Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 96/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.96/Ap Dosar nr-
Ședința publică din data de 29 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Grefier: - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat deintimata SC SA B prin lichidator judiciar SC,împotriva sentinței civile nr.119/S din data de 13 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 22 iunie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi 29 iunie 2009.
CURTEA:
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.119/S din data de 13 aprilie 2009, Tribunalul Brașova admis contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost precizată de contestatorii -, -, -, -, - și, în contradictoriu cu intimata prin lichidator B, și în consecință:
A dispus anularea în parte a Deciziei nr. 2441/21.11.2008 emisă de intimată, în sensul că:
A dispus restituirea în natură către contestatori, în cote egale de câte 1/6 părți, cu excluderea notificatoarei (decedată) a imobilului situat în B,-, înscris în 8971 B, nr. top. 5135, 5136, compus din casă de piatră și teren de 819,70 mp.
A dispus anularea dispoziției cuprinse la art. 1 alin. 2 din decizie, potrivit cu care, pentru spațiul nou construit prin extinderea clădirii, predarea-preluarea se va face după radierea - aflată în lichidare voluntară.
A obligat intimata să emită o nouă decizie de restituire în sensul celor de mai sus, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 500 lei pe fiecare zi de întârziere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești și până la emiterea deciziei de restituire.
A luat act că contestatorii au renunțat la judecată cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea dispoziției cuprinse la art. 1 alin. 1 din decizie, referitor la condiționarea restituirii de achitarea sumei de 282.575 lei (74.483 euro) cu titlul de despăgubiri aferente modernizărilor și extinderii clădirii executate de intimată.
A luat act că contestatorii nu solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 2084/13.08.2001, notificatorii -, -, -, - și s-au adresat intimatei, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în B,-, înscris în 8971 B, nr. top. 5135, 5136, care a constituit proprietatea antecesorilor lor și și a fost naționalizat în anul 1949.
După cum rezultă cu autoritate de lucru judecat din st. civ. nr. 493/S/2007 a Tribunalului Brașov (filele 62-65 din dosar), rămasă irevocabilă prin respingerea apelului și respectiv a recursului, inițial notificarea a fost soluționată prin Decizia nr. 8/30.11.2005, prin care intimata a respins cererea de restituire, cu motivarea că notificatorii nu au depus actele doveditoare în copii legalizate sau certificate pentru conformitate cu originalele.
Prin sus-menționata sentință a Tribunalului Brașova fost admisă contestația formulată în baza prevederilor Legii nr. 10/2001 de către aceiași contestatori ca și cei din cauza de față și de contestatoarea (în prezent decedată), în contradictoriu cu aceeași intimată, și în consecință s-a dispus anularea Deciziei nr. 8/2005 emisă de aceasta și a fost obligată intimata la emiterea deciziei de restituire în natură a imobilului situat în B,-, înscris în 8971 B, nr. top. 5135, 5136, compus din casă de piatră și teren de 819,70 mp, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 50 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la emiterea deciziei.
Prin această sentință s-a constatat în esență calitatea notificatorilor de persoane îndreptățite la restituire, dreptul de proprietate al autorilor lor la data preluării imobilului de către Stat și faptul că imobilul identificat mai sus poate fi restituit în natură.
În executarea dispozițiilor acestei hotărâri judecătorești, intimata a emis Decizia nr. 2441/21.11.2008, prin care a dispus restituirea către contestatori și către notificatoarea a imobilului revendicat, "compus din casă de piatră și teren de 819,70 mp", cu condiția respectării prevederilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, respectiv achitarea de către petenți a unei despăgubiri aferente modernizărilor și extinderii clădirii executate de B, în sumă de 282.575 lei, respectiv 74.483 euro.
De asemenea, prin decizie s-a dispus ca, pentru spațiul nou construit prin extinderea clădirii, predarea-preluarea se va face după radierea B, aflată în lichidare voluntară.
Criticile contestatorilor vizează în primul rând neidentificarea completă a imobilului în cuprinsul deciziei atacate, în al doilea rând dispoziția vizând predarea-preluarea imobilului la un moment ulterior datei emiterii deciziei și în al treilea rând - această cerere fiind formulată prin precizarea de acțiune - restituirea imobilului către contestatorii aflați în viață, în cote egale de câte 1/6, cu înlăturarea notificatoarei (decedată), contestatorii înțelegând să renunțe, prin declarație autentică, la capătul de cerere având ca obiect anularea dispoziției cuprinse la art. 1 alin. 1 din decizie, referitor la condiționarea restituirii de achitarea sumei de 282.575 lei (74.483 euro) cu titlul de despăgubiri aferente modernizărilor și extinderii clădirii executate de intimată.
În ceea ce privește primul dintre aceste motive, se constată că acesta este întemeiat, intimata însăși fiind de acord cu admiterea contestației sub acest aspect.
După cum s-a arătat mai sus, prin sentința civilă nr. 493/S/2007 a Tribunalului Brașov, rămasă irevocabilă, s-a dispus obligarea intimatei la emiterea deciziei de restituire în natură a imobilului situat în B,-, înscris în 8971 B, nr. top. 5135, 5136, compus din casă de piatră și teren de 819,70 mp, astfel că aceasta era ținută să se conformeze întocmai acestei hotărâri judecătorești, inclusiv în ceea ce privește identificarea corectă și completă a imobilului.
Referitor la cea de-a doua critică, instanța reține că Legea nr. 10/2001 nu cuprinde nici o prevedere în sensul celor dispuse de intimată, respectiv posibilitatea ca predarea-preluarea unui imobil supus restituirii în natură (ori a unei părți din aceasta, așa cum este cazul în speță) să se facă doar în momentul radierii unității deținătoare (în speță, aflată în lichidare voluntară), această dispoziție fiind fără suport legal.
Legea prevede posibilitatea prorogării termenului de intrare în posesia bunurilor restituite în natură numai în ceea ce privește imobilele având destinațiile arătate la anexa 2 lit. a la Legea nr. 10/2001, respectiv a celor necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, iar nu și cu privire la alte imobile, dispoziția în acest sens a intimatei fiind contrară legii și echivalând cu instituirea de către aceasta, în folosul propriu, a unui adevărat drept de retenție, în condiții nelegale.
Astfel fiind, se impune înlăturarea din cuprinsul deciziei atacate a acestei prevederi.
În ceea ce privește motivul referitor la greșita includere a notificatoarei în cuprinsul deciziei atacate, instanța reține că din certificatul de moștenitor nr. 182/14.11.2007 eliberat de rezultă că aceasta a decedat la data de 3.02.2007, deci anterior emiterii deciziei atacate, astfel încât acesteia nu îi putea fi restituit nici un bun, deoarece nu mai avea capacitate de folosință la data respectivă, aceasta încetând prin deces.
În ceea ce privește solicitarea contestatorilor ca restituirea imobilului să se facă în cote egale, instanța a reținut că, potrivit prevederilor art. 4.3. din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr.HG 250/2007, în cazul în care restituirea aceluiași imobil este cerută de mai multe persoane îndreptățite, care sunt succesoare ale titularului și care sunt rude de același grad (deci care au vocație legală sau testamentară, după caz, la moștenire), și comisia de analiză a notificărilor nu poate stabili cotele cuvenite fiecăruia dintre succesori, decizia de restituire se va emite pe numele tuturor, urmând ca stabilirea cotelor de proprietate ale acestora să se facă potrivit dreptului comun intern aplicabil moștenirii (persoanele respective vor face partajarea convențională sau, în lipsa înțelegerii părților, se vor adresa instanței judecătorești pentru stabilirea cotelor și, eventual, pentru ieșirea din indiviziune).
Întrucât prevederile legale invocate în drept de contestatori, respectiv art. 4.1. și 4.2. din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, nu sunt incidente în speță, acestea referindu-se la altă ipoteze decât cea în cauză, instanța apreciază solicitarea contestatorilor în sensul menționat mai sus ca având valoarea juridică a unui acord, a unei convenții la stabilirea cotelor de proprietate ale acestora, neexistând nici un impediment legal pentru a se lua act de consensul acestora cu privire la întinderea cotelor din dreptul de proprietate, aceste raporturi juridice existând numai între contestatori și neavând relevanță în raportul cu intimata.
În fine, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea intimatei la plata daunelor cominatorii în caz de refuz de a emite o nouă decizie, instanța reține că această obligație este una de a face care nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite, astfel încât cererea de chemare în judecată fiind întemeiată, urmează a se dispune constrângerea intimatei, în această modalitate, la executarea obligației ce îi revine, daunele cominatorii având caracterul unei amenințări pentru patrimoniul debitorului și neavând legătură cu buna sau reaua credință a acestuia.
Împotriva sentinței a declarat apel intimata B, prin lichidator B, solicitând schimbarea în parte a acesteia cu privire la restituirea în cote egale de câte 1/6 părți către contestatori, și menținerea prevederilor art. 1 alin. 2 din decizia atacată, în sensul ca predarea-preluarea spațiului construit în extinderea clădirii revendicate să aibe loc după radierea societății deținătoare a imobilului.
Criticile aduse de intimată hotărârii primei instanțe vizează, pe de o parte, greșita apreciere a certificatului de moștenitor, act în cuprinsul căruia nu este menționat imobilul construcție și teren care formează obiectul judecății, după cum, pe de altă parte, extinderea adusă edificatului justifică, în opinia apelantei, restituirea imobilului cu condiția rămânerii intimatei în spațiu, până la radierea acesteia.
În apel nu s-au depus înscrisuri, iar contestatorii nu au formulat întâmpinare.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor invocate, curtea apreciază apelul ca nefondat.
Prin obiectul contestației întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată, contestatorii au solicitat iar prin sentința pronunțată prima instanță a dispus, restituirea în natură către contestatori,cu excluderea notificatoarei, decedată pe parcursul soluționării notificării de către intimată, a imobilului în litigiu, situat în B,-, înscris în nr. 9871 B, nr. top 5135, 5136, casă de piatră și teren în suprafață de 819,70 mp.
La adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut efectele certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 182/14.11.2007 de BNP, din care rezultă decesul notificatoarei la data de 03.02.2007, anterior emiterii deciziei atacate de către intimată, încât, în lipsa capacității civile de folosință, acestei notificatoare nu îi putea fi restituit niciun bun.
Drept consecință, câtă vreme la momentul eliberării certificatului de moștenitor imobilul nu se afla în patrimoniul defunctei, care a demarat încă din timpul vieții demersurile pentru restituire în temeiul legii speciale de reparație, imobilul nu putea fi cuprins în masa succesorală a defunctei, cum susține intimata în cadrul primului motiv de apel. Pe de altă parte, calitatea defunctei de persoană îndreptățită la restituirea imobilului a fost statuată cu caracter irevocabil prin sentința civilă nr. 493/S/2007 a Tribunalului Brașov, calitate care a fost transmisă contestatorilor și, ca succesori legali prin efectul certificatului de moștenitor mai sus arătat.
Cât privește cel de-al doilea motiv de apel - prin care se tinde la schimbarea sentinței, în sensul menținerii dispoziției art. 1 alin. 2 din decizie, constând în măsura predării-preluării părții nou construite prin extinderea clădirii doar după radierea, aflată în procedură de lichidare, astfel cum se desprinde și din considerentele sentinței, o asemenea soluție este lipsită de suport normativ. În materia restituirii în natură a imobilelor de către unitățile deținătoare, dispozițiile art. 2 lit. a din Legea nr. 10/2001 recunosc doar posibilitatea prorogării termenului de intrare în posesie de către persoanele îndreptățite, împrejurarea invocată de intimata apelantă neputând împiedica aducerea la îndeplinire a dispozițiilor hotărârii de restituire.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, urmează a respinge apelul și a păstra sentința atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimata B prin lichidator B împotriva sentinței civile nr. 119/S/13.04.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red./6.07.09
Tehnored. 06.07.09 - 10 ex.
Jud fond
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma
