Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 102/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE

DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA Nr.102

Ședința publică din data de 30 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Maria David

JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană

- C -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta - prin procurator G cu domiciliul în Nehoiu, sat -, județul B, împotriva deciziei civile nr. 312 din 17octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul cu domiciliul în Nehoiu, sat -, județul

Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 41 lei conform chitanței nr.18629/16 ianuarie 2008.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurenta reclamantă prin procurator G și intimatul pârât personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează că recurenta reclamantă, prin procurator a depus o cerere însoțită de un certificat de grefă, prin care solicită suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr- care se află pe rolul Judecătoriei

Curtea pune în discuția părților achitarea diferenței de taxă judiciară de timbru, având în vedere valoarea terenului în litigiu.

Procuratorul G arată că valoarea terenului este de aproximativ 400 lei, sens în care depune taxa judiciară de timbru în valoare de 40 lei conform chitanței nr. 40556/2008 și timbre judiciare de 0,30 lei.

Curtea pune în discuția părților cererea de suspendare a cauzei, formulată de recurenta reclamantă prin procurator.

Procuratorul G pentru recurenta reclamantă solicită suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr- care se află pe rolul Judecătoriei P având ca obiect emiterea titlului de proprietate asupra terenurilor, conform hotărârii irevocabile nr.754/2006.

Intimatul pârât având cuvântul solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei întrucât dosarul de care se face vorbire în cererea de suspendare nu are nicio legătură cu prezentul litigiu.

Curtea, respinge cererea de suspendare a cauzei având în vedere că în dosarul care se află pe rolul Judecătoriei P,având ca obiect emiterea titlului de proprietate asupra terenurilor, nu privesc părțile din prezentul dosar.

Procuratorul G pentru recurenta reclamantă solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.

Intimatul pârât având cuvântul solicită respingerea cererii de amânare a cauzei.

Curtea respinge cererea de amânare pentru lipsă de apărare întrucât cauza a fost înregistrată în luna decembrie 2007, recurenta reclamantă având timp suficient până la acest termen să-și angajeze apărător.

Părțile având pe rând cuvântul arată că alte cereri nu mai au de formulat, solicitând cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Procuratorul G având cuvântul pentru recurenta reclamantă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, arătând în esență că, Comisia Locală de aplicarea legilor fondului funciar era obligată să emită titlul de proprietate, conform hotărârii irevocabile nr. 754/2006. Cu cheltuieli de judecată.

Intimatul pârât având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a deciziei recurate. Cu cheltuieli de judecată reprezentând transportul efectuat cu ocazia acestui dosar, plus 500 lei/zi ziua de lucru.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrata sub nr. 991/2003 pe rolul Judecătoriei P, reclamanta -., prin mandatar G, a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2500. teren situat în punctul " " (Plaiul ), zis " " de pe raza satului, județul

A mai solicitat reclamanta obligarea paratului la contravaloarea fânului recoltat de acesta de pe terenul în litigiu pe ultimii 3 ani, cu cheltuieli de judecată.

În temeiul art.115 Cod pr.civilă, pârătul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, arătând că deține în punctul "" suprafața de 3250. teren fâneață pe care o are de pe urma părinților săi decedați și ca nu se învecinează cu terenul pe care îl are reclamanta.

In urma probatoriilor administrate în cauză, prin sentința civila nr. 1099/25.09.2003, Judecătoria Par espins ca inadmisibilă acțiunea în revendicare formulată de reclamantă, respingând și capătul de cerere privind plata contravalorii fânului, reclamanta fiind obligată la 500.000 lei cheltuieli de judecată către pârât.

Pentru a pronunța aceasta soluție, prima instanță a reținut în esență că cererea în revendicare promovată de reclamantă este inadmisibilă, întrucât reclamanta a depus la dosar numai adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate conform Legii 18/1991, arătând că nu i s-a eliberat titlul de proprietate, iar potrivit deciziei nr. 1/1997 a Curții Supreme de Justiție, în cazul acțiunilor în revendicare, dovada dreptului de proprietate în ce privește terenurile ce au făcut obiectul Legii 18/1991 se poate face numai cu titlul de proprietate.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea paratului la contravaloarea fânului recoltat în ultimii 3 ani, acesta a fost respins, fiind vorba de o cerere accesorie ce urmează cererea principală și întrucât reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate nu poate fi obligat pârâtul la plata solicitată.

Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta care a criticat sentința pentru nelegalitate si netemeinicie.

Apelanta a susținut că a solicitat primei instanțe obligarea pârâtului de a-i lasă în deplină proprietate și posesie suprafața de 2500 mp. teren situat în punctul " " zis " " de pe raza satului, ocupată abuziv, precum și de a-i plati suma de 4.500.000 lei, reprezentând contravaloarea fânului recoltat de pe terenul din litigiu pe ultimii 3 ani, motivându-și acțiunea prin aceea că suprafața revendicată revine reclamantei, în calitate de moștenitoare a defuncților săi părinți, și pentru care a prezentat actul de vânzare-cumpărare transcris sub nr. 5579/1938 figurând și în registrul agricol cu suprafața de 5000 mp. din care pârâtul ocupă abuziv 2500.

A mai învederat apelanta că în temeiul Legii 18/1991 a solicitat și i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele deținute anterior cooperativizării, inclusiv pentru cei 5000., din care face parte și suprafața de 2500 mp. ocupată abuziv de pârât, martorii audiați confirmând cele arătate în cererea de chemare în judecată rezultând din adresa nr. 9514/02.09.2003 depusă la dosar ca suprafața în litigiu nu este pus în posesie nici un proprietar și nici nu s-a eliberat titlul de proprietate, astfel că în mod greșit instanța a respins acțiunea ca inadmisibilă pe motiv ca reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate, dovadă ce s-a făcut cu probele administrate.

Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr. 57/12.01.2004 a respins apelul ca nefondat, obligând apelanta la 400.000 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Pentru a hotăra astfel, curtea a reținut că într-adevăr dovada dreptului de proprietate se face numai cu titlul de proprietate eliberat potrivit prevederilor Legii 18/1991, așa cum s-a statuat prin decizia nr. 1/1997 a Curții Supreme de Justiție, iar nu cu actele anterioare cooperativizării care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate și nici cu depoziții de martori.

Împotriva deciziei nr. 57/12.01.2004 a Curții de APEL PLOIEȘTI - Secția Civilă a declarat recurs reclamanta invocând în esență patru motive de recurs și anume:

-refuzul instanței de apel dea reface și completa probele administrate la instanța de fond;

- eroarea instanței de apel care nu a constatat că Judecătoria a rezolvat
procesul fără a intra în cercetarea fondului;

- eroarea instanței de apel care nu a observat că pârâtul, ajutat de Comisia
Locala a orașului Nehoiu, a strămutat hotarul dintre terenuri și și-a însușit suprafața
de 2500. revendicată de reclamantă, deși din actul de vânzare-cumpărare nr. 5579/14 iulie 1938 transcris în registrul de transcripțiuni la Grefa Tribunalului Buzău, secția a I- a, coroborat cu depozițiile martorilor, rezulta folosirea terenului de către pârât.

- eroarea instanței de apel care nu a constatat declarațiile contradictorii ale
pârâtului privind suprafața și perioada de folosința a terenului.

La data de 23 mai 2005 reclamanta a depus la dosar un înscris intitulat " întâmpinare" la care anexează titlul de proprietate nr. 55645/58 9 iunie 2004 eliberat de Comisia Județeană B, arătând că în titlul de proprietate se menționează suprafața revendicată, precum și amplasamentul și vecinii acesteia.

Curtea Suprema de Justiție a constatat că titlul de proprietate depus de reclamantă face dovada dreptului de proprietate al reclamantei și în consecință motivul de recurs pe acest aspect este fondat astfel că în baza art.312 Cod pr.civila a admis recursul cu consecința casării deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Cauza a fost înregistrata pe rolul acestei curți sub nr. 11599/2005.

Prin încheierea de ședința din 19.01.2006, Curtea de Apel, având în vedere dispozițiile art. II alin.2 din Legea 219/2005 și art.2 pct.2 Cod pr.civila a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului spre competenta soluționare a apelului de către Tribunalul Buzău.

Prin decizia civilă nr. 312 din 17 octombrie 2007, Tribunalul Buzăua respins excepția perimării invocată de intimat (dosarul a fost suspendat în baza dispozițiilor art. 244 pct.1 Cod pr.civilă și repus pe rol la 6 iulie 2007 "nefiind incidente dispozițiile art. 248 Cod pr.civilă") și respins ca nefondat apelul reclamantei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în ceea ce privește perimarea potrivit dispozițiilor art. 250 Cod pr.civilă, cursul acesteia este suspendat cât timp dăinuiește suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr.civilă.

Pe fondul cauzei tribunalul a constatat că titlul de proprietate nr. 55645/58/09.06.2004 care a fost depus de apelanta la Curtea Suprema de Justiție și care a fost considerat de aceasta instanță ca dovadă a dreptului de proprietate al apelantei a fost anulat în parte, în ceea ce privește tocmai suprafața din tarlaua 31 în suprafață de 2500. fiind obligate comisiile locale și județene să emită un nou titlu, anulare dispusă prin sentința civila nr. 754/23.10.2006 pronunțată de Judecătoria P, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului formulat de prin decizia civila nr. 293/21.03.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosar nr-.

Cum acest titlu de proprietate a fost anulat în parte vizând tocmai terenul din litigiu situat în punctul " ", acțiunea în revendicare apare ca nefondată, apelanta -reclamantă nedeținând un titlu valabil de proprietate privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața din litigiu.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta prin procurator G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de apel a refuzat cererea de completarea probelor cu înscrisuri cu privire la situația terenului ce trebuia să fie cerute de la pârâți, fără să observe că instanța de fond a rezolvat pricina necercetând fondul cauzei.

Printr-o simplă analiză a registrelor agricole din care au derivat emiterea titlurilor de proprietate se putea vedea că reclamanta s-a înregistrat cu o suprafață de 2500. la punctul "", iar pârâtul nu figurează înscris cu acest teren, mai susține recurenta-reclamantă.

Alte erori ale instanței de apel, arată recurenta-reclamantă, constau în faptul că intimatul pârât, ajutat de Comisia Locală Nehoiu, a strămutat hotarul dintre terenuri și și-a însușit suprafața de 2500. revendicată de reclamantă, nu a constatat că declarațiile aceluiași intimat-pârât sunt contradictorii cu privire la modalitatea de dobândire a terenului în litigiu.

Atât sentința civilă nr. 743/2006, cât și concluziile raportului de expertiză arată că reclamanta este proprietara terenului de 2500. chiar dacă nu există un titlu de proprietate emis pe numele acesteia, terenul poate fi revendicat.

Pentru motivele invocate, se solicită admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri în sensul admiterii acțiunii reclamantei așa cum a fost formulată.

Intimatul-pârât a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicitat în contradictoriu cu pârâtul revendicarea suprafeței de 2500. teren situat în punctul "" pe raza satului județul B, cerere respinsă la instanța de fond, soluție menținută în apel.

Este știut că potrivit dispozițiilor art. 1169 cod civil "cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească" ori, reclamanta deși pretinde că este proprietara terenului în litigiu nu a făcut nici o dovadă a celor susținute.

De altfel, aceasta solicită ca probele cu privire la terenul revendicat să fie aduse de către intimatul-pârât, precum și de Comisia Locală Nehoiu de aplicare a legilor fondului funciar, ori cea care trebuie să facă aceste dovezi era chiar reclamanta.

Intimatul-pârât a depus la dosarul cauzei titlul de proprietate nr. 58265/170 din 31 martie 2005 emis în baza legii fondului funciar din care rezultă că este proprietarul terenului în litigiu, titlu valabil și care nu a fost anulat.

Chiar recurenta-reclamantă recunoaște în cuprinsul motivelor de recurs că aceasta nu deține un titlu de proprietate pentru terenul revendicat ori este știut că pentru a fi admisibilă o astfel de acțiune trebuie să se facă dovada proprietății asupra bunului.

Dispozițiile art. 480 Cod civil arată că proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege, în cauza de față cel ce deține un titlu de proprietate cu privire la terenul din litigiu este intimatul-pârât și nu recurenta-reclamantă.

Ori, titlul de proprietate depus de către recurenta-reclamantă, respectiv nr. 55645/9 iunie 2004 și care a fost considerat de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia de casare ca titlu de proprietate al acesteia, a fost anulat în parte în ceea ce privește suprafața de 2500. tarlaua 31, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 754 din 23 octombrie 2006 Judecătoriei P, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 293 din 21 martie 2007 Tribunalului Buzău, organele competente fiind obligate să emită un nou titlu cu respectiva modificare.

Cum recurenta-reclamantă nu deține un titlu de proprietate valabil cu privire la terenul revendicat, în mod corect cele două instanțe au respins acțiunea acesteia în revendicare, făcându-se o analiză amplă atât a situației de fapt, cât și de drept dedusă judecății, hotărârile fiind motivate cu respectarea dispozițiilor art. 261 Cod pr.civilă.

Toate celelalte susțineri ale recurentei-reclamante făcute în cuprinsul motivelor de recurs cu privire la atitudinea intimatului-pârât sunt lipsite de relevanță, ele nefiind de natură să afecteze legalitatea hotărârilor pronunțate de instanțele de apel și fond.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod pr. civilă, va respinge recursul ca nefondat.

Totodată va fi respinsă cererea intimatului-pârât privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nedovedită, la dosar neexistând dovezi în sensul efectuării lor.

Pentru aceste motive

În numele legii

Decide:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta - prin procurator G cu domiciliul în Nehoiu, sat -, județul B, împotriva deciziei civile nr. 312 din 17octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâtul cu domiciliul în Nehoiu, sat -, județul

Respinge cererea intimatului-pârât privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană

- - - - C -

GREFIER,

- -

Red. CP

Tehnored. NM

2ex.

27.02.2008

- JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Constanța Pană

-

373/2006 Tribunalul Buzău

-,

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120



Președinte:Maria David
Judecători:Maria David, Elena Costea Constanța Pană

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 102/2008. Curtea de Apel Ploiesti