Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1215/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1215

Ședința publică de la 02 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu

JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu

JUDECĂTOR 3: Stela Popa

Grefier - -

Pe rol, judecarea recursului formulat de intervenienții, și intervenienta moștenitoare Gr.,împotriva deciziei civile nr. 239 din 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -.2x2 SRL și intimații pârâți moștenitori I și, având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta intervenienta moștenitoare Gr. personal și asistată de avocat G care reprezintă și pe recurenții intervenienți, lipsind intimata reclamantă -.2x2 SRL și intimații pârâți moștenitori I și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat netimbrarea recursului cu 38 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar, cât și întâmpinarea depusă, în două exemplare, de intimata reclamantă -.2x2 SRL, după care:

S-a comunicat un exemplar al întâmpinării apărătorului recurenților intervenienți, care nu a solicitat acordarea unui termen pentru aoo bserva.

Avocat. pentru recurenții intervenienți și recurenta intervenientă moștenitoare a depus chitanța nr.6612/28.10.2009 și timbru judiciar de 1,5 lei pentru a face dovada achitării taxei judiciare de timbru. A depus ca practică judiciară copii ale deciziei nr.100/02.02.2009, decizia nr.748/09.06.2009 și decizia nr.2747/26.09.2009 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, pronunțate în cauze similare.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat. pentru recurenții intervenienți și recurenta intervenientă moștenitoare, a susținut motivele scrise, pe care le-a dezvoltat oral, în raport de care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei la Tribunalul Gorj pentru a se dispune efectuarea unei expertize pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, cu cheltuieli de judecată, depunând notă pentru aceste cheltuieli.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg-J sub nr-, reclamanta - 3. SRL a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia la respectarea liniei de hotar ce desparte proprietățile părților, să fie obligat pârâtul la retragerea gardului și anexelor ce ocupă o parte din suprafața sa și să-i lase în deplină proprietate și posesie fâșia de teren pe care a ocupat-o, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat că reclamanta este proprietara unei suprafețe de teren de 10800 mp conform cărții funciare nr.114, că reperele cadastrale au fost stabilite în 1994, de - SA care și-a delimitat suprafața de teren cu toți vecinii, că pârâtul și-a construit gard și anexe pe lungimea dintre punctele 5 și 8, că racordul de gaze al pârâtului s-a efectuat pe o lungime de 2 pe proprietatea reclamantei.

Ulterior, reclamanta și-a precizat obiectul acțiunii, respectiv grănițuire și nu revendicare.

Pârâtul a depus întâmpinare, prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive, solicitând respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă atașând contractul de întreținere autentificat sub nr. 8593/26.07.1993 de notariatul de Stat Județean G, cu cheltuieli de judecată, prin care a înstrăinat imobilul către terțe persoane.

În cauză, s-a format cerere de intervenție în interes propriu de către A -, Țavoc C și Țavoc Gr. prin care au solicitat să se constate dreptul de proprietate al intervenientei A asupra terenului în litigiu, a gardului și anexelor gospodărești amplasate pe acest teren, să se dispună grănițuirea terenului proprietatea sa în suprafață de 4368 mp. să se constate dreptul de proprietate al intervenienților Țavoc C și Țavoc Gr asupra casei de locuit amplasată parțial pe terenul în litigiu, admiterea cererilor de intervenție și respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, au arătat că prin contractul de întreținere încheiat cu pârârtul a devenit proprietara unui teren de 4368 mp transcris în registrul de transcripțiuni sub nr.8956/26.07.1993 și în cartea funciară nr.1245 a Comunei cu nr.cadastral 1713, fiind folosit continuu și netulburat, că intervenienții Țavoc și ȚAvoc au dobândit prin edificare cu titlu de bun comun pe terenul intervenientei o casă de locuit amplasată parțial pe terenul în litigiu.

Prin sentința civilă nr. 2448/31.03.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J, în dosarul nr- a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu, formulată de intervenienții, Țavoc, și Țavoc Gr., s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și s-a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta - 3. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate de procesual pasivă.

A fost obligată reclamanta la plata sumei de 1000 lei către pârâtul reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta - 2 X 2 SRL și prin decizia civilă nr.200 din 23.05.2008, Tribunalul Gorja încuviințat în principiu cererea de intervenție, a admis apelul reclamantei, a desființat sentința și a trimis cauza pentru rejudecarea pe fond a cererii de intervenție, menținând sentința în privința respingerii acțiunii.

Instanța de apel a reținut că s- stabilit cadrul procesual de către părți prin cererile formulate, respectiv prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă și prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienții în interes propriu, astfel că motivarea instanței că nu s-a precizat în concret cadrul procesual, respectiv, față de cine se formulează cererea de intervenție în interes propriu, este contrazisă de cererile aflate la dosar.

Tribunalul a constatat că instanța nu a stabilit starea de fapt și nu a intrat în cercetarea fondului în ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu și a aplicat greșit legea, respingând cererea de intervenție în interes propriu ca inadmisibilă.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg-J sub nr-.

Prin sentința civilă nr. 1410/03.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenienții -, Țavoc și Țavoc Gr., în contradictoriu cu reclamanta - 3. SRL, Tg-J și pârâtul.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că nu este posibilă grănițuirea celor două proprietății în acest moment, pentru că există suprapuneri de teren.,așa cum s-a constatat prin raportul de expertiză și a respins acest capăt de cerere considerând că cererea este prematur introdusă, din moment ce nu s-a rezolvat problema suprapunerii de terenuri între părțile în litigiu.

Cât privește acțiunea în constatare cu privire la bunurile imobile teren și construcții instanța a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de disp. art.111.pr. civ. întrucât în speță se solicită constatarea unui drept de proprietate pe care intervenienții l-au dobândit deja prin contractul autentic de întreținere, nr. 8593/1993, caz în care ei nu mai justifică un interes juridic.

Pe de altă parte, cererea în constatarea unui drept, nu poate fi primită, conform disp. art. 111. pr. Civ. dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Împotriva sentinței au declarat apel apelanții intervenienți, susținând că se impunea soluția de respingere a acțiunii.

Au solicitat schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii cererii de intervenție în interes propriu și obligarea intimatei pârâte la daune morale și materiale în sumă de 5000 lei, cererea privind daunele morale și materiale solicitate fiind respinsă ca inadmisibilă în apel, potrivit dispozițiilor art. 294 (1) pr.civ.

Prin decizia nr.239 din 3 iulie 2009, Tribunalul Gorja admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, la aceeași instanță.

Tribunalul a motivat că prima instanță nu a verificat susținerile intervenienților potrivit cărora drumul betonat nu face parte din proprietatea societății pârâte și implicit nu a verificat calitatea părților de proprietari ai terenurilor, a căror grănițuire se cere - cerință rezultată din dispozițiile art.584 civ.

A mai motivat instanța că în mod nejustificat instanța de fond a respins acțiunea în grănițuire ca prematur introdusă - deși încuviințase efectuarea unei noi expertize, și avea posibilitatea de a face aplicarea dispozițiilor art.1551pr.civ. în cazul refuzului părților de a achita onorariul fixat.

Constatând că ambele capete de cerere formulate de intervenienți au fost respinse pe cale de excepție, fără cercetarea fondului, instanța de apel a trimis cauza primei instanțe pentru soluționarea pe fond a acestor cereri.

Împotriva deciziei au declarat recurs intervenienții -, Țavoc și Țavoc - invocând art.304 pct.9 pr.civ. respectiv greșita aplicare a dispozițiilormart.-297 alin.1 și a dispoz.art.292 alin.1 din codul d e procedură civilă.

Recurenții au susținut că prima instanță în rejudecarea cauzei s-a conformat indicațiilor instanței superioare din prima decizie de desființare a sentinței și trimitere a cauzei spre rejudecare, dispunând efectuarea unei expertize tehnice care a stabilit că linia de hotar este rigola estică a drumului betonat, rigolă ce reprezintă și limita proprietății reclamantei - - 3. SRL, așa cum s-a stabilit cu ocazia punerii în posesie.

A mai susținut că doar reclamanta a formulat obiecții la raportul de expertiză, astfel că acesteia îi revenea sarcina de a achita onorariu pentru o nouă expertiză dar în mod greșit instanța de apel a considerat aplicabile dispozițiile art.1551pr.civ. având posibilitatea efectuării acestei expertize în calea devolutivă a apelului.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel a interpretat și aplicat corect dispoz.art.297 în soluționarea apelului declarat de intervenienți împotriva sentinței prin care s-a respins cererea de intervenție.

Conform art.297 alin.1 pr.civ. în cazul în care se constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Instanța nu cercetează fondul atunci când pronunță soluția în temeiul unei excepții procesuale.

Din cuprinsul sentinței civile nr.1410/2009 a Judecătoriei Tg.J rezultă că prima instanță, în rejudecarea cererii de intervenție - la a cărei judecare pe fond s-a restrâns cadrul procesual prin prisma deciziei dată în apel- a respins ambele capete de cerere formulate de către intervenienți pe cale de excepție.

Astfel, prima instanță a respins cererea în grănițuire ca fiind prematur introdusă, considerând că mai întâi trebuie clarificată problema suprapunerii proprietăților părților.

Chiar intervenienții prin apelul declarat împotriva sentinței au criticat modul de soluționare a intervenției, considerând că prima instanță nu a cercetat toate aspectele cauzei care pot exclude ipoteza unei suprapuneri de terenuri față de faptul că drumul betonat de acces la drumul național nu aparține - 2x2 SRL - reclamanta inițială- și că nu a avut în vedere varianta din expertiză prin care s-a propus rigola ca linie despărțitoare a proprietăților părților.

Prin urmare, apelanții au invocat necercetarea fondului cauzei în privința grănițuirii, ceea ce în speță se confirmă - atâta timp cât prima instanță a reținut excepția prematurității.

În condițiile în care prima instanță nu a soluționat pe fond grănițuirea, instanța de apel nu se putea pronunța asupra unor aspecte care nu au făcut obiectul judecății în primă instanță și nici nu putea administra probe în apel pentru clarificarea aspectelor de fond.

Corect Tribunalul Gorj și-a limitat analiza la modul de soluționare a excepțiilor, reținând că atât excepția prematurității cât și a lipsei de interes a cererii în constatarea dreptului de proprietate al intervenienților au primit o rezolvare greșită și că se impune judecarea pe fond a cauzei.

Soluția dată în apel corespunde și jurisprudenței CEDO - referitoare la dreptul de acces la justiție.

Față de aceste considerente și în baza art.312 pr.civ. urmează a se respinge, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intervenienții, și intervenienta moștenitoare Gr., împotriva deciziei civile nr. 239 din 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -.2x2 SRL și intimații pârâți moștenitori I și.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.jud.-

Tehn.MC/2 ex.

-

Președinte:Ionela Vîlculescu
Judecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1215/2009. Curtea de Apel Craiova