A anulat dispoziția nr.74708/15.01.2007 emisa de Primarul Municipiului A obligat intimatul Municipiul B sa restituie contestatoarei, in natura, imobilul situat in B,- bis, inscris in nr. 21900 B, nr. top 4503/2 compus din teren in suprafata de 692,78 mp. A respins contestația formulata de contestatoare in contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului B ca urmare a admiterii excepției. A obligat intimatul Municipiul B sa plătească contestatoarei suma de 2145 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Prin decizia civilă nr. 79/Ap/04.09.2008 Curtea de APEL BRAȘOVa respins apelul promovat de pârâtul Municipiul B prin primar, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de apelantul-pârât și prin decizia civilă nr. 4994/29.04.2009 a trimis cauza pentru rejudecarea apelului acestei instanțe.

Prin îndrumările date de instanța supremă s-a solicitat administrarea unui probatoriu în completare, prin care să se identifice terenul în litigiu, să se stabilească afectațiunea acestuia, dacă este afectat și în ce parte de servituți legale, precum și constatarea existenței vreunei alte căi de acces la Căminul Liceului Pedagogic, având în vedere că în zonă sunt și alte proprietăți.

Instanța de apel a dispus efectuarea unei cercetări la fața locului și a unei completări la expertiza anterioară, luând în considerare îndrumările din decizia de casare.

Examinând apelul, și prin prisma noilor probe administrate, curtea constată că acesta este neîntemeiat.

Criticile din apel sunt formulate pe două direcții, respectiv nedovedirea calității de moștenitor a reclamantei, precum și a preluării imobilului de către stat în perioada de referință a Legii nr.10/2001, având în vedere că în cartea funciară figurează și în acest moment antecesoarea reclamantei, iar a doua critică se referă la imposibilitatea restituirii în natură a imobilului având în vedere dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată, coroborate cu dispozițiile art. 10.3 din Normele metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001,cu referire la faptul că imobilul este afectat unei utilități publice având destinația de cămin pentru cazarea elevilor.

În ceea ce privește calitatea de moștenitor a reclamantei aceasta a fost dovedită prin certificatul de moștenitor nr. 114/2005 eliberat de BNP - fila 7 dosar fond -, act care nu a fost anulat, precum și prin actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei.

Referitor la preluarea imobilului de către stat curtea constată că deși în cartea funciară este înscrisă actualmente tot antecesoarea reclamantei, din actele atașate expertizei efectuate în cauză rezultă că, în fapt imobilul a fost preluat de către stat, fără a se mai efectua formalitățile de înscriere în cartea funciară, iar perioada de preluare este cea prevăzută în cuprinsul Legii nr. 10/2001. Astfel, din nota Inspectoratului Școlar al Județului B, fila 52 dosar fond, reiese că această instituție folosește în prezent imobilul teren, având edificat pe un teren alăturat un cămin pentru elevii de liceu. De asemenea, din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5630/30.12.1950 reiese că la acea dată, adică în anul 1950, antecesoarea reclamantei era în proprietatea și posesia imobilului teren din care a înstrăinat o porțiune. În consecință, preluarea în fapt a terenului de către Statul Român nu s-a putut realiza decât în perioada de referință a Legii nr. 10/2001.

În consecință prima critică din apel nu este întemeiată.

Cu privire la a doua critică.

Din expertiza efectuată în cauză în primul ciclu procesual, precum și din completarea expertizei dispusă de această instanță de apel și cercetarea la fața locului rezultă fără putință de tăgadă că imobilul solicitat a fi restituit în natură de către reclamantă nu este afectat unei utilități publice.

Așa cum reiese din anexa 1 completării la expertiză suprafața de 692,784 mp de sub nr. top. 4503/2 este un teren de sine -stătător care nu este afectat de elevi, construcție edificată pe un imobil alăturat.

Singura servitute existentă este cea înscrisă în cartea funciară și care provine din convenția părților, altele decât cele aflate în prezent în litigiu, respectiv servitutea de trecere instituită în favoarea imobilului cu nr. top 4503/1, servitute care a fost creată odată cu vinderea acestui teren de către antecesoarea reclamantei prin actul de vânzare-cumpărare enunțat mai sus, în anul 1950.

În afara stâlpului pentru iluminat, care a fost evidențiat în toate expertizele, și care în sine nu reprezintă o utilitate publică inamovibilă ce ar face imposibilă restituirea în natură a terenului, apelanta nu a produs dovezi din care să rezulte că subteran ar mai exista utilități publice, iar această probă îi incumbă acesteia, așa cum de altfel arată și în motivele de apel și cum dispune norma metodologică înscrisă în art. 10.3 din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001.

Referitor la calea de acces către căminul de elevi atât din cercetarea la fața locului, cât și din concluziile expertizei și schițele anexate - filele 59 și 60 din completarea la expertiză -, rezultă că restituirea în natură a imobilului nu împiedică accesul la cămin acesta putându-se face fie pe o nouă alee pietruită care să ocolească imobilul reclamantei, fie prin crearea unei servituți de trece pe acest imobil.

Pentru toate aceste considerente și al doilea motiv de apel este neîntemeiat.

Așa fiind, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul și va păstra sentința atacată.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere că apelanta a căzut în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de rejudecarea apelului, constând în onorariu de avocat, în cuantum de 3.400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge apelul declarat de pârâtul Municipiul B prin primar și Primarul Municipiului B, împotriva sentinței civile nr. 20/S/31.01.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.

Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 3400 lei cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2010.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

Red. -/10.02.2010

Dact. /10.02.2010

Jud. fond:

Președinte:Roxana Maria Trif
Judecători:Roxana Maria Trif, Mihail Lohănel

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 9/2010. Curtea de Apel Brasov