Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1130/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 1130/2009

Ședința publică din 05 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru judecător

- - - judecător

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul Consiliul Local împotriva sentinței civile nr.818/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului pârât Sindicatul Învățământ Preuniversitar Județul

Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Prin acțiunea în conflict de drepturi, precizată, înregistrată la ribunalul Hunedoara sub -, reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR jud.H, în numele și pentru membri de sindicat, G, a chemat în judecată pârâtul CONSILIUL LOCAL al Mun. solicitând obligarea acestuia la decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă, pentru personalul din Grupul Școlar Industrial Minier, începând cu data de 01.01.2008 și până la pronunțarea prezentei sentințe, actualizate în funcție de rata inflației, precum și obligarea pârâtului la plata pe viitor a acestor cheltuieli.

Prin precizarea de acțiune (fila 62) reclamantul arată că nu mai solicită actualizarea acestor sume cu rata inflației la data plății și menționează cuantumul sumei solicitate pentru fiecare membru de sindicat.

Acțiunea este scutită de la plata taxei de timbru conform art.285 Codul Muncii.

În fapt, reclamantul a arătat că potrivit art.104 alin.3 din Legea nr.128/1997, actualizată, personalul didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, li se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun din localitatea de reședință, la locul de muncă și de la locul de muncă, în localitatea de reședință, iar în cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a se deconta contravaloarea a 7,5 benzină Premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală.

De asemenea se mai arată că, potrivit art.104, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.108/2007, decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale.

S-a mai menționat că a făcut demersuri în vederea decontării cheltuielilor de transport ale personalului didactic, încadrat la GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL, dar pârâtul nu a procedat la decontarea acestora în conformitate cu dispozițiile legale mai sus menționate.

În drept, au fost invocate prevederile din Legea nr. 128/1997 modificată și completată și art.28 din Legea nr.54/2003.

Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii întrucât cadrele didactice aveau obligația de a solicita autorităților administrației publice locale, decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport, prin depunerea la sfârșitul fiecărei luni de activitate a documentelor justificative, eliberate de unitatea de învățământ care justifică efectuarea transportului cu autoturismul proprietate personală, însă în cauză, reclamantul nu a făcut dovada unei astfel de solicitări.

Prin sentința civilă nr.818/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu numărul de mai sus acțiunea a fost admisă în parte. A fost obligată la plata către fiecare reclamant a contravalorii cheltuielilor pentru deplasarea lor și de la locul de muncă începând cu data de 01.01.2007 și până la data pronunțării sentinței. A fost respinsă în rest acțiunea reclamanților.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță reținut următoarele:

Potrivit art.104 al.3 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic astfel cum a fost modificată prin Legea nr.108/19 aprilie 2007 (publicată în Monitorul Oficial nr.275 din 25 aprilie 2007), personalul didactic din unitățile de învățământ de stat care nu dispune de locuință și căreia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință.

În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 benzină Premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală, iar în cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun.

În cuprinsul acestui articol se prevede că decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale.

În speță reclamanții sunt cadre didactice la GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL MINIER și fac zilnic naveta la și de la locul de muncă cu mijloace de transport în comun, așa cum rezultă din adresa nr.164/26.01.2009 depusă la dosar (fila 51).

Conform calculului depus (filele 48 - 50) și a pontajului anexat (fila 52), contravaloarea cheltuielilor de deplasare la și de la locul de muncă a personalului didactic încadrat la GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL MINIER este în sumă totală de 19.502 lei, pentru perioada 01.01.2008 și până la zi, sumă ce a fost defalcată în concret pe fiecare cadru didactic, în funcție de numărul de zile lucrate și prețul biletului pe mijloacele de transport în comun de la localitatea de domiciliu la unitatea școlară (fila 61 dos.).

Apărarea pârâtului, în sensul că nu s-a solicitat conform legii, decontarea cheltuielilor de transport, nu se poate reține, deoarece din adresele depuse la dosar rezultă că au fost mai multe cereri prin care s-a solicitat diverse sume în vederea decontării cheltuielilor de transport pentru personalul din unitatea școlară, la care nu s-a primit nici un răspuns.

În raport cu aceste considerente și având în vedere și disp. art.104 alin.3 din Legea nr.128/1997, modificată, a fost admisă în parte ca întemeiată cererea reclamanților, astfel cum a fost precizată și a fost obligat pârâtul la plata următoarelor sume, reprezentând cheltuieli de transport pe perioada 01.01.2008 și până la pronunțarea prezentei sentințe după cum urmează: - 370 lei, - 1228 lei, - 1603 lei, G - 908 lei, - 1320 lei, - 1967 lei, - 427 lei, - 979 lei, - 1785 lei, - 1228 lei, - 1284 lei, -1040 lei, - 1188 lei, - 624 lei, - 896 lei, - 1076 lei, - 495 lei, - 1084 lei.

S-a respins capătul de cerere privind decontarea pentru viitor a cheltuielilor de transport întrucât nu s-a făcut dovada, existenței vreunui prejudiciu și atare cheltuieli, încă nu au fost efectuate în concret.

De asemenea nu există nici o dovadă că nici pe viitor în măsura în care se vor efectua aceste cheltuieli pârâta nu-și va îndeplini obligația legală de a le achita.

Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiul solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.

În expunerea de motive arată că prin întâmpinarea depusă la instanța de fond a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întemeiată pe dispozițiile art.21 alin.1 și 2, art.20 alin.1 și art.62 alin.1 din Legea administrației publice locale nr.215/2001.

Pârâtul apreciază că nu există ca persoană juridică, neavând capacitate juridică de folosință, astfel încât nu poate avea capacitate de exercițiu, neputând sta ca parte în proces, titular de drept și obligații fiind primarul.

Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Prin cererea adresată instanței de fond reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar H, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Local la decontarea cheltuielilor pe mijloacele de transport în comun la și de la locul de muncă pentru personalul din Grupul Școlar Industrial Minier începând cu data de 01.09.2007 și până la pronunțarea sentinței, precum și obligarea pârâtului la plata pe viitor a acestor cheltuieli.

Instanța de fond a admis în parte cererea formulată de reclamant, admițând primul capăt de cerere și respingându-l pe cel de a-l doilea.

În recurs, pârâtul Consiliul Local invocă excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și implicit, a lipsei calității procesuale pasive.

Este adevărat că, în conformitate cu prevederile art.21 alin.2 și art.62 alin.1 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele Consiliului județean.

Concluzia desprinsă de pârât prin enumerarea acestor dispoziții legale, în sensul că nu are capacitate juridică de folosință și implicit, nici capacitate procesuală pasivă în prezenta cauză, nu este conformă cu realitatea.

Astfel, potrivit prevederilor art.XIII din OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale.

Potrivit art.36 alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001, Consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea pe unitățile de învățământ preuniversitar.

În conformitate cu prevederile art.104 alin.3 din Legea nr.128/1997, decontarea costurilor de transport pentru cadrele didactice se efectuează de către autoritățile administrației publice locale. În consecință, Consiliul local are obligația emiterii unei hotărâri prin care să aprobe cheltuielile de transport.

Prin art.53 alin.1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, cadrelor didactice li se pot deconta cheltuieli de transport la și de la locul de muncă de către consiliul local. Această prevedere este preluată în art.51 alin.1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul

Văzând prevederile legale sus arătate, coroborate cu dispozițiile art.282 alin.1 lit.d din Codul Muncii potrivit cărora pot fi părți în conflictele de muncă și alte persoane juridic sau fizice care au această vocație în temeiul dispozițiilor speciale, este fără posibilitate de tăgadă faptul că pârâtul Consiliul Local are calitate procesuală pasivă, împrejurare față de care Curtea va respinge va nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Local împotriva sentinței civile nr.818/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 5.11.2009.

PREȘEDINTE: Monica Maria Cismaru

- - -

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- -

JUDECĂTOR 3: Victor

-

Grefier,

Red. CV.

Tehnored.SM.

2ex/9.12.2009.

Jud.fond.,

Președinte:Monica Maria Cismaru
Judecători:Monica Maria Cismaru, Nicoleta Vesa, Victor

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1130/2009. Curtea de Apel Alba Iulia