Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1145/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar -
DECIZIA CIVILĂ NR.1145/2009
Ședința publică din 9 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrașcu Adriana Stoica Manuela președintele Curții de Apel
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului împotriva sentinței civile.784/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar -.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs se solicită judecarea în lipsă și nemaifiind alte cererii formulate la dosar,instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr- așa cum a fost precizată (57) SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL H în numele și pentru membri de sindicat reclamanții, au chemat în judecată pârâtul CONSILIUL LOCAL solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul la decontarea cheltuielilor de transport în comun la și de la locul de muncă, respectiv ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII NR.2 pentru perioada 01.12.2007 și până la pronunțarea hotărârii, precum și la plata pentru viitor a acestor cheltuieli.
În motivarea acțiunii a susținut în esență că potrivit art.104 al.3 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic modificată și completată personalului didactic din unitățile de învățământ de stat care nu dispune de locuință și nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul li se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință, iar în cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ urmează a se deconta contravaloarea a 7,5 benzină Premium la 100 Km parcurși dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală.
A mai arătat că potrivit art.104, astfel cum a fost modificat prin Legea 108/2007, decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale.
A precizat că SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR Haf ăcut demersuri în vederea decontării cheltuielilor de navetă ale personalului didactic încadrat la ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII NR.2, insă CONSILIUL LOCAL nu a procedat la decontarea acestora în conformitate cu dispozițiile legale.
Prin întâmpinare pârâtul CONSILIUL LOCAL a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință și a lipsei calității procesuale pasive iar în subsidiar a solicitat respingerea pe fond a acțiunii ca netemeinică și nelegală.
A susținut în acest sens că art.21 al.1 din Legea administrației publice locale prevede că unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu și în conformitate cu al.2 al aceluiași articol, în justiție, unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate după caz de primar sau de președintele consiliului județean.
Totodată, legislația în vigoare nu conferă Consiliului Local prin nici un act normativ capacitate juridică, astfel încât ca parte în proces trebuie să stea MUNICIPIULUI prin PRIMAR ca titular de drepturi și obligații.
Pe fondul cauzei a arătat că Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede la art.104 alin.31obligația Consiliului de Administrație al unității de învățământ de a propune lunar spre aprobare Consiliului Local, drepturile bănești aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare. Ca urmare, obligația de a depune actele doveditoare și de a solicita Consiliului Local, contravaloarea transportului cadrelor didactice revine Consiliului de Administrație din unitatea de învățământ, iar reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR H nu a făcut dovada înregistrării unei cereri în acest sens.
Prin sentința civilă nr. 784/LM/24.martie 2009 pronunțată în cauză, Tribunalul Hunedoara a admis în parte acțiunea în conflict de drepturi formulată și precizată de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR JUDEȚUL H, în numele și pentru membri de sindicat, împotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI și în consecință:
A obligat pe pârât să plătească reclamanților contravaloarea cheltuielilor de transport aferente perioadei 01.12.2007 - 16.01.2009 după cum urmează:
- reclamantului suma de 1603 lei,
- reclamantei suma de 1.568 lei,
- reclamantei suma de 903 lei,
- reclamantei suma de 258 lei,
- reclamantei suma de 1.603 lei,
- reclamantei suma de 904 lei,
- reclamantei suma de 916 lei,
- reclamantei suma de 1.561 lei,
- reclamantului suma de 452 lei.
A respins în rest acțiunea reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârât privind lipsa capacității procesuale de folosință și lipsa calității procesuale pasive întrucât, potrivit OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale, iar în conformitate cu prev. art.36 din Legea nr.215/2001 Consiliul Local aprobă bugetul local și repartizează fondurile unităților de învățământ.
Mai mult, chiar prin art.104 alin.3 din Legea nr.108/2007 se prevede că decontarea costurilor de transport se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, iar în contractul colectiv de muncă pe ramura de învățământ, precum și cel încheiat la nivelul Inspectoratului școlar județean s-a stipulat expres că personalului din învățământ care își desfășoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu, i se deconteazăde către Consiliul Local, cheltuielile de navetă.
Pe fondul cauzei a reținut că potrivit art.104 al.3 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic astfel cum a fost modificată prin Legea nr.108/19 aprilie 2007 (publicată în Monitorul Oficial nr.275 din 25 aprilie 2007), personalul didactic din unitățile de învățământ de stat care nu dispune de locuință și căreia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință.
În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 benzină premium la 100 Km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală, iar în cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun.
În cuprinsul acestui articol se prevede că decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale.
În speță reclamanții sunt cadre didactice la ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII NR.2 și fac zilnic naveta la și de la locul de muncă cu mijloace de transport în comun.
Conform calculului depus (57) și a pontajului anexat (46), contravaloarea cheltuielilor pentru deplasarea la și de la locul de muncă a personalului didactic încadrat la ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII NR.2 este în sumă totală de 9-098 lei pentru perioada 01.09.2007 - 01.01.2009, sumă ce a fost defalcată în concret pe fiecare cadru didactic, în funcție de numărul de zile lucrate și prețul biletului pe mijloacele de transport în comun de la localitatea de domiciliu la unitatea școlară.
Apărarea pârâtului CONSILIUL LOCAL în sensul că nu s-a procedat la decontarea cheltuielilor respective deoarece nu s-au înregistrat solicitări conform legii a fost înlăturată având în vedere actele depuse la dosar din care rezultă că au fost înregistrate mai multe adrese prin care, Centrul de Execuție Bugetară a ȘCOLII GENERALE CU CLASELE I-VIII NR.2 a solicitat diverse sume în vederea decontării cheltuielilor de transport pentru personalul din unitatea școlară (51), la care nu s-a primit nici un răspuns.
Capătul de cerere privind decontarea pentru viitor a cheltuielilor de transport a fost respins, apreciindu-se că este atât prematur cât și inadmisibil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL al municipiului solicitând desființarea ei și respingerea acțiunii pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului și a lipsei calității procesuale pasive a acestuia.
În expunerea de motive, criticând hotărârea ca netemeinică și nelegală a susținut că în mod greșit prima instanță a respins cele două excepții pe care le-a invocat în întâmpinare, întrucât potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 cu modificările ulterioare, unitățile administrativ - teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică și patrimoniu propriu iar conform alin. 2 al acestui articol, "în justiție, unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de Primar sau de președintele Consiliului Județean".
De asemenea, art. 62 alin. 1 prevede că "Primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție".
Același act normativ prevede că Primăria este o structură funcțională și implicit o autoritate executivă, iar Consiliul local, în speță pârâtul Consiliul local al municipiului este o autoritate deliberativă.
A mai susținut că legislația în vigoare nu conferă Consiliului local al municipiului prin nici un act normativ capacitate juridică, astfel încât ca parte în proces putea și trebuia să stea Municipiul prin Primar, ca titular de drepturi și obligații.
Cu toate că instanța de fond a reținut excepțiile invocate, în mod greșit a procedat la respingerea lor motivat pe împrejurarea că potrivit OUG nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 374/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale, iar în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 Consiliul local este cel care aprobă bugetul local și repartizează fondurile unităților de învățământ, însă omite faptul că pârâtul Consiliului local al municipiului nu are personalitate juridică și patrimoniu propriu, nu este titular codului d e înregistrare fiscală.
Prin întâmpinare SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR Has olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art.306 alin.(2) din același cod, constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 104, alineatul (3) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic "Personalului didactic din unitățile de învățământ de stat, care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul, i se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală. În cazul în care există mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu autoturismul proprietate personală, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun. Atunci când transportul mai multor cadre didactice se face cu un singur autoturism, plata se face numai posesorului autoturismului respectiv. sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale."
Raportul născut între părțile în cauză își are izvorul juridic în actul normativ sus enunțat, care reglementează clar dreptul intimatului reclamant, la plata echivalentă a costurilor de transport, precum și titulara obligației corelative acestui drept, respectiv administrația locală, reprezentată în cauză de recurentul Consiliul Local.
Într-adevăr conform art. 62 din Legea nr. 215/2001 cu modificările și completările ulterioare," primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție" insă în speță această condiție a fost îndeplinită întrucât Consiliul local al municipiului a fost reprezentat de Primar, fapt ce rezultă din întâmpinarea depusă la instanța de fond, fila 38.
Criticile aduse sentinței sunt nefondate întrucât potrivit art. 23 alin. 2 "Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii, ori potrivit art. 104 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 mai sus citat, iar obligația de decontare sau plata echivalentă a costurilor de transport se va efectua de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale."
Soluția este temeinică și legală și pe fondul cauzei întrucât s-a dovedit în speță că reclamanții sunt cadre didactice la ȘCOALA GENERALĂ CU CLASELE I-VIII NR.2, că fac zilnic naveta la și de la locul de muncă cu mijloace de transport în comun, calculul și pontajul care justifică sumele pretinse, așa încât și-au îndeplinit sarcina probațiunii, în sensul cerut de art.1169 Cod Civil.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtei ca nefondat și va menține ca temeinică și legală sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Muncipiului împotriva sentinței civile nr.784/LM/24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosar nr.-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AP
Tehnored.AP/TM
Jud.
Președinte:Petrașcu Adriana Stoica ManuelaJudecători:Petrașcu Adriana Stoica Manuela, Doriani Ana
