Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 97/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
decizia civilă nr.97/Ap Dosar nr-
Ședința publică din data de 25 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel judecător
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
Grefier: - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat decontestatorii șiîmpotriva sentinței civile nr.-33 din 8 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 15 septembrie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 22 septembrie 2008 și apoi pentru astăzi 25 septembrie 2008.
CURTEA:
Asupra apelului civile de față;
Prin sentința civilă nr.33/S din 8 februarie 2008 Tribunalului Brașov, a fost admisă în parte contestația formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, de contestatorii și, în contradictoriu cu intimatul Municipiul, reprezentat legal de Primar.
A fost anulată în parte Dispoziția nr. 1384/20.04.2007, emisă de intimat, prin reprezentantul său legal.
A fost obligat intimatul să emită, prin reprezentantul său legal, o nouă dispoziție, în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001, prin care să restituie în natură contestatorilor cota de parte din imobilul - teren în suprafață de 437, 59 mp. situat în,-, înscris în nr. 5748, sub nr. top. 411-421/3 totul per 3, cu constituirea unui drept de folosință special asupra terenului astfel restituit.
Au fost menținute restul prevederilor dispoziției contestate.
Au fost respinse restul pretențiilor contestatorilor.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, solicitarea contestatorilor de acordare în compensare a celeilalte cote de 1/2 parte din imobilul mai sus identificat, ce a rămas în proprietatea statului, ca măsură reparatorie în echivalent, sub forma constituirii în favoarea lor a unui drept special de folosin ță, tribunalul a apreciat că aceasta este nefondată, astfel că a respins-o pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Modalitatea de restituire către contestatori a păr ț ii din imobilul revendicat de aceștia care nu poate fi restituită în natură, a fost stabilită prin Sentin ț a Civilă nr. 65/2006 a Tribunalului Brașov, sentin ț ă care nu a fost atacată de niciuna dintre păr ț ile litigiului, astfel că, statuările sale au intrat în puterea lucrului judecat, bucurându-se de prezum ția instituită de art. 1200 pct.3 din Codul Civil.
Prin dispozi ț ia contestată în cadrul prezentului proces, intimatul nu a făcut altceva decât să pună în executare dispozi ț iile hotărârii judecătorești mai sus men ț ionată, instituind pentru partea din imobilul în litigiu care nu poate fi restituită în natură, modalitatea de restituire stabilită prin Sentin ța Civilă nr. 65/2006 a Tribunalului Brașov.
Chiar dacă s-ar admite că, contestatorii pot solicita, în cadrul prezentului proces, modificarea modalită ț ii de restituire păr ții din imobilul pentru care au formulat notificare, ce nu le poate fi restituită în natură, deși, așa cum s-a arătat, nu au atacat hotărârea judecătorească prin care această modalitate a fost stabilită, tribunalul a apreciat că solicitarea lor nu poate fi admisă.
În acest sens, instan ț a re ț ine că, păr ț ile men ț ionate au solicitat acordarea cotei de 1/2 parte din imobilul cu destina ț ia de teren în suprafață de 437, 59 mp. situat în,-, înscris în nr. 5748, sub nr. top 411-412/3 totul per III, în compensare, ca măsură reparatorie în echivalent, cu constituire unui drept dreptului special de folosin ță asupra terenului astfel acordat.
Din dispozi ț iile cuprinse în art. 2 alin. (1) din nr.OUG 184/2002, pe care le-a redat mai sus, rezultă că dreptul special de folosin ț ă este o formă de restituire în natură a imobilelor cu destina ț ia de teren, situate în intravilanul localită ț ilor, care se instituie în favoarea cetă ț enilor străini, ce au calitatea de persoane îndreptă țite la restituirea în natură a acestor terenuri.
Prin urmare, dreptul special de folosin ț ă, fiind un drept cu un regim juridic special, poate fi instituit numai în cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de lege, respectiv, numai în cazul în care, este vorba de un imobil cu destina ț ia de teren, situat în intravilanul localită ț ilor, care pot fi restituite în natură cetă ț enilor străini, ce au calitatea de persoane îndreptă ț ite la restituire în în țelesul Legii nr. 10 2001.
Or, măsura compensării cu un alt bun imobil, cu destina ț ia de teren, solicitată de contestatori, face parte din categoria măsurilor reparatorii prin echivalent, reglementate de prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10 2001, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, motiv pentru care, ea nu poate fi instituită sub forma unui drept special de folosin ț ă, deoarece, așa cum am arătat, acest drept special este o modalitate de restituire în natură, ce poate opera numai în condi țiile redate anterior.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că, contestatorii, fiind cetă ț eni străini, nu pot beneficia de măsura reparatorie prin echivalent, ce constă în compensarea cu un teren aflat în intravilanul Municipiului, sub forma constituirii în favoarea lor a unui drept special de folosin ț ă, astfel că, va respinge preten ția formulată de aceștia în sensul celor mai sus expuse.
În legătură cu petitul relativ la modificarea prevederilor dispozi ț ie contestate relative la partea din imobilul în litigiu pentru care vor beneficia de despăgubiri în condi ț iile reglementate de legea specială privind stabilirea și plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, tribunalul a reținut că acesta are un caracter subsecvent petitului anterior analizat, astfel că, el va fi de asemenea respins, contestatorii urmând să beneficieze de măsura reparatorie prin echivalent mai sus indicată pentru partea din imobilului în litigiu stabilită în Sentin ț a Civilă nr. 65 2006 a Tribunalului Brașov și în dispozi ția contestată.
În cea ce privește solicitarea contestatorilor de obligare a intimatului la plata unor daune cominatorii, instanța a reținut următoarele:
În raport de pretențiile pe care le-a considerat întemeiate, instanța a instituit în sarcina intimatului o obligație de a face, și anume aceea de a proceda la emiterea unei noi dispoziții prin care să modifice mențiunile cuprinse în prevederile art. 1 al dispoziției contestate, în sensul mai sus indicat.
Modalitatea de punere în executare a obligațiilor de a face este reglementată de dispozițiile cuprinse în Secțiunea IV, Capitolul VI din Codul d e procedură civilă.
Art. 580 indice 3, alin. (5), din actul normativ menționat stipulează în mod expres că, pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor de a face, din categoria cărora face parte și obligația stabilită în sarcina intimatului, nu se pot acorda daune cominatorii.
Prin urmare, în cazul în care, intimatul va refuza să pună în executare obligația stabilită în sarcina sa,contestatorii pot uza doar de prevederile cuprinse în Secțiunea IV, Capitolul VI din Codul d e procedură civilă pentru a obține aducerea la îndeplinire a acestei obligații.
Așa fiind, tribunalul, pentru motivele de fapt și de drept mai sus expuse, a respins această solicitare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii, criticând-o sub următoarele aspecte:
1.Greșit s-a respins cererea de acordare în compensare a cotei de -a parte ce aparține Statului Român din terenul de 437,59 mp. întrucât prevalează restituirea în natură iar instituirea dreptului special de folosință nu este interzisă de lege.
2.Acordarea daunelor cominatorii se impune, întrucât este cazul unei obligații de " a face" ce nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită.
S-a solicitat acordarea de despăgubiri pentru cota de -a parte din construcție și diferența de teren de 275,21. nerestituite în natură.
Intimata - Municipiul a depus întâmpinare prin care a combătut motivele de apel.
Apelul este fondat.
Conform art.1 alin.1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se restituie în natură în condițiile prezentei legi.
În chiar prima dispoziție, Legea nr.10/2001, instituie principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Dacă restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, ce constau în compensare cu alte bunuri sau servicii sau, despăgubiri acordate în condițiile legii speciale (Titlul VII din Legea nr.247/2005) cum dispune alineatul 2 al aceluiași articol.
Din modul de redactare al textului rezultă că în cazul măsurilor reparatorii prin echivalent, are prioritate compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite de entitatea învestită cu soluționarea notificării.
În speță, prin dispoziția atacată s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, deși era posibilă prima măsură în echivalent, aceea a compensării cu un alt bun, respectiv cota de coproprietate de -a parte din terenul de 437,59. înscris în CF 5748, nr.top411-412/3, ce aparține Statului Român și care nu a făcut obiect al înstrăi-
III
nării către chiriași.
Susținerea primei instanțe conform căreia se impune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent în modalitatea din dispoziție întrucât astfel s-a dispus prin sentința civilă nr.657S/2006 a Tribunalului Brașov, nu poate fi primită, întrucât prin hotărâre s-a stabilit că la acea dată nu existau bunuri care să fie oferite în compensare, însă starea de fapt prezentă contrazice, fiind disponibilă pentru compensare cota de coproprietate sus-amintită a statului.
Argumentul primei instanțe, potrivit căruia dreptul de folosință special, reglementat de art.2 alin.1 din Titlul II al OUG nr.184/2002, se acordă cetățenilor străini numai dacă terenul este supus restituirii în natură, nu subzistă. Compensarea ca măsură reparatorie prin echivalent, are această natură, pentru simplul motiv că nu se dispune restituirea către fostul proprietar a aceluiași imobil, preluat abuziv de stat. În realitate, dacă compensarea are ca obiect o suprafață de teren, echivalentă sau nu, reprezintă tot o formă de restituire în natură, însă pentru un alt imobil. În atare situație, pentru a putea beneficia de terenul atribuit în compensare, cetățeanului străin trebuie să i se recunoască dreptul special de folosință, în condițiile în care nu poate dobândi dreptul de proprietate. În caz contrar, compensarea ar fi golită de conținut, întrucât cetățeanul străin nu ar putea folosi sau poseda terenul și nici nu ar avea dreptul de dispoziție asupra acestuia, or nu aceasta a fost intenția legiuitorului când a reglementat dreptul special de folosință prin textul susmenționat.
Este fondat și motivul de apel referitor la daunele cominatorii, ce reprezintă o măsură de constrângere, la îndemâna creditorului în executarea obligației de "a face" de către debitor și care are o altă natură juridică decât amenda civilă reglementată de art.5803Cod procedură civilă.
Cu privire la admisibilitatea daunelor cominatorii, instanța supremă s-a pronunțat prin Decizia nr.xx din 12 decembrie 2005, într-un recurs în interesul legii ce este obligatorie pentru instanțe, astfel că respingerea acestui petit de către prima instanță este nelegală.
Față de considerentele expuse, curtea urmează ca, potrivit art.296 Cod procedură civilă, să admită apelul și să schimbe sentința primei instanțe în sensul obligării intimatului la emiterea unei decizii de atribuire, prin compensare, a cotei de coproprietate de -a parte aparținând Statului Român din terenul de 437,59. înscris în CF 5748, nr.top.411-412/3, urmând ca
III
pentru întreaga suprafață de 437,59. (cota de -a parte atribuită în natură + cota de -a parte atribuită prin compensare) să se constituie dreptul special de folosință. Pentru diferența de teren, la care contestatorii aveau dreptul, de 275,21. (712,80-437,59.), ca și pentru cota de -a parte din construcție, ce nu au fost restituite, se va emite o nouă decizie prin care să se propună acordarea de despăgubiri, în toate cazurile sub sancțiunea daunelor cominatorii de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere calculate de la data pronunțării prezentei decizii, ce are caracter definitiv, și până la emiterea lor.
Se vor înlătura din sentință dispozițiile prin care s-au respins cererile de acordare a bunului în compensare, emiterea unei noi decizii pentru diferența de teren și cota de -a parte din construcție nerestituite și a daunelor cominatorii, menținându-se restul prevederilor acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de contestatorii și împotriva sentinței civile nr.33/S din 8.02.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Obligă intimatul Municipiul prin primar să emită o nouă dispoziție de acordare în compensare a celeilalte cote de proprietate de -a parte aparținând Statului român din imobilul - teren în suprafață de 437,59. situat în,-, înscris în CF nr.5748 sub nr.top. 411-412/2, totul/III, cu constituirea unui drept special de folosință asupra terenului în favoarea contestatorilor.
Obligă intimatul să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri pentru cota de -a parte din construcția nerestituită și diferența de teren de 275,21. nerestituită în natură.
Obligă intimatul la plata de daune cominatorii de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere calculate de la data pronunțării prezentei decizii și până la emiterea noii dispoziții.
Înlătură din dispozitivul sentinței apelate dispozițiile prin care s-au menținut restul prevederilor dispoziției contestate și respins restul pretențiilor contestatorilor și menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi,25 septembrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-/21.10.08
Tehnored. 30.10.2008 - 6 ex.
Jud.fond
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Dorina Rizea
