Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 109/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 109
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții GH., împotriva deciziei civile 352 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, I, I, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât GH. asistat de avocat, recurenta pârâtă reprezentată de același avocat, intimata reclamantă reprezentată de avocat, lipsind intimații reclamanți, I, I, ,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după acre;
Se depune depus taxă judiciară de timbru în valoare de 5 lei consemnată prin chitanța nr. - din 02.12.2008 și timbru judiciar de 0.5 lei.
Avocat, pentru recurenții pârâți, depune concluzii scrise, declarație de martor extrajudiciară și un certificat eliberat de Judecătoria Tg. Cărbunești prin care se certifică că pe rolul acestei instanțe se află dosarul cu nr- cu termen de judecată la 12.02.2009.
Se comunică concluziile scrise și actele depuse apărătorului intimatei reclamante care nu solicită acordarea unui termen pentru a le observa.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenții pârâți GH., arată că pârâții nu ocupă nici o porțiune din terenul reclamanților.
În principal solicită admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond respingerea acțiunii în revendicare promovată de reclamanți
În subsidiar solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, având în vedere că instanța de apel nu a pus în discuție obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de pârâți, ceea ce duce la concluzia că nu s-a cercetat fondul cauzei.
Avocat, pentru intimata reclamantă, arată că instanța de apel s-a conformat îndrumărilor deciziei de casare și a dispus efectuarea în cauză a unei expertize din care rezultă că pârâții ocupă din terenul reclamanților o suprafață de 294 mp și că nu există suprapunere între titlurile de proprietate ale părților.
Pune concluzii de respingere a recursului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de fata.
1. Prin sentința civilă nr. 1236 din 12 mai 2004 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 280/2004, s-a admis acțiunea civilă pentru revendicare imobiliara formulată de reclamanții, I, I, și împotriva pârâților și OG și au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită folosință reclamanților terenul în suprafață de 740. teren pășune situat în extravilanul comunei, în tarlaua 68, parcela 36, învecinat la - cu rest de proprietate și OG, la -, la - Consiliul Local, la V- rest de proprietate.
Au fost obligați pârâții în solidar la plata sumei de 193.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanta .
Pentru a se pronunta astfel s- reținut că reclamanții au depus la dosar titlul de proprietate nr. - din 24.09.1999 prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate moștenitorilor defunctului pentru mai multe terenuri situate în extravilanul comunei printre care și terenul în litigiu în suprafață de 740. pășune în tarlaua 68, parcela 36.
Au fost inlaturate ca nefondate apararile pârâților formulate in întâmpinare prin care au susținut că nu ocupă în mod abuziv terenul, acesat face parte din terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, fiind împrejmuit cu gard de scândură și plasă de sârmă.
Împotriva sentinței au declarat apel apelanții pârâți și OG, susținând că au formulat acțiune în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate eliberat reclamanților tocmai pentru suprafața de 740. ce face obiectul prezentului litigiu, astfel că se impunea suspendarea în temeiul art. 244 alin. 1.pr.civ. că sentința apelată nu este motivată în drept și în fapt, că deși a arătat că ocupă terenul în mod legitim avându-l moștenire de la tatăl pârâtului G, instanța nu a avut în vedere această apărare, deși terenul figurează la rolul agricol din anii 1959-1963 la acesta, iar autorul reclamanților nu a avut pretenții asupra terenului în litigiu pe care se află și un șopru construit încă din anul 1959 de către tatăl pârâtului.
Prin decizia civilanr. 264 din 14 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, s-a declinat competența de soluționare a apelului declarat de pârâții și OG împotriva sentinței civile nr. 1236 din 12 mai 2004 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în favoarea Tribunalului Gorj.
Prin decizia civilanr. 253 A/8.06.2007 Tribunalul Gorj a respins ca nefondat apelul pârâților, motivând că instanța de fond a reținut corect starea de fapt ca fiind cea rezultată din probe, ocupațiunea terenului fiind dovedită cu interogatoriul pârâtului, iar dreptul de proprietate al reclamanților cu titlu de proprietate emis în baza Legii 18/1991 la data de 24 septembrie 1999 aflat la fila 2 în dosarul instanței de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și OG.
Prin decizia civilanr. 1387/13 dec. 2007 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, cu indicația de a se efectua pe lângă alte probatorii și o expertiză de specialitate, care să stabilească cert care este suprafața de teren proprietatea reclamanților ocupată de pârâți și să o identifice prin dimensiuni și vecinătăți.
La Tribunalul Gorj cauza a fost înregistrată sub nr. 4420.3/95/200, având termen de judecată la 28.02.2008.
2. Prin decizia civila nr. 352/25 sept. 2008 Tribunalul Gorja admis apelul declarat de apelanții pârâți și OG împotriva sentinței civile nr. 1236 din 12 mai 2004 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești, în dosarul nr. 280/2004.
A schimbat sentința și admis în parte acțiunea în sensul că a obligat pârâții să lase în deplină proprietate suprafața de 294 mp, cu o lățime medie de 14. și o lungime medie de 21. ce se învecinează la N- OG, E-, S- Consiliul Local, V- moștenitori ( reclamanți).
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Conformându-se recomandărilor instanței de recurs, instanța a numit ca expert pe ing., care ulterior a fost înlocuit datorită volumului mare de lucrări ce le avea de realizat, numindu-se ca expert ing., stabilindu-se următoarele obiective: identificarea terenului în litigiu revendicat de reclamanți prin realizarea unei schițe, a dimensiunilor și vecinătăților, să se precizeze dacă pârâții ocupă vreo porțiune din terenul revendicat iar în caz afirmativ, să se indice care este această suprafață, să se identifice dacă există lucrări de investiții, dacă există suprapunere de terenuri, în raport de titlurile de proprietate ale părților.
La 27.08.2008 ing. a depus raportul de expertiză, concluzionând că terenul este de 740. se regăsește în titlul de proprietate al moștenitoarelor autorului, conform titlului de proprietate -/24.09.1999, fiind individualizat cadastral în tarlaua 68 parcela 36, vecin la -rest proprietate și OG, E-, Consiliul Local, V- rest proprietate, iar pârâții ocupă din acest teren suprafața de 294., ce are o lățime medie de 14 și o lungime de 21., vecin la N-, E-, S - Consiliul Local, V- reclamanții și că nu există suprapunere de teren între cel menționat în titlul pârâților și cel din titlul reclamanților, terenurile în cauză fiind amplasate diferit așa cum rezultă din planul parcelar întocmit de Comisia Locală și că pe teren nu există construcții cu caracter definitiv, care să necesite autorizație, depunând planurile cadastrale și schițele întocmite de Primăria Com..
Prin notele de ședință depuse de apelanți și de av. s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, în sensul că apelanții nu ocupă din terenul reclamanților și nu s-a realizat schița terenurilor în cauză, că nu există suprapunere între terenul revendicat de reclamanți și terenul înscris în titlul de proprietate al apelanților.
Obiecțiunile în cauză au fost înlăturate de instanță, întrucât expertul a precizat că apelanții pârâți ocupă din terenul reclamanților suprafața de 294. și că nu există suprapunere între titlurile de proprietate ale părților.
Tribunalul a concluzionat ca efectuarea unei noi expertize nu se impunea în cazul de față, atâta vreme cât la dosarul cauzei există schițe întocmite de către Primăria, iar faptul că nu există suprapunere de terenuri în raport cu titlurile de proprietate este un element care confirmă faptul că apelanții pârâți ocupă fără drept teren proprietatea reclamanților.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti apelantii parati au declarat recurs in termen, motivat si timbrat.
Criticile sunt in esenta urmatoarele: in mod gresit nu s-au incuviintat obiectiunile la raportul de expertiza si nu s-a solicitat expertului intocmirea unei schite; de asemenea, instanta nu a tinut seama de imprejurarea aratata cu privire la faptul ca acelasi expert nu a masurat decat terenul paratilor, iar nu si pe cel al reclamantilor; instanta de apel nu a avut in vedere faptul ca terenul folosit de parati este aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti; s-a facut aplicarea gresita a disp. legale prev. de art. 480 Cod civil, iar in cauza nu s-a facut dovada ocupatiunii terenului de catre parati si nu s-a avut in vedere ca amplasamentul gardului nu a fost modificat si mutat, avand aceeiasi configuratie de pe vremea autorului reclamantilor; motivarea instantei este succinta si nu s-a raspuns la toate motivele de apel formulate de catre parati precum si cu privire la emiterea titlului de proprietate nr. -/2003 pe parcursul solutionarii cauzei pe numele apelantului parat; de asemenea, instanta de apel a judecat cauza cu lipsa de procedura fata de, mostenitoarea reclamantului, despre care se sustine ca a decedat.
In drept invoca motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 5, 7 si 9 Cod procedura civila.
S-au depus: taxa timbru, imputernicire avocatiala, 3492/2008 a Judecatoriei Tg. Carbunesti, procura generala judiciara, concluzii scrise, decclaratie de martor extrajudiciara, Certificat de Grefa nr- al Judecatoriei Tg. Carbunesti - din care rezulta existenta unei cauze in materia fondului funciar promovata de recurentul de astazi, avand ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de o,2577 ha teren intravilan aferent casei de locuit si anularea Hotararii Comisiei Judetene G nr. 5129/2008
Solicita in principal admiterea recursului, modificarea hotararii si pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata intrucat nu sunt intrunite cerintele prev. de art. 480 cod civil cu privire la ocupatiunea terenului si, in subsidiar - casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare, repunerea in dicutiea obiectiunilor formulate si suplimentarea probatoriului, intrucat nu a fost instanta de apel nu a dezlegat fondul pricinii.
Recursul este nefondat si se va respinge ca atare pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Înainte de a fi analizat fiecare motiv derecurs în parte, apar necesare următoarele precizări:
Potrivit art. I pct. 106 din OUG 138/2000 privind modificarea codului d e procedură civilă, Capitolul II "Recursul" al Titlului IV - ordinare de atac, din Cartea a II -a, a devenit Capitolul I - Recursul, al Titlului V - extraordinare de atac - Cartea a II -
Cu alte cuvinte, recursul a devenit din cale ordinară de atac de reformare, o cale extraordinară de atac de reformare.
Totodată, prin OUG 138/2000 art. I pct. 112, s-au abrogat dispozițiile art. 304 pct. 11 cod procedură civilă, potrivit cărora era posibilă reformarea unei hotărâri judecătorești atunci când aceasta se întemeia pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
De asemenea, disp. art. 304 pct. 10 cod procedură civilă, potrivit cărora era supusă recursului hotărârea pronunțată în condițiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, au fost abrogate prin art. I pct. 49 din Legea 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 de modificare a codului d e procedură civilă.
În aceiași ordine de idei, se impune a se sublinia și modificarea legislativă operată prin art. I pct. 7 al Legii 195/2004 de aprobare a OUG 58/2003 de modificare a codului d e procedură civilă, la nivelul aceluiași articol, în partea introductivă.
Potrivit noului text de lege, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile enumerate (pct. 1 - 9), numai pentru motive de nelegalitate, spre deosebire de dispozițiile anterioare care, deși făceau distincția între motivele de casare și cele de modificare, nu distingeau între motivele de nelegalitate și cele de netemeinicie.
În concluzie, în calea extraordinară de atac a recursului, nu mai este posibilă analizarea unor motive ce vizează netemeinicia unei hotărâri judecătorești, controlul judiciar urmând a se exercita numai din perspectiva motivelor de nelegalitate, care corespund situațiilor expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 cod procedură civilă.
Având în vedere toate aceste considerente preliminare, conținutul cererii de recurs, dar și motivarea în drept a acestuia, Curtea va sistematiza criticile formulate de recurenți, va face o demarcație între acestea în funcție de criteriul nelegalității sau netemeiniciei, urmând a le analiza în consecință.
1. Astfel, in cauza se indica motivul de recurs de casare, prevazut in art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, in sensul ca instanta a solutionat apelul fara a dispune citarea mostenitoarei reclamantului despre care se sustine ca a decedat, respectiv a numitei.
Critica este neintemeiata.
Pe de-o parte nu s-a facut dovada ca aceasta parte a decedat, fiind citata ca atare in continuare.
In al doilea rand reclamanta a fost conceptata si citata in nume propriu.
In al treilea rand, neregularitatea in citarea unei parti, este o cauza de nulitate relativa a actului de procedura astfel intocmit, ce poate fi invocata numai de partea careia i s-a pricinuit o vatamare si in favoarea careia formele legale neobservate prescriu anumite cerinte sub sanctiunea nulitatii, asa cum rezulta din interpretarea disp. art. 105 alin. 2 si art. 108 alin. 2 Cod procedura civila.
Cata vreme recurentul nu invoca neregularitatea citarii sale ci a altei parti, instanta de recurs constata prin urmare, ca acesta nu are interes sa invoce o eventuala lipsa de procedura cu unul dintre reclamanti.
2. De asemenea, in cauza recurentii indica si motivul de recurs prevazut in art. 304 pct. 7 Cod procedura civila in sensul ca hotararea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijina.
Nici aceasta critica nu este intemeiata.
Motivarea unei hotarari judecatoresti in sensul disp. art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila, reprezinta o problema de continut, iar nu de volum. Or, observand considerentele deciziei recurate, Curtea constată că tribunalul nu a omis să cerceteze niciunul dintre motivele de apel, iar motivarea cuprinde în mod complet, convingător și sintetizat argumentele pe care s-a bazat soluția pronunțată, fiind expuse motivele ce au format convingerea instantei.
Se mai constată că instanța de apel a comasat criticile apelanților care se axau pe aceiași problematică de fapt și de drept și a răspuns acestora criticilor astfel legate, prin considerente unice.
De altfel, recurentii sustin generic o analizare incompleta a motivelor de apel, dar nu indică explicit care sunt motivele care nu ar fi fost examinate de către tribunal. In orice caz, titlul de proprietate de care fac vorbire reclamantii in cererea de recurs, nu a fost emis pe parcursul solutionarii cauzei, reprezentand o proba in proces, iar nu un inscris nou.
In aceeiasi ordine de idei, se impune a se sublinia faptul ca in cauza a avut loc o rejudecare a caii de atac a apelului si au fost respectate de instanta de apel, disp. art. 315 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit carora in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe, sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
In concluzie, instanta de apel, in rejudecare a respectat cadrul procesual fixat de reclamanti prin cererea de chemare in judecata, cu privire la obiect, pronuntandu-se asupra a ceea ce s-a cerut, respectand limitele investirii si dispunand refacerea probei cu expertiza, potrivit deciziei de casare.
3. In ceea ce priveste critica referitoare la stabilirea gresita a ocupatiunii si la faptul ca instanta nu ar fi tinut seama de nemodificarea amplasamentului gardului despartitor al proprietatilor, nu poate fi primita in recurs, fiind chestiuni ce tin de modul de stabilire a starii de fapt in baza probelor administrate in cauza.
Or, asa cum s-a aratat in precedent stabilirea starii de fapt este atributul exclusiv al instantelor de fond si orice critica ce vizeaza modul gresit de evaluare a probelor cu consecinta stabilirii gresite a starii de fapt, este una de netemeinicie iar nu de nelegalitate.
In orice caz inscrisurile noi depuse in recurs potrivit art. 305 Cod procedura civila nu sunt relevante sub acest aspect, nefiind de natura sa conduca la o reconfigurare a situatiei de fapt cu consecinte asupra raportului juridic dedus judecatii.
4. Nici critica referitoare la neintocmirea unei schite de catre expertul desemnat nu este intemeiata, avand in vedere ca acest aspect nu conduce la nelegalitatea probei cu expertiza, in raport cu disp. legale ce guverneaza administrarea acestei probe prev. de art. 201 si urm. Cod procedura civila. Pe de alta parte, terenul in litigiu a fost individualizat prin dimensiuni si vecinatati, potrivit indicatiilor din decizia de casare.
De asemenea, incuviintarea obiectiunilor pe care le formuleaza o parte nu este obligatorie pentru instanta, aceasta fiind tinuta doar sa se pronunte in sensul admiterii sau respingerii.
Astfel, aprecierea asupra temeiniciei acestora se face exclusiv de instanta care dispus asupra utilitatii probei, din perspectiva pertinentei si concludentei, subsumat si disp art. 212 Cod procedura civila, potrivit carora intregirea sau refacerea expertizei se pot dispune de instanta daca exista nelamuriri sau o cerere motivata formulata in termen. In orice caz, chestiunea legata de faptul ca expertul nu ar fi masurat terenul reclamantilor, potrivit sustinerilor acestora, tine de formularea unor eventuale obiectiuni in fata instantei care a incuviintat si administrat proba si nu poate decat sa genereze decat o discutie legata exclusiv de modul de stabilire a situatiei de fapt si de o eventuala netemeinicie a hotararii, ce nu poate fi analizata in recurs.
Prin urmare, fata de situatia de fapt definitiv retinuta de tribunal ca instanta superioara de fond, Curtea constata ca s-a facut o interpretare si a aplicare corecta a disp. legale prev. de art. 480 Cod civil, nefiind incident cazul de recurs de modificare prev. in art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Acestea sunt considerentele pentru care in baza art. 312 alin.1 teza II Cod procedura civila si neexistand nici un motiv de recurs de ordine publica din cele prevazute de art. 306 Cod procedura civila ce se pun in discutia partilor si din oficiu, s-a respins recursul declarat de parati ca nefondat.
Avand in vedere solutia pronuntata, culpa procesuala a recurentilor parati si disp. art. 274 Cod procedura civila, vor fi obligati catre intimatii reclamanti la 400 lei cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat - in limita a ceea ce s-a cerut si dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții GH., împotriva deciziei civile nr. 352 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, I, I, ,.
Obligă recurenții pârâți către intimata pârâtă la 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
2 ex/04.03.2009
Tehn.red.
Gh.
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Costinela Sălan, Tatiana Rădulescu
