Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 126/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.126/
Ședința publică din 19 februarie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și, domiciliați în comuna Sării sat Poduri jud.V, împotriva deciziei civile nr.237 din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns recurentul, asistat de avocat -, care a răspuns și pentru recurentul, intimata I, personal și pentru intimata lipsă, a răspuns avocat.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurenților depune la dosar chitanța seria - nr.- din 18 februarie 2009 privind plata sumei de 20 lei taxă judiciară de timbru, și note de concluzii scrise pe care le dezvoltă oral în ședință publică, precizând că temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă, considerând că decizia pronunțată este dată cu încălcarea dispozițiilor art.616 - 617 cod civil. Precizează că nu există cale de acces la drumul public, întrucât pârâta a construit un gard din sârmă și fier, ocupând calea de acces în întregime și intrând cu acest gard și în proprietatea recurenților, iar cale de acces la terenul proprietatea recurenților nu mai există. Instanța a stabilit în favoarea recurenților și în sarcina pârâtei un drept de servitute de trecere prin proprietatea pârâtei pe aliniamentul. Instanța de apel a reținut că recurenții ar avea cale de acces la proprietatea lor, prin terenul proprietatea unei terțe persoane, numita. Din acest punct de vedere instanța a reținut în mod greșit, astfel că înscriindu-se în nelegalitatea prevăzută de dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă. Persoana cu care instanța îi trimite pe recurenți să se judece, nu este vecinul reclamanților, astfel că această reținere din
partea instanței este total greșită sub aspectul articolelor indicate mai sus. In plus servitutea de trecere este stabilită pe calea cea mai lungă, ori dispozițiile legale specifică că aceste servituți să fie stabilită pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă la drum. Consideră că instanța de apel a desconsiderat dispozițiile legale, în timp ce instanța de fond a apreciat în mod corect sub aspectul identificării care din cele 3 variante exemplificate în raportul de expertiză efectuat în cauză, este cea mai corectă. Față de cele menționate mai sus, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei de apel și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatei, precizează că recursul de față vizează doar dreptul de servitute, prin hotărârea pronunțată s-a stabilit această servitute, deci aceasta există și ca atare există și drumul de acces la proprietatea recurenților, chiar dacă această cale este ocolitoare. Din expertiza efectuată, nu rezultă că ar exista o cale de acces mai scurtă către proprietatea recurenților, astfel că instanța a apreciat corect concluziile raportului de expertiză, și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică. Solicită respingerea recursului formulat ca nefondat. Nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata I, solicită respingerea recursului formulat ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Focșani jud. V, reclamanții și în contradictoriu cu parata I au solicitat stabilirea liniei de hotar care desparte proprietățile lor, obligarea pârâtei să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra fâșiei de teren acaparată de aceasta din proprietățile lor și obligarea pârâtei să le recunoască dreptul de servitute.
In motivarea cererii reclamanții au arătat că dețin, în calitate de proprietari, terenuri în comuna Sării, sat Poduri jud. V, că până în anul 2007 accesul la aceste terenuri se făcea pe o potecă ce începea din drumul comunal și se la terenul reclamantului, dar că de la începutul anului 2007 pârâta construit un gard din sârmă cu tumurugi din fier, ocupând calea de acces în întregime și intrând cu acest gard și în proprietatea reclamanților. Au mai precizat reclamanții că nu mai au acces la terenurile lor, că între terenurile lor și cel al pârâtei nu exista o linie de hotar, ci doar semne externe și vizibile, pe care le-a desființat in mod abuziv pârâta.
La termenul de judecata din data de 27.06.2007, ca urmare a excepției lipsei calității procesuale pasive invocate la termenul de judecata din data de 13.06.2007 de către pârâta I, reclamanții și-au modificat cererea sub aspectul cadrului procesual pasiv, precizând că înțeleg sa se judece și în contradictoriu cu pârâta, instanța luând act de aceasta modificare.
Pârâta I, legal citată, nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat în instanță și, la termenul de judecată din data de 13.06.2007, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr.2567/21.05.2008 Judecătoria Focșani jud. V, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I cu privire la capetele de cerere ale reclamanților având ca obiect stabilirea liniei de hotar și servitute de trecere.
A respins capetele de cererea ale reclamanților având ca obiect stabilirea liniei de hotar și servitutea de trecere, formulate în contradictoriu cu pârâta I, ca fiind introduse în contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuală pasivă.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I, cu privire la capătul de cerere al reclamanților având ca obiect revendicare.
A respins capătul de cerere al reclamanților având ca obiect revendicare, formulat în contradictoriu cu pârâta I, ca fiind introdus în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
A admis în parte cererea formulata de reclamanții și, ambii domiciliați în comuna Sării sat Podari, jud. V, în contradictoriu cu pârâta )., domiciliată în F,-,. 4, jud.
A stabilit ca linie de hotar care separă proprietatea reclamantului de cea a pârâtei, aliniamentul NP și ca linie de hotar care separă proprietatea reclamantului, de cea a pârâtei aliniamentul PQ (așa cum sunt acestea identificate în schița raportului de expertiză întocmit în cauză de d-l expert ).
A respins capătul de cerere al reclamanților având ca obiect revendicare, formulat în contradictoriu cu pârâta, ca neîntemeiat.
A stabilit în favoarea reclamanților, în sarcina pârâtei, un drept de servitute de trecere prin proprietatea pârâtei pe aliniamentul ( așa cum este acesta identificat în schița raportului de expertiză topografică întocmit în cauza de d-l expert ).
In baza art. 276 cod pr. civilă, a obligat această pârâta la plata către reclamanți ( în solidar), sumei totale de 338,6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentând: 38 lei contravaloare parțială taxă judiciară de timbru, 0,6 lei - contravaloare parțială timbru judiciar și 300 lei - contravaloare parțială onorariu experți.
A reținut instanța de fond că reclamantul deține suprafața de 472. iar 635. în 1, Pc.638 Sării. Pârâta a cumpărat în 2002 o suprafață de 1446. la măsurătoare 1409. situată tot în 1 Pc.60 și Pc.61, extravilan Sării.
Aceasta a construit un gard în anul 2007 pe aliniamentul fără a încălca proprietățile reclamanților.
A mai reținut instanța că linia de hotar dintre proprietățile părților este aliniamentul.
În ceea ce privește servitutea de trecere instanța a reținut că reclamanții au ca acces la terenul lor trei variante, respectiv traseul în lățime de 0,5, care este ocolitoare și trece prin proprietățile mai multor persoane iar instanța a reținut varianta deoarece aceasta este un traseu mai scurt și corespunde în parte vechii treceri.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel pârâta care a criticat sentința ca nelegală și netemeinică.
Arată apelanta că reclamanții au ieșire la drumul public pe terenul altor persoane care le permit acest lucru și instanța a reținut greșit că nu s-a demonstrat acest lucru. Martorii audiați au arătat că reclamanții au altă cale de acces.
Pe de altă parte această servitute presupune demolarea gardului edificat de apelantă având temelie de beton și țevi de fier iar această cale de acces nu este cea mai scurtă ci aceea care ar trece prin proprietatea lui și.
Tribunalul Vrancea, prin decizia civilă nr.237 din 9 octombrie 2008 admis apelul declarat de pârâta )., a schimbat în parte sentința civilă nr.2567/2008 a Judecătoriei Focșani jud. V, în sensul că a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind servitutea de trecere.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a pronunța decizia civilă menționată instanța de apel a reținut pe baza probelor administrate în cauză (raportul de expertiză și declarațiile martorilor) că și, au altă cale de acces la drumul public prin terenul proprietatea lui (aliniamentul CXYVW ) care este ocolitoare dare care este folosită de toți proprietarii din zonă.
Mai mult decât atât servitutea constituită de instanța de fond, ar fi împovărătoare deoarece ar însemna să demoleze gardul iar terenul său intravilan nu l-ar mai putea folosi pentru edificarea unei construcții.
Impotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs, reclamanții și, invocând nelegalitatea acesteia (dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă) în sensul că în mod greșit instanța de apel a ajuns la concluzia că ar avea o altă cale de acces la drumul public prin terenul proprietatea unei terțe persoane în condițiile în care dispozițiile art.617 cod civil, prevăd că trecerea trebuie făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis ca să iasă la drum.
Mai mult decât atât reclamanții susțin că varianta aleasă de instanța de apel nu este motivată.
Varianta aleasă de instanța de fond este cea corectă, deoarece pe de o parte acest traseu este mai scurt, fiind respectate dispozițiile art.617 cod civil iar pe de altă parte corespunde în parte vechii treceri, J din ceea ce fusese anterior calea de acces a reclamanților.
De asemenea se susține că instanța de apel desconsideră dispozițiile art.616 cod civil, teza II-a care permite proprietarului fondului aservit să solicite despăgubiri de la proprietarul fondului dominant proporțional cu pagubele ce i s-ar putea ocaziona.
In consecință, reclamanții solicită admiterea recursului, modificare deciziei civile criticate în sensul respingerii apelului declarat de pârâții - intimați și menținerea ca fiind temeinică și legală sentința civilă nr.2567 din 21 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Focșani jud.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare;
Analizând și verificând hotărârea prin prisma aspectelor de modificare prevăzute de art.304 pct.9 cod pr. civilă, invocate de reclamanți, se reține că instanța de apel a interpretat greșit probele administrate în cauză la care a făcut o aplicare injustă a dispozițiilor legale în materie, pronunțând o hotărâre ce necesită a fi reformată.
Art.616 cod civil, acordă dreptul de trecere peste locul vecinului pentru exploatarea fondului.
Articolul mai sus amintit dă proprietarului locului înfundat dreptul de a reclama o trecere numai în cazul când nu are nici o ieșire pe calea publică.
Trecerea trebuie să se facă astfel încât să aducă cât mai puțină tulburare proprietarului fondului aservit.
De aceea, art.617 cod civil, dispune în principiu că trecerea trebuie făcută pe traiectul cel mai scurt între locul înfundat și calea publică.
In speță coroborând întregul material probator )acte, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.5209/2002, încheiat între și, declarațiile martorilor și raportul de expertiză întocmit de expert, rezultă că reclamanții nu au acces direct la proprietățile lor, propunându-se de către expert, trei variante.
Prima instanță a acordat preferință primei variante, aplicând corect dispozițiile mai sus menționate (aliniamentul ), deoarece este traseul cel mai scurt pe de o parte iar pe de altă parte corespunde vechii treceri, respectiv J din ceea ce fusese anterior calea de acces a reclamanților.
pentru care instanța de apel a schimbat soluția primei instanțe, respingând capătul de cerere privind servitutea de trecere, că ar fi împovărătoare trecerea pe la pârâți față de trecerea pe la proprietatea lui (care nu este
parte în proces) nu poate fi reținut deoarece în cauză nu se poate analiza comparativ gradul de împovărare al pârâților raportat la gradul de împovărare al proprietății învecinate, de pe o parte iar pe de altă parte dispozițiile art.618 și 619 cod civil, reglementează tocmai acest aspect.
Mai mult decât atât mențiunea expertului că prin instituirea servituții pe aliniamentul AB se diminuează utilitatea terenului, nu poate constitui un impediment la instituirea servituții în condițiile în care acest neajuns este valabil pentru toate variantele de trecere propuse prin raportul de expertiză, fiecare diminuând în parte folosința fondului.
Față de această situație, apărările intimatei susținute prin concluziile scrise, că de fapt recurenții vizează o ieșire la calea publică comodă dar păgubitoare pentru aceasta nu poate fi reținută atât timp cât nu s-a dovedit că recurenților - reclamanți li s-a permis trecerea spre proprietățile altor persoane.
In consecință, criticile formulate de reclamanți sunt justificate, încadrându-se în dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în baza art.312 alin.1 coroborat cu art.304 pct.9 cod pr. civilă urmează să admită recursul și să modifice decizia civilă criticată.
In rejudecare, pentru aceleași considerente, urmează să se respingă ca nefondat apelul declarat de ). ), împotriva sentinței civile nr.2567 din 21 mai 2008 Judecătoriei Focșani jud.
In baza art.274 cod pr, civilă vor fi obligate intimatele să plătească recurenților, suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și, domiciliați în comuna Sării sat Poduri jud. V, și în consecință;
Modifică decizia civilă nr.237 din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta )., împotriva sentinței civile nr.2567 din 21 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Focșani jud.
Obligă intimatele să plătească recurenților, suma de 20 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /18.03.2009
Tehn.
2 ex./20.03.2009
fond -
apel - -
Președinte:Valentina Gabriela BaciuJudecători:Valentina Gabriela Baciu, Romeo Jirlăeanu, Elena
