Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 95/Ap
Ședința publică din 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelului declarat de intimata SC""SRL în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect: "legea 10/2001", împotriva sentinței civile nr. 74/C din 7 martie 2008 pronunțată de tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 9 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă cin prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 16 2008, apoi, în vederea deliberării a amânat pronunțarea la 23 2008.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 74/c/2008 pronunțată de tribunalul Brașovs -a admis contestația, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, de contestatorul, în contradictoriu cu intimata SC SRL B și, în consecință a anulat în parte Decizia nr. 566/9.10.2007, emisă de intimată, respectiv, prevederile din această decizie care se referă la identificarea în regim de carte funciară a apartamentelor din imobilul situat în B,-, care au fost restituite în natură contestatorului. A obligat intimata la emiterea unei noi Decizii, în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001, prin care să indice actualele date de carte funciară ale apartamentelor din imobilul situat în B,-, care au fost restituite în natură contestatorului. A respins cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că intimata a efectuat operațiunile de dezmembrare și apoi de comasare cu privire la imobilul din litigiu, ulterior datei la care a fost înregistrată pe rolul său notificarea pe care contestatorul a promovat-o pentru acest imobil. Or, notificarea, potrivit dreptului comun, este o formă de punere în întârziere a debitorului obligației de restituire, astfel că, acesta nu poate efectua, după data notificării, pe riscul notificatorului, operațiuni de natură lipsei de eficiență decizia pe care o pronunță în cadrul proceduri reglementată de Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, tribunalul a reținut că, intimata nu putea să procedeze la efectuarea operațiunilor de care funciară mai sus indicate, după data formulării de către contestator a notificării pentru imobilul din litigiu, și nici nu poate să invoce dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, ca justificare a emiterii unei decizii de restituire, care nu poate fi pusă în executare.
Împotriva sentinței a declarat apel SC""SRL B solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, iar pe fond respingerea contestației.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că, nu se poate reține culpa intimatei în ce privește neconcordanța datelor de carte funciară din decizia contestată și datele actuale de carte funciară, deoarece nu a avut cunoștință de aceste modificări ale cărții funciare care au fost efectuate de locatarii imobilului. Față de succesiunea în timp a actelor juridice ce au intervenit cu privire la imobilul notificat, singura modalitate de soluționare era cea existentă în momentul formulării notificării, fiind incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, deoarece ulterior acestei date, la topurile ce au aparținut antecesoarei notificatorului au fost comasate alte topuri aduse din alt CF și care au aparținut altor proprietari tabulari.
Examinând sentința în raport cu motivele de apel, curtea reține că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Contestatorul a atacat decizia emisă în baza Legii nr. 10/2001 de către intimată, sub aspectul modului de identificare în regim de carte funciară a părții din imobilul notificat ce i-a fost restituită în natură.
Respectiv, intimata a stabilit în mod corect modalitatea de restituire în natură a imobilului revendicat, a identificat apartamentele, a dispus restituirea acestora, însă a menționat că sunt înscrise sub nr. top 66 și 67, situație care nu reflectă realitatea, întrucât în prezent imobilul este înscris sub alte numere topografice, ca urmare a unor operații de contopire și dezmembrare a imobilului ce au fost efectuate în perioada ulterioară înregistrării notificării.
Conform art. 9 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire. Textul legal menționat are semnificația stabilirii momentului în funcție de care se face calificarea unităților deținătoare și are în vedere starea materială a imobilului revendicat și nu elementele de identificare în regim de publicitate imobiliară a imobilului.
Prin urmare, în speță nu sunt fondate criticile apelantei în sensul incidenței prevederilor art. 9 din Legea nr. 10/2001.
Pe de altă parte, conform art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, decizia de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu, pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Pentru ca decizia sau dispoziția de restituire în natură a imobilului să producă efectele juridice menționate în art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, trebuie ca aceasta să cuprindă toate elementele de identificare a imobilului, ce se restituie pentru ca persoana îndreptățită să-și poată înregistra dreptul de proprietate în evidențele de publicitate imobiliară, realizându-se astfel, scopul legii speciale.
Ori, decizia contestată trebuie să cuprindă identificarea părții din imobilul ce se restituie în natură conform actualei situații de carte funciară, întrucât, numai astfel, decizia poate avea eficiență juridică în sensul dispozițiilor art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.
Pentru aceste considerente, curtea înlătură ca nefondate criticile formulate în apel urmând ca în baza art. 296 Cod de procedură civilă, să respingă apelul și să păstreze ca legală și temeinică sentința civilă apelată.
Reținându-se culpa procesuală în sarcina apelantei, în baza art. 274 Cod de procedură civilă, va fi obligată la plata către contestator a sumei de 11.900 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de SC""SRL B împotriva sentinței civile nr. 74/c/07.03.2008 pronunțată de tribunalul Brașov pe care o păstrează.
Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 11.900 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 23.09.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Grefier șef sectie, |
Red..10.2008/ Dact. /31.10.2008 Jud. fond: |
Judecători:Dorina Rizea, Roxana Maria Trif