Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1083/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(828/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1083
Ședința publică de la 23.06.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin PRIMARUL GENERAL, împotriva deciziei civile nr. 53 din 16.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți pârâți și și cu intimata pârâtă reclamantă și intimata pârâtă
are ca obiect - acțiune în pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilierul juridic, în calitate de reprezentant al recurentei pârâte Primăria Municipiului B, prin Primarul General, conform delegației depuse la dosar (fila 13 dosar), intimații reclamanți pârâți și -, personal și asistați de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1670/29.04.2009, eliberată de Baroul București (fila 10 dosar), intimata pârâtă reclamantă, personal și asistată de avocatul, în baza delegației de substituire nr. 22/2009, eliberată de Baroul București - Cabinet de Avocat " ", pe care o depune la dosar, lipsind intimata pârâtă
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 18 iunie 2009, taxei judiciare de timbru în cuantumul dispus de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, aplicând și un timbru judiciar în valoare de 5 lei, pe care instanța le anulează.
Avocatul intimaților reclamanți pârâți și - invocă excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, prin Primarul General, motivat de faptul că hotărârile pronunțate de instanțele anterioare, de fond și apel, au fost pronunțate în contradictoriu cu Municipiul B, prin Primarul General.
De asemenea, înțelege să invoce excepția inadmisibilității recursului, precum și excepția nulității recursului exercitat în prezenta cauză, întrucât, în opinia sa, prin motivele formulate de partea adversă, nu se aduce nici o critică de nelegalitate a hotărâri pronunțate de instanța tribunalului. Singura critică formulată de partea adversă vizează modul de analizare a probelor administrate în cauză. În plus, prin motivele de motivele de recurs, nu se aduc critici noi, ci se reiau, în integralitatea lor, motivele de apel ce au făcut obiectul analizei instanței tribunalului.
Reprezentantul recurentului pârât solicită respingerea, ca nefondate, a celor trei excepții invocate de către intimații reclamanți. În cauză, este un recurs declarat de către Primarul General, delegare pe care a dat-o tuturor entităților juridice, inclusiv Primăriei Municipiului
Cu privire la excepția nulității recursului, arată că motivele de recurs vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul d e Procedură Civilă, temei de drept indicat și prin motivele formulate în scrise.
Avocatul intimatei pârâte reclamante solicită respingerea celor trei excepții, ca nefondate.
Curtea interpelează părțile dacă mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Poziția acestora este în sensul acordării cuvântului pe excepții și pe fondul recursului.
Curtea acordă părților cuvântul pe excepțiile lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, a inadmisibilității și a nulității recursului și în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar, pe fond, în ceea ce privește instituția pe care o reprezintă, să se respingă acțiunea, ca neîntemeiată.
Consideră că instanța de apel, analizând în mod eronat probatoriul administrat în cauză și făcând o aplicare greșită a dispozițiilor legale, a apreciat că municipalitatea are obligația de plată a sumei de 14837, 82 lei, reprezentând despăgubiri materiale și cheltuieli de judecată. Pentru a incumba această obligației recurentei pârâte, intimații reclamanți ar fi trebuit, mai întâi, să dovedească calitatea lor procesuală activă în cauza de față, având în vedere că, la dosar, nu există nici un fel de act cu care să probeze că sunt sau au fost chiriașii imobilului în litigiu.
În situația în care intimații reclamanți vor solicita și cheltuieli de judecată, invocă dispozițiile art. 274 alin. 3 din Codul d e Procedură Civilă, urmând ca instanța să cenzureze cuantumul acestora.
Avocatul intimaților reclamanți pârâți și - solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii recurate, ca temeinică și legală. În mod corect, instanța de apel a stabilit că reclamanții au efectuat îmbunătățiri la imobil și că acestea profită recurentului, care este proprietarul imobilului.
Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Avocatul intimatei pârâte reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea în tot a hotărârii recurate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B la data de 01 noiembrie 2007, sub nr-, reclamanții și - i-au chemat în judecată pe pârâții, Municipiul B, prin Primarul General și SC SA, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților, în solidar, la restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate cu renovarea și îmbunătățirile aduse imobilului situat în B,-, sector 5, estimate provizoriu la suma de 7.000 lei/ron; constatarea existenței unui drept de retenție în favoarea reclamanților asupra imobilului situat în B,-, sector 5, până la restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate cu renovarea și îmbunătățirile aduse imobilului.
Prin cererea de chemare în judecată, ce a făcut obiectul dosarului nr-, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 B, reclamanta a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu pârâții și -, să dispună evacuarea acestora din imobilul situat în B,-,. 5, sector 5 și obligarea acestora să își ridice, pe cheltuiala proprie, mobila și obiectele personale depozitate în locuință, cu cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de ședință de la 14 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr-, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 164 Cod de procedură civilă, a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-.
Prin sentința civilă nr. 4135 din 09 iunie 2008, Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei -reclamante și a pârâtei SC SA, invocată din oficiu, a respins excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâta, a admis în parte cererea principală privind pe reclamanții - pârâți și -, pârâta - reclamantă, pârâtul Municipiul B, prin Primarul General și pârâta SC SA, a obligat pârâtul Municipiul B la plata către reclamanți a sumei de 14.837,82 lei, reprezentând despăgubiri materiale, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâta - reclamantă și pârâta SC SA, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție, ca neîntemeiat.
Prin aceeași sentință, a fost admisă cerere conexă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și -, s-a dispus evacuarea pârâților și - din imobilul situat în B,-,. 6, sector 5, pentru lipsa titlului locativ, au fost obligați pârâții să ridice bunurile depozitate în imobil.
Totodată, instanța a obligat pârâtul Municipiul B la plata, către reclamanții și -, a sumei de 2.746 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, și pe pârâții și - la plata sumei de 2.400 lei, către reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, au formulat apel reclamanții și pârâtul Municipiul B, criticând, pentru nelegalitate și netemeinicie, soluția instanței de fond, solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a civilă, sub nr-, din data de 27 august 2008.
Prin decizia civilă nr. 53 din 16 ianuarie 2009, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a respins apelurile formulate de apelanții - reclamanți și - și de apelantul - pârât Municipiul B, prin Primarul General, împotriva sentinței civile nr. 4135 din 09 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă și intimata - pârâtă SC SA, ca nefondate; a respins cererea formulată de intimata - pârâtă de obligare la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a expus următoarele considerente:
Calitatea procesuală este una dintre condițiile pentru ca o persoană să fie parte într-o acțiune civilă și ea presupune identitate între persoana care formulează acțiunea și cea care se pretinde titularul raportului juridic dedus judecății (calitatea procesuală activă) și, respectiv, identitate între persoana chemată în judecată și cea obligată în raportul juridic dedus judecății.
În speță, obiectul acțiunii îl reprezintă obligarea, în solidar, a pârâților la restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate cu renovarea și îmbunătățirile aduse imobilului situat în B,-, sector 5, estimate provizoriu la suma de 7.000 lei/ron și constatarea existenței unui drept de retenție în favoarea reclamanților asupra imobilului situat în B,-, sector 5, până la restituirea contravalorii cheltuielilor efectuate cu renovarea și îmbunătățirile aduse imobilului.
Or, față de obiectul acțiunii, pentru ceea ce se solicită de la apelanta -pârâtă Primăria Municipiului B, nu era necesar ca apelanții - reclamanți și - să fi avut calitatea de chiriași, ci să demonstreze, ceea ce au și efectuat prin probele administrate în fața instanței de fond, că au efectuat acele cheltuieli care sporesc valoarea bunului sau care au fost necesare pentru conservarea lui, bun ce aparține apelantei - pârâte Primăria Municipiului
Referitor la calitatea procesuală pasivă, tribunalul a reținut că nu s-a făcut dovada că ar fi încheiat verbal un contract de închiriere cu apelanții - reclamanți; aceasta, având, la rândul său, calitatea de chiriaș, le-a permis să locuiască o perioadă.
În privința chitanțelor referitoare la cheltuielile de judecată, tribunalul a reținut că apelanta - pârâtă, prin soluția pronunțată, a căzut în pretenții, conform art. 274 Cod de procedură civilă și, fiind dovedite cheltuielile de judecată, instanța de fond, în mod corect, a obligat-o la plata acestora, iar, în privința cuantumului cheltuielilor de judecată, la care au fost obligați apelanții, tribunalul a constatat că acestea sunt în cuantumul rezultat din dovezile depuse la dosarul cauzei.
În consecință, nicio critică nefiind întemeiată și neexistând vreun motiv de nulitate, ce ar fi putut fi invocat, din oficiu, de către instanța de apel, tribunalul a respins apelurile, ca nefondate.
În privința cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată formulată de intimata, tribunalul a respins această cerere, ca neîntemeiată, având în vedere că, deși există culpă procesuală, conform art. 274 Cod de procedură civilă, cererea nu este însoțită de documente doveditoare ale cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta Primăria Municipiului B, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar, pe fond, respingerea cererii, ca neîntemeiate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a invocat nelegalitatea hotărârii atacate, susținând că, pentru a îi incumba obligația de plată a sumei de 14.837,82 lei, reprezentând despăgubiri materiale și cheltuieli de judecată, reclamanții și - ar fi trebuit, prioritar, să dovedească calitatea procesuală activă în cauza dedusă judecății, la dosar, neexistând nici un act, din care să rezulte că sunt sau au fost chiriași ai imobilului în litigiu. În același sens, reclamanții ar fi avut obligația să notifice administratorul sau proprietarul imobilului înainte de a începe orice lucrare, ei având simpla calitate de tolerați, astfel încât, în favoarea lor, nu s-a născut nici un drept asupra imobilului.
Un alt motiv de recurs s-a raportat la faptul că nu primăria ar fi trebuit obligată la plata sumei menționate, întrucât chestiunile de administrare, vânzare, reparare și întreținere a fondului imobiliar, aflat în patrimoniul Consiliului General al Municipiului B, cad în sarcina Administrația Fondului Imobiliar sau SC "" SA, care au personalitate juridică și sunt organisme distincte de Primăria Municipiului
Intimații nu au formulat întâmpinări, obligatorii conform art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.
În etapa procesuală a recursului, nu a fost administrată proba cu înscrisuri noi, în sensul art. 315 Cod procedură civilă.
În ședința publică din 23.06.2009, intimații reclamanți și -, au invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, excepția inadmisibilității recursului și a nulității recursului exercitat în prezenta cauză.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, și deliberând, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, asupra excepțiilor procesuale de procedură, absolute, peremptorii, invocate de intimații - reclamanțiși -, Curtea reține următoarele:
Asupra excepției lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, reprezentată prin Primar General și excepției inadmisibilității recursului, pe care intimații reclamanți și - le justifică prin prisma faptului că cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva Municipiului B, prin Primar General, astfel încât Primăria Municipiului B, nefiind parte în cauză, nu ar putea exercita calea de atac a recursului, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, întrucât, deși, prin Legea nr. 215/2001, se reglementează calitatea Municipiului B de titular al patrimoniului imobiliar, se poate observa că, în cauză, contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinație de locuință nr. 787/20.03.2000 (fila 47, dosar -), având ca obiect imobilul în litigiu, a fost încheiat cu Primăria Municipiului B, în calitate de proprietar.
Astfel, nu se poate susține că această instituție este terț desăvârșit față de raportul dedus judecății, și nu ar putea exercita acțiunile pe care le consideră necesare pentru apărarea dreptului său de proprietate sau pentru a preveni diminuarea patrimoniului său, prin acte pe care le consideră nejustificate, având capacitate procesuală, mai ales, că ambele entități juridice, Municipiul B și Primăria Municipiului B, sunt reprezentate prin Primar General, iar delegațiile de reprezentare în cauză au fost date unui singur consilier juridic, atât pentru Municipiul B și SC SA, cât și pentru Primăria Municipiului B ( fila 44, dosar -). In acest cadru, în opinia Curții, a admite contrariul ar echivala cu admiterea unui formalism excesiv și cu nerespectarea principiului, conform căruia un act, chiar de natură procesuală, trebuie interpretat în sensul în care poate produce efecte juridice, în considerarea doctrinei efectului util.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, reprezentată prin Primarul General și excepția inadmisibilității recursului exercitat împotriva deciziei civile nr. 53 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, ca nefondate.
In ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată de intimații reclamanți și -, din perspectiva faptului că motivele de recurs nu ar putea fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, fiind o reiterare a motivelor de apel, Curtea o apreciază, de asemenea, ca nefondată, pentru considerentele ce vor succede:
In actuala reglementare a recursului, această cale de atac poate fi exercitată exclusiv pentru motivele de nelegalitate, reglementate în mod exhaustiv de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, criticile de netemeinicie excedând controlului instanței de recurs.
Analizând, însă, motivele de recurs invocate de recurenta Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General, Curtea constată că acestea se referă nu numai la greșita apreciere a probatoriului administrat în cauză, critică ce s-ar fi subsumat motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 11 Cod procedură civilă, în prezent, abrogat, prin OUG nr. 138/2000, aprobată prin Legea nr. 219/2004, și care nu poate fi analizată de instanța de recurs, dar și la aspecte de legalitate ce vizează persoana care ar trebui obligată în raportul juridic dedus judecății, respectiv calitatea de chiriași sau tolerați a reclamanților intimați și -, aspecte care intră în sfera atribuției de control a prezentei instanțe de recurs.
In ceea ce privește observația critică a intimaților reclamanți, conform căreia recurenta pârâtă ar fi reiterat motivele de apel, neformulând critici noi în recurs, Curtea apreciază că acesta nu este un argument determinant pentru aplicarea sancțiunii nulității recursului, întrucât acest aspect trebuie apreciat în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze. Astfel, în ipoteza în care însăși instanța de apel, însușindu-și argumentele primei instanțe, menține soluția pronunțată de această instanța, nu i se poate pretinde în mod rezonabil recurentei să își modifice motivele de nelegalitate, despre care pretinde că subzistă în cauză.
Pentru argumentele expuse, Curtea va respinge excepția nulității recursului exercitat împotriva deciziei civile nr. 53 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, ca nefondată.
Procedând în continuare la examinarea recursului formulat de recurenta Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General, Curtea îl apreciază ca fondat, pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea observă că niciuna dintre instanțele anterioare nu au găsit necesar să examineze conținutul clauzelor contractuale menționate în contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinație de locuință nr. 787/20.03.2000 (fila 47, dosar -), având ca obiect imobilul în litigiu, încheiat între recurenta Primăria Municipiului B, în calitate de proprietar, prin SC SA, în calitate de prestator și intimata, în calitate de chiriaș, care ar fi determinat cadrul efectelor acestui contract.
In acest context, Curtea reține că, prin acest act juridic, s-a prevăzut în mod expres călocatarul nu poate subînchiria, modifica sau îmbunătăți locuința ce o deține decât cu acordul prealabil scris și în condițiile stabilite de proprietar, în caz contrar, reglementându-se posibilitatea proprietarului de a solicita în justiție rezilierea contractului de închiriere.
Or, constatând că, în cauză, acest acord expres, prealabil și în formă scrisă nu există, nu se poate stabili că îi incumbă proprietarului o obligație de dezdăunare a chiriașului, și, cu atât mai puțin, a unor terți față de acest contract, singurul act juridic care stabilește drepturi și obligații reciproce și interdependente între părți, terți care au încălcat, prin fapta proprie, dispozițiile contractuale evocate.
Împrejurarea că aceste cheltuieli au fost considerate, de către instanța de fond, ca fiind necesare și utile, și că ele s-ar grefa pe un raport extracontractual, nu poate schimba natura contractuală a raportului care există între proprietar și chiriaș și nu poate determina existența unei obligații de restituire în sarcina proprietarului imobilului, pentru că, în sens contrar, ar semnifica să admitem că orice persoană interesată ar putea face aceste reparații oricând, cu rea-credință, fără știința și acordul prealabil al proprietarului, care, însă, s-ar vedea nevoit să le restituie. Mai mult, Curtea nu poate considera că restituirea cheltuielilor necesare și utile se întemeiază pe îmbogățirea fără justă cauză, fapt juridic, ca izvor de obligații, în condițiile în care reclamanții și - nu au plătit proprietarului nicio chirie pentru spațiul în care au locuit, astfel încât nu se poate susține că a avut loc o mărire a patrimoniului proprietarului în detrimentul micșorării celui al intimaților reclamanți. Constatând că nu există un recurs al celor din urmă, Curtea nu va putea analiza modul în care instanțele au soluționat raportul existent între intimații și - și intimata.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite recursul formulat de recurenta - pârâtă Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General, împotriva deciziei civile nr. 53 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți-pârâți și - și cu intimata - pârâtă - reclamantă și intimata pârâtă SC SA.; va modifica în parte decizia recurată, în sensul că va admite apelul declarat de Municipiul B, prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 53 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți pârâți și - și cu intimata- pârâtă-reclamantă și intimata- pârâtă SC SA și, schimbând în parte sentința apelată, va respinge cererea principală formulată de reclamanții și - împotriva pârâtului Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, ca neîntemeiată și, în consecință, va respinge, ca neîntemeiată, cererea de obligare a acestui pârât la plata cheltuielilor de judecată; menținând celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului B, reprezentată prin Primarul General, excepția inadmisibilității recursului și excepția nulității recursului, ca nefondate.
Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General, împotriva deciziei civile nr. 53 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și - și cu și cu intimata- pârâtă-reclamantă și intimata- pârâtă SC SA.
Modifică în parte decizia recurată, în sensul că admite apelul declarat de Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, împotriva sentinței civile nr. 4135 din 9 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 B, în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că respinge cererea principală, formulată de reclamanții și - împotriva pârâtului Municipiul B, reprezentat prin Primarul General, ca neîntemeiată. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de obligarea a acestui pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnodact. /CS/
2ex./16.07.2009
-3.-;
Jud.5.-
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Ioana Aurora Herold
