Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 117
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
Grefier: - -
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelant SC " " SRL și pe intimat CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, având ca obiect pretenții împotriva sentinței civile numărul 134/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru apelantă și consilier juridic pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la primul termen după repunerea pe rol, după sosirea dosarului din recurs de la Inalta C de Casație și Justiție
În ceea ce privește obligația de achitare de către apelantă a taxei judiciare de timbru, interpelat, avocat arată că nici prin citația primită pentru acest termen de judecată nu s-a pus în vedere obligația de achitare a taxei de timbru și solicită a i se da posibilitatea de a achita prin acordarea unui nou termen de judecată.
Reprezentantul intimatei lasă la aprecierea instanței această cerere.
Instanța constată că la primul termen de judecată apelanta a avut cunoștință de această obligație și respinge cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul apelantei pentru a achita taxa judiciară de timbru.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților excepția privind insuficienta timbrare a cererii de apel.
Avocat lasă la aprecierea instanței, având în vedere că nu s-a pus niciodată în vedere obligația de a achita taxa judiciară de timbru.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului ca insuficient timbrat.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față:
Reclamanta SRL Iac hemat în judecată pârâta casa de Asigurări de Sănătate I spre a se dispune, prin hotărâre judecătorească, obligarea acesteia la plata sumei de 2.497.812.450 lei reprezentând preț - 943.444.396 lei și penalități de întârziere - 861.044.167 lei calculate până la 31.01.2005, precum și la plata sumei de 660.441 lei/zi cu titlu de daune cominatorii, începând cu 31.01.2005 și până la plata efectivă a prețului și a penalităților.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat faptul că are ca obiect de activitate comercializarea de produse farmaceutice, funcționând ca lanț de farmacii și că, în baza contractului încheiat la 3.01.2001, a furnizat pârâtei servicii farmaceutice, respectiv medicamente în regim compensat sau gratuit, conform Normelor existente la acea dată. A susținut reclamanta că, în anul 2002 furnizat medicamente în sistem compensat și gratuit în limita totală plafonului convenit și a depus la sediul pârâtei documentele spre decontare dar nu a primit plata prestațiilor, astfel că, a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, îndeplinind procedura concilierii directe prevăzută de art. 720 ind. 1 Cod procedură civilă, dar că pârâta a refuzat să se prezinte la data stabilită. Reclamanta a mai arătat că actul adițional nr. 518/17.01.2002 a modificat doar art. 5 și 24 din contractul inițial, prevederile acestuia rămânând neschimbate.
În drept au fost invocate prevederile art. 112, art. 720 ind. 1 și urm. Cod procedură civilă, art. 969 Cod civil, Ordinul nr- și Normele metodologice de aplicare a contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale din anul 2001.
Prin sentința civilă nr. 271/E/11.05.2005, Tribunalul Iașia respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta "" I în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate I constatând că acțiunea reclamantei nu este de competența instanțelor judecătorești.
Prin decizia civilă nr. 829/2006/28.02.2006 a s-a respins recursul declarat de pârâta I fiind menținută decizia nr.100/10.10.2005 a Curții de Apel Iași.
S-a reținut în pronunțarea acestor decizii că nu este aplicabilă clauza compensatorie prevăzută de părți în contractul nr. 518/3.01.200, deoarece Comisia teritorială de arbitraj nu a fost înființată sub nr. 7649/2006 la 16.05.2006.
Tribunalul Iași, prin sentința civilă nr.134 din 30.01.2008, a respins cererea formulată de SC "" SRL în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că cererea formulată de reclamantă este neîntemeiată.
În fapt, prin contractul de furnizare servicii farmaceutice nr. 518/2001 (filele 6-8 dosar), reclamanta "" I, în calitate de furnizor servicii farmaceutice s-a obligat să furnizeze servicii farmaceutice în conformitate cu Ordinul nr. 307/49/19.04.2000, Casei de Asigurări de Sănătate La rândul său, aceasta din urmă s-a obligat să deconteze furnizorului contravaloarea serviciilor farmaceutice acordate asiguraților, la termenele convenite în contract, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care s-a virat contribuția pentru asigurări sociale de sănătate.
Contractul încheiat de părți a fost valabil până la data de 31.12.2001 astfel cum a fost prevăzut în mod expres în art. 4.
Contractul nr. 518/2001 încheiat de CAS cu "" a fost completat de actele adiționale nr. 518/A/25.01.2001, 518C/01.03.2001, 518D/01.04.2001, 518E/01.05.2001, 518F/01.06.2001, 518G/26.11.2001, 518H/19.12.2001,518J/28.12.2001 și 518 I/17.01.2002.
Din raportul de expertiză tehnică contabilă întocmit de expert tehnic, în urma verificării situației intrărilor și ieșirilor furnizorului "" I, a fișei analitice prezentate de pârâtă pe perioada 2001 - 2003, tribunalul a reținut că, pentru anul 2001, au fost predate spre decontare rețete cuprinse în facturi în valoare totală de 886.544,42 RON din care a fost acceptată la plată suma de 849.393,31 RON, fiind refuzată suma de 37.151,1 RON ce reprezintă c/valoarea facturii reținute: 25.398,39 RON facturi storno pentru noiembrie 2001; 11.752,71 RON facturi storno pentru lunile ianuarie, martie și aprilie 2002.
De asemenea, s-a reținut din cuprinsul raportului, că valoarea totală de decontare a rețetelor a fost de 913.545,54 RON ce a fost achitată: 382,829,88 RON - 2001, 186.518,81 RON - 2002 și 344.196,85 - 2003.
Deși reclamanta a invocat faptul că a furnizat și în anul 2002 medicamente în sistem compensat și gratuite în baza contractului nr. 518/3.01.2001 a actului adițional nr. 518/17.01.2002, tribunalul a constatat că acest contract a fost prelungit numai pentru luna ianuarie 2002.
Eliberarea de medicamente de către furnizorii de servicii farmaceutice în regim gratuit sau compensat se face numai pe bază de contract, iar contractul încheiat de CAS I cu reclamanta în temeiul contractului cadru aprobat prin hotărâre de guvern și a Normelor metodologice a fost valabil numai pentru anul 2001.
Astfel, art. 10 din nr.HG 1331/27.12.2001 prevede că, pe data intrării în vigoare a acestei hotărâri (ianuarie 2002) prevederile referitoare la asistența cu medicamente și dispozitive medicale din nr.HG 165/2001 pentru aprobarea Contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pe anul 2001 își încetează aplicabilitatea.
În acest context, relativ la cererea reclamantei de decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de reclamantă în anul 2002, tribunalul a constatat că reclamanta nu a parcurs metodologia de încheiere a unui nou contract pentru anul 2002 respectiv acreditarea furnizorului și onorarea efectivă a contractului valabil pentru perioada 01.02.2002 - 31.12.2002.
De asemenea, deși reclamanta a pretins că suma datorată de pârâtă pentru anul 2001 depășește valoarea de 913.545,54 RON achitată, din cuprinsul raportului de expertiză și răspunsului la obiecțiuni, tribunalul a reținut că documentele invocate de reclamantă nu îndeplinesc condițiile cuprinse în prevederile legale.
Astfel, Ordinul CNAS/ nr. 4233/28.12.2001 prevede că, în vederea decontării, farmaciile înaintează caselor de asigurări de sănătate la termenele stabilite în contracte. Factura, borderourile centralizatoare, prescripțiile medicale și bonul de casă care va conține atât denumirea medicamentului cât și prețul acestuia.
Ori din documentele invocate de reclamantă în susținerea pretențiilor sale s-a reținut că borderoul nu are număr de înregistrare la CAS I, nu este însoțit de factură, iar prescripțiile medicale nu sunt numerotate și nu au atașat bonul de casă nefiind îndosariate.
SC "" SRL a declarat apel considerând că sentința tribunalului este nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, ea susține că expertiza contabilă existentă la dosarul cauzei nu este relevantă deoarece nu soluționează în mod corespunzător și științific problemele reflectate prin documente justificative și evidența financiar-contabilă.
Susține apelanta că expertul tehnic nu dă nicio explicație asupra modului de calcul folosit pentru a determina valorile înscrise în raport, iar din anexele depuse se constată, în mod evident, că, la sfârșitul anului 2003, pârâta îi datora suma de -,90 RON.
Învederează apelanta că instanța de fond nu a făcut decât să preia susținerile din raportul de expertiză contestat de ea, fără a mai efectua alte verificări, motiv pentru care hotărârea apelată este nelegală.
La termenul de judecată din 12.06.2009, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția insuficientei timbrări a apelului.
Apelanta a solicitat acordarea unui termen pentru a satisface integral timbrajul, însă cererea a fost respinsă de către instanță.
Intimata a solicitat respingerea apelului ca insuficient timbrat.
Analizând cu prioritate, conform art.137 Cod procedură civilă, excepția insuficientei timbrări a apelului declarat de SC "" SRL, Curtea reține că aceasta este întemeiată.
Astfel, Curtea constată că, la termenul de judecată din 13.06.2008, instanța de apel a pus în vedere apelantei să achite o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 1768,17 lei (RON) raportat la cuantumul pretențiilor solicitate (- lei, RON) și la taxa judiciară de timbru achitată (1074 lei, RON).
La data de 16.06.2008, apelanta a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, iar cererea i-a fost respinsă prin încheierea dată în camera de consiliu la 3.09.2008.
În ședința publică din 5.09.2008, apelanta a solicitat acordarea unui termen de judecată pentru a avea posibilitatea achitării taxei judiciare de timbru, ca urmare a respingerii cererii de reexaminare.
Instanța de apel a admis cererea apelantei și a amânat judecarea cauzei la data de 19.09.2008 pentru a se achita diferența de taxă judiciară de timbru.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei, la data de 18.09.2008, apelanta a învederat că nu înțelege să achite taxa judiciară de timbru ce i-a fost pusă în vedere.
În ședința publică din 19.09.2008, niciuna dintre părți nu s-a prezentat la strigarea pricinii astfel că, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, s-a procedat la suspendarea judecării apelului.
La primul termen de judecată după repunerea cauzei pe rol, apelanta nu a achitat diferența de taxă judiciară de timbru, deoarece nu ar fi avut cunoștință de cuantumul acesteia și a solicitat un nou termen de judecată pentru aoa chita.
Raportat la situația de fapt mai sus expusă, Curtea a apreciat că apelanta a mai beneficiat de acordarea unui termen pentru satisfacerea timbrajului, al cărui cuantum a fost adus la cunoștința sa în ședința publică din 13.06.2008.
Faptul că apelanta a cunoscut cuantumul timbrajului rezultă atât din încheierile de ședință din 13.06.2008 și 5.09.2008, când apelanta, prin apărător, a fost prezentă la termenul de judecată, cât și din cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru și din precizările depuse la dosarul cauzei, la data de 18.09.2008.
În principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art.20(2) din Legea nr.146/1997, până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art.20(3) din Legea nr.146/1997, "neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Faptul că, apelanta SC "" SRL, căreia i s-a acordat un termen de judecată în vederea timbrării, nu a respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru, indiferent din ce motive, constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate, fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de apel.
În consecință, în conformitate cu prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 privind taxele de timbru, urmează a se anula ca netimbrat apelul formulat de SC "" SRL și a se păstra sentința tribunalului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Anulează ca insuficient timbrat apelul declarat de SC "" SRL împotriva sentinței civile nr.134 din 30.01.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi - 12.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
01.VII.2009.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Adriana Elena Andronic
