Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1233/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1233 /2009

Ședința publică de la 26 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Fiț JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu

- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamantul Spitalul Municipal B împotriva sentinței civile nr. 668 din 10 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă avocat -ia în calitate de reprezentantă a reclamantului recurent Spitalul Municipal B, lipsă fiind pârâta intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța, reținând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamantului recurent susține recursul astfel cum este formulat și având în vedere că sentinței instanțe de fond nu este corectă, să fie modificată în sensul obligării intimatei la plata sumei de 45.720 lei penalități pentru neprezentare la post pentru motivele expuse pe larg în scris.

Fără cheltuieli de judecată.

Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile expuse în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- formulată de reclamantul Spitalul Municipal B împotriva pârâtei s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 45.720 lei reprezentând cheltuieli efectuate de reclamant pe perioada renunțării la contractul de muncă, respectiv daune penalizatoare de 36 de salarii medii pe economie și plata cheltuielilor de judecată,

În motivare s-a arătat că pârâta a fost angajata Spitalului municipal B, în funcția de medic rezident cardiologie conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 1400 din 18.01.2001.

În aceeași dată, 18.01.2001, între subscrisul reclamant și pârâtă s-a încheiat și un act adițional care prevede la art. 3 "medicul are obligația să lucreze în unitatea unde și-a ales postul de rezident cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlul de medic rezident. Dacă medicul nu respectă această îndatorire este obligat să plătească o despăgubire reprezentând cheltuielile făcute de unitate, respectiv achitarea unor daune penalizatoare de 36 de salarii medii pe economie, din perioada renunțării".

După terminarea rezidențiatului pârâta nu s-a prezentat la postul ales la unitatea pârâtă.

La data de 25.09.2006 pârâta a solicitat prin cererea nr. 4882/2006 încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților începând cu data de 1.10.2006. Prin aceeași cerere pârâta se obliga să achite daune penalizatoare reprezentând 36 de salarii medii pe economie începând cu luna aprilie 2007. În cazul în care nu va începe achitarea sumei se obliga, prin aceeași cerere, să se prezinte la post. În aceeași dată 25.09.2006 se emite decizia 164 prin care încetează contractul individual de muncă cu pârâta în conformitate cu prevederile art.55 lit. din contractul colectiv de muncă pe ramură.

Nota de lichidare are același număr și dată cu decizia nr. 164/2006.

Pârâta solicită din nou angajarea pe postul de medic specialist cardiologie, postul pe care l-a obținut în urma pregătirii prin rezidențiat, prin cererea înregistrată sub dosar nr. 6285/24.12.2007 însă nu s- mai prezentat în vederea reangajării.

În data de 26.02.2008, prin adresa nr. 1467 solicitat pârâtei să se prezinte la unitate pentru clarificarea situației create din neplata debitului.

Solicitarea nu a avut nici un rezultat astfel că a fost nevoit să formuleze prezenta cerere în recuperarea prejudiciului.

Potrivit prevederile art.20 alin. 2 din Legea 487/2006 - Legea bugetului asigurărilor de stat "Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 este de 1270 lei" astfel că daunele penalizatoare reprezentând 36 de salarii medii pe economie reprezintă suma de 45.720 lei.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea pretențiilor reclamantului întrucât reclamantul nu are față de pârâtă o creanță certă lichidă și exigibilă, pârâta nu a adus nici un prejudiciu reclamantului, și în prezent lucrează ca și medic cardiolog conform pregătirii prin rezidențiat.

Prin sentința civilă nr.668/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus a fost respinsă acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

În motivarea acțiunii în pretenții reclamanta a invocat actul adițional încheiat cu pârâta la 18.01.2001, fără a face referire la cheltuielile pe care le-ar fi efectuat cu pregătirea profesională a pârâtei.

Prin urmare în analiza prezentei acțiuni nu vor fi luate în considerare date ce ar conduce la un presupus prejudiciu suferit de reclamantă printr-o faptă culpabilă a pârâtei, inclusiv în ceea ce privește nerespectarea obligației de a lucra o perioadă de timp în respectiva unitate spitalicească.

Potrivit actului adițional la contractul de muncă încheiat în 18.01.2001 între reclamant și pârâtă, temeiul actului adițional îl constituie adresa Ministerului Sănătății nr. 4381 /12.01.2001. Reclamantul se obliga să suporte cheltuielile pentru pregătirea în specialitate a medicului rezident pe întreaga perioadă a stagiului și să mențină postul vacant cât timp acesta se află în centul metodologic sau la specializare, iar medicul are obligația să lucreze în unitatea în care a ales postul de rezident cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlul de medic specialist, sub sancțiunea plății despăgubirii reprezentând cheltuielile făcute de unitate în limita a 36 salarii medii pe economie din perioada renunțării.

Izvorul pretențiilor reclamantei îl constituie actul adițional la contractul de muncă.

Potrivit acestui act adițional reclamantul avea obligația să suporte cheltuielile pentru pregătirea de specialitate a medicului, pregătire care consta în frecventarea unui curs de specializare într-un centru medical universitar, conform planului de învățământ. Efectuarea de stagii practice în clinici universitare sau centre metodologice stabilite de ministerul Sănătății.

Îndeplinirea acestei obligații de către reclamant obliga pârâta ca la terminarea stagiului de rezidențiat să lucreze în unitatea respectivă cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlul de medic specialist, sub sancțiunea daunelor penalizatorii anterior precizate.

Faptul că pârâta a efectuat pregătirea de specialitate pe timpul rezidențiatului, a terminat stagiul și a obținut specializarea pentru care a optat nu conduce automat la premisa că reclamantul a și suportat cheltuielile pe care le-a stipulat la punctul 1 din actul adițional la contractul de muncă.

Reclamantul avea obligația să facă dovada că a suportat aceste cheltuieli într-o formă sau alta și numai după ce această dovadă ar fi fost făcută ar fi putut pretinde plata daunelor penalizatoare.

Pârâta a încheiat cu reclamantul contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 1400/2001, contract individual de muncă care a încetat la 1.10.2006 prin acordul părților. În decizia nr. 164/25.09.2006 se specifică expres că pârâta este medic rezident an. VI. Din conținutul acestei decizii rezultă că pârâtei i-a încetat contractul individual de muncă, inclusiv actul adițional la acesta, prin acordul părților, anterior datei la care pârâta a obținut specializarea ca urmare a efectuării stagiului de rezidențiat. astfel că reclamantul nu mai poate pretinde daune în baza unui contract pe care a fost de acord să-l rezilieze.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia și casarea sentinței atacate cu consecința admiterii acțiunii.

În expunerea de motive arată că între părți s-a încheiat contractul individual de muncă înregistrat sub nr.1400/18.01.2001, precum și un act adițional în temeiul OUG 259/2000.

În speță, potrivit acestui act normativ, rezidențiatul este organizat de Ministerul Sănătății pe locuri. care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidențiatul, încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară care a solicitat postul respectiv. După obținerea diplomei de medic specialist, aceștia sunt obligați să lucreze cel puțin 5 ani la unitatea sanitară cu care au încheiat contractul individual de muncă. Contractul cuprinde o clauză conform căreia nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea materială rezidentului, în sensul obligării acestuia la plata unei sume echivalente cu cel puțin 36 salarii medii pe economie, sumă calculată la data încetării contractului din inițiativa rezidentului.

Reclamantul apreciază că și-a îndeplinit obligațiile în sensul că a plătit drepturile salariale pârâtei conform art. 5 din OUG 259/2000 și a construit compartimentul de cardiologie cu 19 paturi dotat la standardele corespunzătoare unui spital municipal, însă acesta nu s-a prezentat la post.

La data de 25.09.2006 pârâta a solicitat prin cererea nr. 4882/2006 încetarea contractului individual de muncă cu acordul părților, începând cu data de 01.10.2006, obligându-se să achite daune penalizatoare reprezentând 36 de salarii medii pe economie începând cu luna aprilie 2007, în caz contrar să se prezinte la post.

Reclamantul emite decizia nr.164/25.09.2006 prin care încetează contractul individual de muncă cu pârâta în temeiul art. 55 lit. b din Legea 53/2003 și art. 43 lit. b din Contractul colectiv de muncă pe ramură, în nota de lichidare cu aceeași dată fiind specificată obligația de a achita contravaloarea celor 36 salarii medii pe economie începând cu data de 01.04.2007.

Pârâta nu respectă termenul, iar la data de 24.12.2007 solicită din nou angajarea pe postul de medic specialist cardiolog, dar nu se prezintă în vederea angajării.

Potrivit prevederilor art. 20 alin.2 din legea 487/2006 salariul mediu brut utilizat la fundamen6tarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 este de 1270 lei, astfel încât daunele penalizatoare reprezentând 36 de salarii medii pe economie reprezintă suma de 45.720 lei.

Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu conform prevederilor art. 3041cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:

Între părțile din prezenta cauză s-a încheiat contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 1400/18.01.2001. La aceeași dată s-a încheiat și un act adițional la contractul individual de muncă în temeiul OUG 259/7.10.2000, care la art.3 prevede că:

(1). rezidenți care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidențiat în condițiile art. 2 alin. (2) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară care a solicitat postul respectiv ( în speță Spitalul municipal B, postul solicitat fiind cel de cardiologie).

(2). După obținerea diplomei de medic specialist aceștia sunt obligați să lucreze cel puțin 5 ani la unitatea sanitară cu care au încheiat contractul individual de muncă.

(3). Contractul individual de muncă încheiat între rezident și unitatea sanitară în condițiile alin. (1) va cuprinde o clauză conform căreia nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) atrage răspunderea materială a rezidentului, în sensul obligării acestuia la plata unei sume echivalente cu cel puțin 36 de salarii medii pe economie, sumă calculată la data încetării contractului individual de muncă din inițiativa rezidentului. Așa cum rezultă din înscrisurile anexate la dosarul instanței de fond, reclamantul și-a îndeplinit obligațiile față de pârâtă, in sensul că a procedat la plata drepturilor salariale și a construit un compartiment de cardiologie cu 19 paturi.

În luna mai 2006 pârâta s-a prezentat la concurs, obținând postul de asistent universitar la Universitatea de Medicina și farmacie Târgu M, fiind încadrată începând cu data de 1.10.2006. În consecință, la data de 25.09.2006, pârâta solicită reclamantului să-i înceteze contractul individual de muncă, prin acordul părților începând cu data de 01.10.2006.

de legalitatea obligațiilor pe care și le-a asumat prin contractul individual de muncă încheiat cu reclamantul Spitalul municipal B și prin actul adițional la contract, prin aceeași cerere pârâta se obligă să achite contravaloarea a 36 salarii medii pe economie începând cu luna aprilie 2007.

În condițiile în care, conform obligației asumate de pârâtă, există garanția îndeplinirii prevederilor art. 3 alin. (3) din OUG 259/2000, reclamantul dă curs cererii pârâtei în sensul că prin decizia 164/25.09.2006, începând cu data de 1.10.2006 procedează la încetarea contractului individual de muncă al pârâtei în conformitate cu art. 55 lit. b din Legea 53/2003 prin acordul părților și art. 43 lit. cin contractul colectiv de muncă. Obligația asumată de pârâtă este menționată și în nota de lichidare, încheiată la aceeași dată.

Pârâta se dovedește a fi de evidentă rea credință, în sensul că nu procedează la materializarea obligației începând cu luna aprilie 2007. La data de 24.12.2007 pârâta solicită reclamantului reangajarea pe postul de medic specialist cardiolog, pe care l-a obținut în urma pregătirii prin rezidențiat, dar, în aceeași notă nu se prezintă la post.

La data de 26.02.2008 reclamantul solicită pârâtei să se prezinte la sediul său în vederea clarificării situației, invitație pe care aceasta nu o onorează, astfel că, reclamantul este nevoit să apeleze la instanța de judecată.

În mod greșit prima instanță susține că reclamantul avea obligația să facă dovada că a suportat cheltuielile pentru pregătirea de specialitate a pârâtei, și numai după aceasta putând pretinde daunele penalizatoare, când, printr-o simplă lecturare a statelor de plată anexate la dosar putea constata că drepturile de natură salarială încasată de pârâtă pe perioada rezidențiatului au fost plătite pentru pregătirea de specialitate și nu pentru munca prestată. De asemenea prima instanță putea observa, lecturând atent corespondența dintre părți, că pârâta a știut exact care sunt consecințele nerespectării contractului individual de muncă și actului adițional la acest contract încheiat cu reclamantul.

De asemenea, contrar susținerilor primei instanțe, reclamantul a venit în ajutorul pârâtei acceptând să rezilieze contractul individual de muncă prin acordul părților, dându-i posibilitatea să-și continue cariera universitară pentru care a optat, fără ca în contextul obligaților asumate de pârâtă, aceasta să însemne că nu mai poate pretinde daune conform textelor legale sus arătate.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 cod procedură civilă. Curtea va admite recursul declarat de reclamantă și va modifica sentința atacată în sensul admiterii acțiunii intentate de reclamant și în consecință, va obliga pârâta să-i plătească acestuia suma de 45.720 lei reprezentând daune penalizatoare de 36 salarii pe economie din perioada menționată la contractul de muncă.

(continuarea deciziei civile nr. 1233/2009)

*****

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul Spitalul Municipal B împotriva sentinței civile nr. 668/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar -.

Modifică sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulată de reclamantul Spitalul Municipal B împotriva pârâtei și în consecință:

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 45.720 lei reprezentând daune penalizatoare de 36 salarii medii pe economie din perioada renunțării la contractul de muncă.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 26.11.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. CV, 4 ex.IM 11.12.2009

Jud.fond- L,

Președinte:Carmen Fiț
Judecători:Carmen Fiț, Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1233/2009. Curtea de Apel Alba Iulia