Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 95/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 95
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamantul, cu domiciliul în P,-, jud. P, intervenienta, cu domiciliul în com., sat B, jud. M, și pârâții PRIMĂRIA, cu sediul în com., jud. M, cu sediul în Dr. Tr. S,-, jud. M, împotriva sentinței civile nr. 225 din 09 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul în B, sect. 1,-, -, cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, jud. M, HG, cu domiciliul în B, sect. 4,-, - 4,. 10,. 62, pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sect. 1, str. -. -., nr. 50, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat, reprezentând apelantul reclamant, și procurator, reprezentând apelanta intervenientă, lipsind apelantele pârâte PRIMĂRIA, intimata pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, intimații reclamanți -, HG,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelurilor, punând în vedere procuratorului apelantei interveniente că are posibilitatea de a depune concluzii scrise, conform art.68 alin.4 pr. Civ.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că la dosar nu au fost depuse titluri de proprietate pentru diferența de suprafață până la 44600. ci doar câteva procese-verbale de punere în posesie.
Prin adresele emise de pârâta se arată că, în ceea ce privește utilajele aferente morii, acestea au suferit schimbări, respectiv au fost schimbate valțurile, țigla morii, fără însă a se specifica ceva despre motoarele morii. Acestea erau în funcțiune în anul 2003, întrucât în această perioadă se negocia vânzarea componentelor. A pus concluzii de admitere a apelului, schimbarea sentinței civile și restituirea în natură a restului suprafeței de 9200. precum și a utilajelor și instalațiilor aferente morii
Referitor la apelul declarat de intervenienta, a arătat că aceasta deține doar un proces-verbal de punere în posesie, iar cotețele și grajdurile au aparținut reclamantului, făcând parte din anexele morii.
A solicitat respingerea apelului declarat de pârâta, arătând că această societate a fost privatizată în anul 2003, deci în anul 2001 Statul Român era acționar principal al societății. Rezultă că reclamantul era îndreptățit la restituirea în natură.
A solicitat respingerea apelului declarat de pârâta Primăria.
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
Prin decizia nr.16 din 26 mai 2004, emisă în baza Legii nr.10/2001 de SC SA DTS, jud. M s-a respins notificarea formulată de numitul prin care a solicitat restituirea în natură a morii situată în comuna, sat B, jud. Soluția fost motivată pe dispozițiile art. 27 alin. 1 din Legea 10/2001, deoarece în cazul societăților cu capital integral privat, imobilele revendicate nu se restituie în natură foștilor proprietari, ci restituirea se face prin echivalent, de către instituția implicată în privatizare(APAPS).
Prin aceeași decizie s-a respins cererea formulată de prin care a solicitat restituirea terenului aferent morii, situată în comuna, sat B, jud. M, pentru considerentul că terenul nu este proprietatea SC SA DTS, el aflându-se doar în administrarea acestei societăți, proprietara fiind Primăria comunei.
La data de 29 iunie 2004 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele SC SA DTS și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.16/26 mai 2004, emisă de SC SA DTS și în principal restituirea în natură a imobilului, reprezentând moara și terenul aferent, situat în comuna, sat B, jud. M, iar în subsidiar, obligarea pârâtelor la despăgubiri reprezentând echivalentul valoric al imobilului solicitat.
In motivarea acțiunii reclamantul a arătat, că autorul său, a avut în proprietate moara sistematică din comuna B M, compusă din clădire, mașini, dependințe, teren și grădină, așa cum rezultă din contractul de societate autentificat sub nr.535/26 martie 1931 de Tribunalul Mehedinți, secția I- Potrivit certificatului de moștenitor nr.2202 din 13 noiembrie 1985, eliberat de fostul notariat de Stat județean P, reclamantul este moștenitorul fostului proprietar al imobilului, prin acceptarea succesiunii mătușii sale, soția lui.
Imobilul fost naționalizat, fapt care rezultă din ordonanța nr.73/29 noiembrie 1948 Camerei de Comerț și Industrie Tr. S, iar din adresa nr. 1332 din 28 septembrie 2001 Primăriei comunei rezultă că terenul aferent morii în suprafață de 10640 mp se află în administrarea pârâtei SC SA Tr. In realitate, susține reclamantul, din inventarul realizat la naționalizarea întreprinderii, eliberat de Arhivele Naționale, Sucursala jud. M, rezultă că terenul clădit și neclădit, curte și grădină are o suprafață de 44600 mp, inventar din care rezultă și ce alte bunuri există în proprietatea morii.
Prin întâmpinare pârâta SC SA DTSa cerut respingerea acțiunii în temeiul următoarelor apărări: pentru imobilul în litigiu au mai făcut notificări și numiții, - și HG, astfel că acțiunea trebuia promovată de toți titularii; imobilul nu a fost naționalizat prin Ordonanța nr.73/29 noiembrie 1948 Camerei de Comerț, cum greșit susține reclamantul, ci în baza Decretului nr.92/1950; pârâta fiind o societate cu capital integral privat, restituirea se face numai prin echivalent, de către instituția publică implicată în privatizare cu referire la terenul aferent morii; pârâta are doar un drept de administrare, iar nu de proprietate, astfel că nu are calitatea de a restitui acest teren; datorită gradului avansat de uzură a utilajelor morii, clădirea a fost închiriată în anul 1996 de către pârâtă, iar locatarul adus utilaje noi, întrucât contractul de închiriere a încetat, utilajele au fost ridicate, clădirea fiind în prezent fără utilaje specifice activității de morărit.
Prin cererea din 15 septembrie 2004(fila 32 dosar fond) reclamantul a formulat o precizare de acțiune în sensul că chemat în judecată, în calitate de pârâtă și Primăria comunei, jud. M, prin primar, pentru fi obligată să-i restituie în natură terenul în suprafață de 44600 mp, care a aparținut autorului său.
Prin întâmpinarea din 27 septembrie 2004, pârâta Autoritatea pentru Privatizare și Valorificare Activelor Statului a solicitat respingerea acțiunii în temeiul următoarelor considerente; AVAS nu are calitate procesuală pasivă, întrucât această pârâtă nu a fost notificată de reclamant și nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative obligatorii, acțiunea este prematură, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27(1) din Legea 10/2001 pentru ca AVAS să fie obligată la măsuri reparatorii în echivalent.
Prin încheierea din 30 septembrie 2004(fila 69 dosar fond) Tribunalul Mehedinți a introdus în cauză, în calitate de reclamanți și pe numiții și, - și HG, cu motivarea, că și aceste persoane au făcut notificări cu privire la imobil. Față de acțiunea precizatoare a reclamantului, prin aceeași încheiere, a fost introdusă în cauză și Primăria comunei, jud. M în calitate de pârâtă.
Tribunalul Mehedinți - Secția civilă, prin sentința nr.577 din 2 iunie 2005 admis excepția lipsei calității procesuale active a moștenitorilor și HG -, excepție invocată de reclamant. A admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a prematurității acțiunii, invocate de pârâtele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Primăria comunei. A constatat lipsa calității procesuale active a moștenitorilor și.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâtei SC SA D Tr. S, cu motivarea că, pentru clădirea morii, restituirea se putea face prin echivalent de către instituția publică implicată în privatizare, instituție care însă nu a fost notificată, iar cu privire la terenul solicitat, pentru o mare parte din acesta s-au emis titluri de proprietate, conform Legii nr.18/1991, astfel că bunul a intrat în circuitul civil.
Curtea de APEL CRAIOVA - Secția civilă, prin decizia nr.2870 din 4 noiembrie 2005 admis apelul declarat de reclamantul și schimbat în parte sentința Tribunalului Mehedinți, în sensul, că constatat dreptul apelantului la măsuri reparatorii prin echivalent. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, instanța de apel reținut și motivat, că autorul reclamantului a fost proprietarul unei mori, cu terenul aferent, în suprafață de 44600 mp, situat în comuna, sat B, jud. Întrucât construcția și terenul au trecut în proprietatea statului prin naționalizare, deposedarea este socotită ca abuzivă, iar bunul se încadrează în prevederile art. 2 din Legea nr.10/2001.
Întrucât moara a fost vândută în cadrul procesului de privatizare, iar noul dobânditor, SC SA DTS este cumpărător de bună credință, deținând prin contractul de vânzare cumpărare un titlu valabil, instanța de apel a conchis că reclamantul este îndreptățit numai la măsuri reparatorii în echivalent stabilite și calculate în condițiile titlului VII al Legii nr.247/2005. In ceea ce privește terenul, o parte din acesta este afectat folosinței morii, iar restul a fost destinat de primărie conform Legii nr.18/1991,diverșilor solicitanți, care în prezent dețin parcele cu titluri legale și definitive de proprietate.
Împotriva deciziei pronunțată în apel, în termen legal a declarat recurs reclamantul, care a invocat următoarele critici: greșit instanțele au reținut că înstrăinarea imobilului către SC SA Tr Saf ost legală, ceea ce determină imposibilitatea de a solicita restituirea în natură a imobilului; aceeași greșeală au comis-o instanțele și în privința restului de teren, solicitat prin notificare despre care se afirmă că s-ar fi reconstituit unor persoane din localitatea prin titluri de proprietate, ori acele titluri nu au fost depuse la dosar; întrucât autorul reclamantului a fost deposedat abuziv de bunurile sale, statul nu le putea înstrăina legal către alte persoane.
Prin decizia nr.9000/8 nov.2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-a admis recursul reclamantului, s-au casat decizia nr.2870/4 nov.2005 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția Civilă, precum și sentința civilă 577/2 iunie 2005 Tribunalului Mehedinți, dispunându-se trimiterea cauzei pentru rejudecare la același tribunal.
S-a reținut, că potrivit copiei extras eliberat de Arhivele Statului - filiala M sub nr.203 din 30 ianuarie 1998 Ordonanței nr.73/1948 a Comisiei de Comerț și industrie Tr. S și a inventarului, întocmit la data de 12 iunie 1948, imobilul moară și terenul aferent aparținând autorilor reclamantului a fost trecut în proprietatea statului prin naționalizare,dar nu este clar în proces în baza cărui act normativ, nemișcătorul a fost naționalizat, dar având în vedere data inventarului de predare primire (12 iunie 1948) este de presupus că bunul a fost naționalizat prin Legea nr.119/1948 și nu prin Decretul nr.92/1950, așa cum a afirmat prin întâmpinare pârâta SC Tr. S; că întrucât imobilul din litigiu era destinat exercitării unui comerț - moară și bucătărie și întrucât din actele emise de Arhivele Statului rezultă cu certitudine, că bunul fost naționalizat, potrivit art. 2 alin. 1, lit. a din Legea 10/2001, el face parte din categoria imobilelor preluate abuziv de stat.
S-a invocat art. 21, alin.1, lit.a din Legea nr.10/2001, potrivit căruia - imobilele, terenurile și construcțiile preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a legii (14.02.2001) de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite în natură, prin decizie, sau, după caz, prin dispoziția motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.
S-a arătat, că normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 menționează,la pct. 20.1 că prevederea alin.1 al art.20 din lege statuează indisponibilizarea imobilelor, restituibile pe calea prevăzută de lege,cu privire la orice alte proceduri legale care tind să înstrăineze imobilul, respectiv către alte persoane, decât cele îndreptățite potrivit legii; că potrivit acelorași norme, indisponibilizarea operează,începând cu data de 14.02.2001, chiar dacă notificarea a fost făcută la o dată ulterioară și are drept scop primordial îndeplinirea obligației de restituire în natură către adevăratul proprietar. Restituirea în natură este obligatorie în cazul în care unitatea deținătoare este,printre altele, o societate comercială la care statul sau societate comercială care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar.
S-a menționat, că pentru corecta soluționare a cererii de restituire în natură a imobilului moară (clădirile destinate funcționării morii, anexele și terenul afectat acestei activități), instanțele erau datoare ca pe bază de dovezi certe să stabilească data la care pârâta SC SA D Tr S, s-a privatizat, respectiv data la care pârâta a încetat de mai fi o societate comercială la care statul sau o altă autoritate publică a încetat de a mai fi acționar sau asociat majoritar; că fără a analiza aceste elemente, determinante pentru corecta stabilire a modalității și felului măsurilor reparatorii la care reclamantul este îndreptățit (restituirea în natură ori despăgubiri în echivalent) și fără administrarea probelor necesare, greșit instanțele au conchis ca pârâta SC SA DTS deține un titlu legal asupra imobilului moară și că dobândirea bunului, fără stabilirea datei și condițiilor în care statul încetat de a mai fi acționar majoritar, s-ar fi făcut cu bună credință, considerente pentru care se impune admiterea recursului declarat de reclamant, casarea hotărârilor și reluarea judecății.
Cu referire la restul terenului revendicat de reclamant, din expertiza tehnică judiciară efectuată la prima instanță s-a reținut, că expertul a stabilit limitele bunului, întrucât "vechile hotare ale terenului care au aparținut morii sunt ușor de identificat, inconfundabile".Astfel, suprafața totală de 44.450 mp cât are terenul, rezultată din măsurătoarea expertului, este deținută în felul următor: 7200 mp teren arabil atribuit de Primăria cetățenilor din satul B conform Legii nr.18/1991 cu titlu de proprietate; 5000 mp teren curți, construcții și arabil sunt în posesia SC SA; 8000 mp se află în posesia SC SA ", 24.250 mp teren curți, construcții, arabil și neproductiv liber sau ocupat parțial (aproximativ 4000 mp) de alte persoane fără acte de proprietate, neatribuit la Legea 18/1991 sau Legea nr.1/2000 - teren ce poate fi atribuit în natură moștenitorilor"; că aceste constatări ale expertului tehnic contrazic flagrant concluzia la care au ajuns cele două instanțe în sensul, că întreg terenul revendicat de reclamant ar fi ocupat de alte persoane ce exhibă titluri legale și definitive de proprietate și că terenul nu ar fi nici măcar în parte restituibil în natură.
S-au invocat disp. art. 8 alin. 1 din Legea nr.10/2001 și Normele metodologice de aplicare unitară a acesteia, prin care s-a stabilit, că restituirea în natură a terenurilor aflate în intravilanul localităților, intră sub incidența procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil, deci nu este ocupat de construcții ale terților, ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariția legii, persoanele cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare.
Față de împrejurarea că legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea și nerestituite cuprinsă în art. 1 din lege, s-a menționat, că domeniul de reglementare al legii are și caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri din intravilanul localităților care, până la intrarea în vigoare a acesteia, respectiv 14.02.2001, nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite.
S-a dispus ca, în rejudecare, să se completeze probele, să se întocmească un supliment de expertiză tehnică de specialitate, pentru a se determina, ce suprafață de teren din cel revendicat de reclamant, este disponibilă pentru a fi restituită în natură (adică nu este ocupată de construcțiile unor terți, ori pe terenul respectiv nu au fost puse în mod legal în posesie alte persoane fizice sau juridice sau persoane cărora li s-a constituit un drept de proprietate în temeiul unor legi anterioare), urmând ca pentru suprafețele de teren nedisponibile, instanța de trimitere să stabilească, ce alte măsuri i se cuvin reclamantului.
După casare dosarul fost înregistrat la Tribunalul Mehedinți sub nr-.
La data de 28 martie 2008 a formulat cerere de intervenție susținând, că deține un teren în suprafață de 1,42 ha în satul B, comuna, în calitate de moștenitoare tatălui său; că acest teren fost dobândit cu act autentic în urma emiterii unei hotărâri judecătorești, că acest teren a fost măsurat în luna februarie 2008 de către un expert și au fost prezente la fața locului persoane care revendică terenuri în satul B comuna, jud. A anexat procesul verbal de punere în posesie/2001 pentru suprafața de teren de 1,42 ha în punctul " - moara "
In ședința publică din 3.04.2008 s-a admis în principiu cererea de intervenție formulată de intervenienta. S- luat act că s-a depus prin fax raportul de expertiză tehnico judiciară, întocmit de către expert,din care rezultă că suprafața totală identificată este de 15.837 mp, teren liber.
Prin sentința nr.225 din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AVAS B, cu sediul în str. -. -. nr.50. sector nr.1.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a numiților HG, -, și a moștenitorilor autoarei (decedată la 25 iulie 2005) - și anume și -.
S-a respins excepția prematurității acțiunii, invocată de Primăria și excepția lipsei calității pasive a acestei Primării.
S-a admis în parte cererea la Legea 10/2001 formulată de petentul.
S-a respins acțiunea la Legea 10/2001 față de pârâta AVAS
S-a respins cererea de intervenție formulată de intervenienta.
S-a anulat Decizia nr.16/25 mai 2004, emisă de SC SA DTS.
S-a constatat, că petentul este îndreptățit la restituirea în natură a imobilului moară (clădirile destinate funcționării morii, anexele) și la restituirea în natură - a terenului în suprafață totală de 34.769 mp compus din 10.640 mp (5CC, 6A, 7P - din schița de la fila 369 dosar - expertiza întocmită la 10 iulie 2008 de către expert; - a terenului în suprafață de 10.189 mp - 3A, 4P, 8P - conform schiței fila 369 dosar; 13940 mp - 9CC, 10P, 11A - conform schiței fila 369 dosar) și la despăgubiri prin echivalent (măsuri reparatorii prin echivalent) pentru suprafața de teren de 9831 mp - intravilan.
A fost obligată SC SA DTS să emită dispoziție referitoare la restituirea în natură petentului a imobilului moară situat în comuna, sat B, jud. M (clădirile destinate funcționării morii, anexele).
A fost obligată Primăria comuna, jud. M să emită dispoziție referitoare la restituirea în natură petentului a suprafeței de teren intravilan de 34.769 mp (compusă din 10.640 mp, 10189 mp și 13.940 mp) - situat în comuna, sat B - terenuri identificate pe schița de la fila 369 dosar prin expertiză de și să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de teren de 9831 mp intravilan.
S-a reținut că imobilul compus din moară și terenul aferent a aparținut în proprietate autorului reclamantului - - și a trecut în proprietatea statului prin naționalizare, conform Legii nr.119/1948, fără acordarea despăgubirilor prevăzute de art.11 din actul de naționalizare, ceea ce fundamentează constatarea că imobilul a fost preluat fără titlu valabil.
În raport de prevederile art.7 din Legea nr.10/2001, care consacră principiul prevalenței restituirii în natură a bunurilor ce fac obiectul de reglementare al legii, coroborate cu dispozițiile art. 20 alin.1 și art.21 alin.1, s-a apreciat că reclamantul este îndreptățit la retrocedarea în natură a imobilului.
Prevederile art.29 alin.1 din lege nu sunt incidente în cauză, față de faptul că la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, SC D Tr.S nu era privatizată integral, ci în curs de privatizare, statul fiind acționar majoritar.
Privitor la excepțiile invocate, s-a constatat că AVAS B nu este "persoană juridică deținătoare" în sensul prevăzut de lege, așadar nu are calitate procesuală pasivă, iar numiții HG, -, nu au contestat deciziile emise în baza notificărilor adresate unității deținătoare și, în consecință, nu au legitimare procesuală activă.
S-a mai reținut că Primăria comunei are calitate procesuală pasivă, față de dispozițiile art.8 din lege, și că excepția prematurității acțiunii invocată de această pârâtă nu este întemeiată, ca urmare a parcurgerii procedurii prevăzută de Legea nr.10/2001.
Cererea de intervenție formulată de a fost apreciată ca neîntemeiată față de circumstanțele cauzei, în raport de care s-a reținut că prin sentința civilă nr.6564/18.10.2000 pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr.S acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 pentru un teren de 2,75 ha situat în extravilanul satului B, comuna, dar a fost pusă în posesie nelegal în anul 2001 pe terenul intravilan de 1,42 ha.
În conformitate cu situația de fapt reținută, s-a concluzionat că reclamantul este îndreptățit să i se restituie în natură imobilul moara, ( clădirile destinate funcționării morii și anexele), mai puțin utilajele și instalațiile preluate odată cu imobilul, care au fost înlocuite, și terenul în suprafață totală de 34.769 mp. compus din parcelele individualizate în raportul de expertiză și schița anexă.
Pentru diferența de teren de 9831 mp. s-a constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva sentinței au declarat apeluri, în termen legal, reclamantul, pârâții, Primăria, SC SA și intervenienta.
Reclamantul a invocat nelegalitatea hotărârii, susținând că este îndreptățit la restituirea în natură a întregii suprafețe de 44600 mp. cu privire la care a făcut dovada proprietății.
Terenul de 9831 mp. pentru care s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent este liber, până în prezent nefiind eliberate titluri de proprietate în baza Legii nr.18/1991 altor persoane, aspect ce rezultă din adresa nr.7836/23 ianuarie 2008 Primăriei.
A mai arătat că, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 are dreptul și la retrocedarea utilajelor și instalațiilor aferente morii, care la data de 13.05.2003 era în stare de funcționare.
În apelul pârâtei SC SA s-a criticat greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art.29 din Legea nr.10/2001, față de faptul că la data intrării în vigoare a legii pârâta nu era în curs de privatizare, ci era o societate comercială privatizată, acționar majoritar fiind 97, în timp ce Statul Român prin FPS (actuala AVAS) avea doar un drept de gaj asupra acțiunilor vândute.
La data de 22.09.2003 s-a încheiat un nou contract de privatizare între APAPS și (actualul acționar majoritar), respectiv contractul de vânzare cumpărare nr. SO/10 din 22.09.2003.
S-a concluzionat că restituirea în natură a clădirilor este nelegală în raport de prevederile art.29 alin.1 din Legea nr.10/2001, normă față de care reclamantul putea beneficia numai de despăgubiri.
Pârâta Primăria a formulat motive de apel referitoare la situația terenului asupra căruia a fost pusă în posesie intervenienta în baza unei hotărâri irevocabile. A menționat că terenul este amplasat în extravilanul localității, iar cu probele administrate nu s-a făcut dovada că se identifică terenului deținut de autorul reclamantului. Prin soluția pronunțată au fost încălcate prevederile Legii nr.18/1991, conform cărora reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente.
Criticile intervenientei vizează aceleași aspecte, susținându-se că din suprafața totală asupra căreia aceasta a fost pusă în posesie, numai 1919 mp. se află în intravilan, diferența fiind în extravilan, aspect confirmat de mențiunile procesului - verbal de punere în posesie.
Examinând criticile din apelurile formulate de părți, se constată că acestea nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Prin raportul de expertiză întocmit de expert și depus la filele 366 - 369 din dosarul tribunalului s-au identificat terenurile care au aparținut autorului reclamantului, avându-se în vedere actele de proprietate depuse în rejudecare, iar configurația acestora a fost redată în schița anexă la raport.
Expertul a precizat indicativele parcelelor care pot fi restituite în natură reclamantului, și care, față de destinația actuală totalizează suprafața de 34.769 mp. așa cum a fost menționată în dispozitivul sentinței apelate, compusă din terenul de 10.640 mp. deținut de SC SA, 13.940 mp. aflați în posesia intervenientei și 10.189 mp. teren liber.
Diferența până la 44.600 mp. cât s-a cerut prin acțiune, reprezintă teren afectat utilităților publice, respectiv drumul industrial și blocuri de locuințe, astfel încât nu poate face obiectul restituirii în natură.
Principiul prevalenței restituirii în natură consacrat de dispozițiile art.1, 7 și 9 din lege nu se aplică față de situația actuală a acestei suprafețe, reclamantul fiind îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, astfel încât critica invocată de acesta în motivele de apel nu este întemeiată.
Pentru utilajele și instalațiile preluate odată cu moara, instanța de fond a interpretat și aplicat corespunzător dispozițiile art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Norma prevăzută de acest text vizează acordarea de măsuri reparatorii pentru instalațiile și utilajele preluate odată cu imobilul, condiționând însă incidența beneficiului legii de existența fizică a bunurilor în patrimoniul unității deținătoare la data intrării în vigoare a legii și de inexistența unui proces verbal de constatare a casării până la data de 14 februarie 2001.
În cauză nu s-a făcut dovada existenței fizice a utilajelor la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, condiție rezultată din dispozițiile art.6 alin.2.
Din înscrisurile de la filele 95-101 din dosarul instanței de fond, rezultă că ulterior contractului de locațiune pentru moara în litigiu, încheiat de SC SA cu SC SERV SRL, în luna iulie 1996, utilajele au fost înlocuite datorită gradului avansat de uzură, aspect confirmat cu adresa nr.11/24.09.1996 (fila 98).
Față de situația rezultată, reclamantului nu i se pot acorda măsuri reparatorii conform legii, pentru instalațiile și utilajele preluate odată cu moara.
Și criticile din apelul pârâtei SC SA sunt nefondate.
La data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, societatea comercială nu era privatizată integral, pentru a fi incidente dispozițiile art.29 alin.1 din lege.
Prin contractul de vânzare cumpărare de acțiuni nr.7/30.03.1999 ( file 46 - 50) FPS a vândut un număr de 38.918 acțiuni către 97, dar societatea s-a privatizat integral în anul 2003, conform contractului nr. SO/10 din 22.09.2003 (file 51-54) prin care AVAS a vândut numitului acțiuni reprezentând 53,9o37 % din capitalul societății.
Rezultă că la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 societatea pârâtă nu era integral privatizată, la acel moment Statul prin FPS fiind acționar, conform contractelor înaintate în copie de Oficiul Registrului Comerțului M, condiții în care sunt aplicabile dispozițiile art.21 din lege, prevederi în raport de care s-a reținut, de altfel și lipsa calității procesuale pasive a AVAS.
Prin urmare, întemeiat prima instanță a apreciat că reclamantul este îndreptățit la restituirea în natură a imobilului - construcții, deținut de pârâtă.
Criticile apelantelor Primăria comuna și, privitoare la situația terenului atribuit acesteia din urmă, sunt nefondate.
Conform dispozițiilor art. 8 alin.1 din Legea nr.1o/2001 și Normelor metodologice de aplicare unitară a acesteia, adoptate prin HG nr.250/2008, restituirea în natură a terenurilor din intravilanul localităților intră sub incidența procedurii prevăzută de lege dacă terenul este disponibil, ori asupra lui nu au fost puse în mod legal în posesie, până la apariția legii, persoanele cărora li s-a constituit dreptul de proprietate în temeiul legilor anterioare.
Prin sentința civilă nr.6564/18.10.2000 pronunțată de Judecătoria Drobeta Tr.S, intervenientei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren extravilan în suprafață de 2,75 ha.
În baza procesului verbal depus în copie la fila 250, intervenienta a fost pusă în posesie în anul 2001 pentru 1,42 ha teren care, așa cum a fost individualizat prin expertizele întocmite în cauză, se identifică unei părți din suprafața ce a aparținut în proprietate autorului reclamantului.
Potrivit adresei nr.7137/23.01.2008 a Primăriei (fila 193) punerea în posesie nu a fost urmată de emiterea titlului de proprietate, condiții în care, situația actuală a terenului justifică soluția adoptată prin sentința apelată, de restituire în natură, în raport de prevederile art.8 din lege, apreciindu-se că reclamantul nu poate fi prejudiciat în dreptul său, ca urmare a punerii nelegale în posesie a altei persoane asupra bunului al cărui regim juridic este reglementat de Legea nr.10/2001.
În consecință, pentru considerentele expuse, apelurile declarate de reclamant, pârâte și intervenientă sunt nefondate și urmează să fie respinse conform art.296 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de reclamantul, cu domiciliul în P,-, jud. P, intervenienta, cu domiciliul în com., sat B, jud. M, și pârâții PRIMĂRIA, cu sediul în com., jud. M, cu sediul în Dr. Tr. S,-, jud. M, împotriva sentinței civile nr. 225 din 09 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții, cu domiciliul în B, sect. 1,-, -, cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, jud. M, HG, cu domiciliul în B, sect. 4,-, - 4,. 10,. 62, pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, sect. 1, str. -. -., nr. 50.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red,-
Tehn.10 ex
31.03.2009
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
