Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1182/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1182/2009

Ședința publică de la 16 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani

- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Club Sportiv Gaz-Metan împotriva sentinței civile nr.239/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru reclamantul intimat, lipsind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că pârâtul recurent a depus la dosar note de ședință.

Avocata reclamantului intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de soluționare, o lasă în pronunțare, acordând acesteia cuvântul în dezbateri.

Avocata reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar. Cele două motive invocate de recurent nu au suport legal. Cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând transportul la cele două termene conform bonului fiscal depus la dosar.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului civil de față;

Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr-, precizată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pârâtul CLUBUL DE GAZ METAN M, solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunța:

-să se dispună încetarea contractului nr.881/05.09.2008 încheiat între părți începând cu data de 01.01.2009 (precizare fila 27);

-obligarea pârâtului la plata salariilor restante în cuantum de 6000 euro, reprezentând salariul net pentru lunile octombrie-decembrie 2008;

-obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 euro, reprezentând totalitatea drepturilor salariale cuvenite conform cap.II alin.1 lit.f-j raportat la cap.II alin.6 din contractul nr.881/2008;

-obligarea pârâtului la emiterea scrisorii de lichidare conform cap.II alin.6 din contractul nr. 881/05.09.2008;

-obligarea pârâtului în baza art.161 alin.4 Codul Muncii la plata de daune interese în cuantum de 2000 euro, pentru neplata salariului (precizare fila 24)

În motivarea acțiunii sale reclamantul arată că între părți a intervenit contractul nr.881/2008 în baza căruia a fost angajat ca jucător profesionist de baschet, iar clubul s-a obligat să-l remunereze cu suma totală de 20.000 euro, reprezentând salariul net pe perioada 15.08.2008 și ultimul joc al echipei în ligă sau ultimul joc, după sezon, oricare are loc mai târziu. Arată reclamantul, că deși și-a îndeplinit obligațiile contractuale prezentându-se la toate antrenamentele și la toate meciurile echipei de baschet, iar salariul net trebuia achitat de către pârât în tranșe lunare egale, conducerea clubului nu a justificat în nici un fel neîndeplinirea obligației de a-i achita salariul cu atât mai mult cu cât ceilalți colegi de echipă și-au primit drepturile salariale la timp.

În drept: dispozițiile Legii nr.53/2001, Regulamentul Federației Române de baschet.

În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: copie contract nr.881/2008, cererea adresată Federației Române de, notificare Clubul de Gaz Metan M, extras de cont (filele 4-19).

Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul Clubul Sportiv Gaz-Metan M, arată că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii, în sensul că este de acord să-i achite reclamantului suma de 3.150 euro, reprezentând drepturi bănești salariale față de activitatea prestată; compensarea cheltuielilor de judecată. Restul sumelor solicitate de reclamant, pârâta arată că nu sunt justificate, deoarece acesta a avut un comportament necorespunzător, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar și ar duce la îmbogățirea fără justă cauză a reclamantului, în prejudicierea clubului sportiv (filele 29, 30).

Prin sentința civilă nr. 239/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Sibiu invocată din oficiu și în consecință:

În baza art. 158 cod procedură civilă, raportat la art.155 din Legea nr. 105/1992 s-a declinat competența de soluționare a cauzei de față în favoarea Tribunalului municipiului B, secția VIII-litigii de muncă și asigurări sociale.

Pentru a hotărî, astfel, prima instanță a reținut faptul că ne aflăm în cadrul unui litigiu de muncă, în care reclamantul are domiciliul în străinătate, așa încât potrivit dispozițiilor legale incidențe competența teritorială exclusivă în soluționarea acestui conflict aparține Tribunalului municipiului

Împotriva acestei sentințe a declarat, recurs, în termenul legal, pârâtul CLUBUL DE GAZ METAN M, solicitând admiterea acestuia și în consecință trimiterea cauzei spre competentă judecare Tribunalului Sibiu.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată, în primul rând, că nu suntem în cazul unui litigiu de muncă, între părți încheindu-se o convenție civilă, iar în al doilea rând, chiar dacă s-ar reține că acest litigiu este un litigiu de dreptul muncii, competența soluționării lui aparține Tribunalului Sibiu, având în vedere prevederile art.72 din Legea nr.168/1999 care reglementează competența instanței în a cărei circumscripție își are sediul unitatea; aceasta fiind o lege specială în raport cu prevederile Codului muncii invocate de prima instanță.

Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală de intimatul se solicită respingerea recursului ca nefondat, motivând că prima instanță a calificat corect litigiu dedus judecății ca fiind un raport de dreptul muncii cu element de extraneitate, și în raport cu care a stabilit instanța competentă potrivit prevederilor legale (filele17-19).

CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă în limitele statuate de art. 306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Sub primul aspect invocat:calificarea juridică a conflictului dedus judecății: în mod corect prima instanță a calificat litigiu ca fiind conflict de muncă, guvernat de normele de dreptul muncii.

Astfel, obiectul jurisdicției muncii așa cum este definit de art. 281 Codul Muncii (Legea nr. 53/2003)îl constituie conflictele de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă.

Potrivit art. 10 Codul Muncii "contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu."

Din această text de lege reies trăsăturile esențiale ce definesc, contractul individual de muncă respectiv faptul că este un contractintuitu personaepentru ambele părți, adică angajatorul încheie contractul în considerarea calităților personale ale salariatului, iar acesta din urmă încheie contractul având în vedere condițiile de muncă oferite de angajator, este un act juridic care consfințește voința liber exprimată a celor două părți; este un act juridic bilateral; este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros și comutativ; este un contract consensual; este un contract cu executare succesivă și care implică obligația de a face.

Dacă, unele din aceste elemente se regăsesc și în contractele civile, ceea ce diferențiază clar un contract individual de muncă de o convenție civilă de prestări serviciu este raportul de subordonare a salariatului față de angajator; contractul individual de muncă trebuie să fie privit ca acea convenție în temeiul căreia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze o anumită activitate pentru șisub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, care la rândul ei se obligă să plătească remunerația, denumită salariu și să asigure condiții adecvate desfășurării activității, menținerii securității și sănătății în muncă. De asemenea, în cadrul raportului juridic de muncă, angajatorului îi revine obligați de a achita contribuțiile la fondurile de protecție socială.

În speță, toate aceste trăsături specifice raportului juridic de muncă se regăsesc în contractul nr. 881/05.09.2008, după cum urmează: obiectul contractului:clubul angajează jucătorulca pe un jucător profesionist de baschet (art. 1 punct.1.; compensații salariale: clubuleste de acord să plătească jucătorului unui salariunet de 200.000 euro după cum urmează-art.II punct 1; salariile mai susmenționate sunt valori netedupă achitarea de către club a tuturor taxelor și primelor de asigurare socială (art.II alin.2);

Sub C de al doilea aspect invocat de recurent:competența teritorială a instanței în soluționarea acestui conflict; de asemenea, în mod corect prima instanță a stabilit competența Tribunalului municipiului B, aflându-ne în cadrul unui conflict de muncă, în care reclamantul are domiciliul în străinătate.

Este adevărat că art.72 din Legea nr. 168/1999 invocat de recurent prevede competența instanței în a cărei circumscripție își are sediul unitatea, dar acest text de lege a fost abrogat implicit prin art.298 alin.2 Codul Muncii potrivit căruia " pe data intrării în vigoare se abrogă orice alte dispoziții contrare".

Potrivit art. 284 alin.(2) Codul Muncii "cererile referitoare la cauzele prevăzute în alin (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz sediul."

Deci, prin acest articol se instituie o derogare de la regula de drept comun privitoare la competența teritorială, stipulată în art.5 Cod procedură civilă, realizându-se totodată și o abrogare implicită a art.72 din Legea nr.168/1999; se stabilește o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripții reclamantul își are domiciliu sau reședința ( în acest sens Decizie C Constituțională nr. 1016/07.07.2009) Această competență nu poate fi înlăturată nici de către părți, nici de către instanță.

Este de asemenea, de menționat, că părțile au convenit, potrivit principiuluilex voluntatis,legea aplicabilă contractului, respectiv legea română-(art.VI punct 2 contract nr.881/2008)

Reținând toate aceste aspecte, precum și elementul de extraneitate în cauză -domiciliul reclamantului în, Serbia- în mod justificat prima instanță a constatat aplicabilitatea art. 155 din Legea nr. 105/1992 potrivit căruia"în cazul în care instanțele române sunt competente, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, și nu se poate stabili care anume dintre ele este îndreptățită sa soluționeze procesul, cererea va fi îndreptată, potrivit regulilor de competenta materială, la Judecătoria sectorului 1 al municipiului B sau laTribunalulmunicipiului"

În acest sens invocăm și art.1 alin. 2 din același act normativ potrivit căruia "în înțelesul prezentei legi, raporturile de drept internațional privat sunt raporturile civile, comerciale,de muncă, de procedura civilă și alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate".

Așa fiind, curtea constată că soluția primei instanțe de declinare a competenței de soluționare a pricinii de față în favoarea Tribunalului București este legală și temeinică, argumentele recurentului neregăsindu-se în nici unul din motivele de casare sau modificare a hotărârii expres și limitativ prevăzute de legiuitor în conținutul art. 304 punctele 1-9 cod procedură civilă.

Față de cele ce preced, în baza art.312 alin1. Cod procedură civilă cu aplicarea art. 82 din legea nr. 168/1999 va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de către pârât în cauză.

Urmare a respingerii recursului, în baza art.274 cod procedură civilă, va fi obligat recurentul să plătească intimatului suma de 77 lei (RON), cheltuieli de judecată în recurs, constând în contravaloare transport deplasare la instanță la termenul de judecată din 16.11.2009, dovedit cu bonul fiscal depus la 24.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Club Sportiv Gaz-Metan M împotriva sentinței civile nr.239/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.

Obligă recurentul Club Sportiv Gaz Metan să plătească intimatului suma de 77 lei (RON) cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored./

6 ex. / 25.11.2009

Jud. Fond./

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1182/2009. Curtea de Apel Alba Iulia